50 matches
-
Scripturile învățate pe de rost toți sfinții mai mari arătoși și mai mititei ai calendarului, îi pomenea împotriva lui taică-său, în fel și chip, oprindu-se din goană când obosea, și amenințându-l la rându-i că-l va deșela cu coada cazmalei. Totul s-ar afârșit cu bine, dacă Gicu nu s-ar fi împiedecat de o scurtură de vișin sălbatec, ce înverzise pe o măgură. S-a împiedecat și a căzut, buf! cât mi ți-i găliganul. Atât
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
militari călări, iar după un interval de timp, călare - regele, regina și imensul general Berthelot (Burtălău). Astfel îl porecliseră soldații noștri totdeauna gata de ghidușii. Își purta demn această „poreclă”. Bietul animalul pe care demnul și viteazul general călărea, se deșelase de-a binelea, prezentând o formă hilariantăsub greutatea călărețului său. Uralele nu mai conteneau. Regina avea scările șelei împodobite cu crizanteme, iar pe față i se citea o bucurie fără margini. Regele surâdea cu bunătate mulțimii, care aclama cortegiul regal
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Cristian Teodorescu Nervozitatea premierului și tot mai deșele contre pe care și le aplică miniștrii din cabinetul său sînt interpretate drept semne ale unei posibile crize de guvern. Există tensiuni în PNȚCD, există tensiuni "tradiționale" între PD și partidul lui Ion Diaconescu și există tensiuni în CDR. Toate
Consolări pentru o criză cît un cutremur by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17688_a_19013]
-
comparație? Nu dispun de un mandat care să-mi permită să mă erijez în purtătorul de cuvânt al scriitorului român contemporan, insă cred că acesta se simte trădat, în primul rând, din interior. De aici și refulările din tot mai deșele jurnale intime (?), de aici și numeroasele răbufniri pe toate canalele față de confrați. Revizuirea scării valorilor în literatura întârzie la fel ca și în cazul celorlalte domenii - atât morale, cât și sociale. TOATE revizuirile promise după ^89 s-au amânat sine
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
și noi interpretări: alteritatea, mai exact, modul in care au descoperit românii alteritatea. I-au servit drept material, în primul rând, bogată istoriografie românească, deși acest lucru a presupus o încercare de îmblânzire a subiectivității, ca să spunem așa, date fiind deșele alunecări spre literatura: vechile letopisețe de curte, scrierile lui Grigore Ureche, Miron Costin și Ion Neculce, cronicile muntenești (Stoica Ludescu, Radu Popescu, Radu Greceanu), dar și tratate de istorie, cosmografie, biografii, hagiografii, proza oratorica, literatura parenetica, jurnale de călătorie, acte
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
salcîm, Quarcuri fermecate, volume apreciate de Alexandru Paleologu, Octavian Paler sau Mircea Ciobanu, Victoria Dobre își încearcă de data asta condeiul și în proza. Strict literar, cartea are multe lucruri discutabile, de la stilul adesea prețios și emfatic, pînă la prea deșele citate din autori mari, aduse forțat în context. Cartea ar fi putut fi un prețios document, ceea ce nu reușește decît parțial. Informația de bază însă, concepută sub forma unor fișe de creație, există și poate fi utilizată. Volumul însă cred
Chipuri si destine de aur by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17971_a_19296]
-
în volum schițele publicate în presă. În 1912, se căsătorește cu actrița Fany Rădulescu, care avea, din altă căsătorie, o fetiță, Puia. Mai tîrziu cele două femei vor păzi bine existența scriitorului, nelăsîndu-l să se abată de îndatoriri, inclusiv de deșele solicitări bănești venite de la Ludovica, frații și surorile sale. S-a instalat cam de la început o stare surda de tensiune, care uneori dădea în clocot, între scriitor și familia sa de origine. Asta deși scriitorul, cînd și cînd, săritor, dădea
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
a organizat, miercuri, un miting de protest în fața sediului AM POȘ DRU. Beneficiarii finanțărilor europene spun că nu mai pot susține proiectele începute, din cauza întârzierilor de luni de zile la plata rambursărilor. Picătură care a umplut, însă, paharul o reprezintă deșele modificări ale programelor de finanțare, urmate de amenințări de tipul „semnează în trei zile sau ți se reziliază contractul“, susține Flavia Preda, din cadrul Coaliției ONG pentru Fonduri Structurale. Acest fapt este cauzat mai ales de reglementările impuse prin și . Autoritatea
MITING DE PROTEST. Beneficiarii banilor europeni au returnat pre-finanţările POSDRU - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/25209_a_26534]
-
de mîner abia ieșit la suprafață, ne făcea "gagicari", într-o lume rafinată de umbroase lunecări. De unde ne ieșise în societate o faima greșită. Da^ noi, nu ziceam nimic, fiind prea de tot buni fii ai Naturii. Așa se explică deșele mele apariții în Caietul albastru, de curînd publicat, îmbogățind literatura română de azi. În notele amintite, cel mai des apare Ion Negoitescu, a cărui existența savuroasa umple paginile cărții. El, care cel dintîi vorbea cu atît umor despre condiția să
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
o lumea încuiată (la propriu și la figurat), nu-ți poate merge bine dacă aștepți să-ți cadă para mălăiață fără să faci cel mai mic efort. Sigur, e mai plăcut să zaci cât e ziulica de lungă pe băncile deșelate de-atâta uz din fața blocului, decât să-ți bați mintea și să câștigi un ban în plus. La fel, nenorociții care-și rumegă ura și neputința cronicizată prin așa-zise tabere de pregătire de care geme planeta preferă exercițiile cu
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
Iordăchescu Ionuț Cele mai prezente voci ale nemulțumirii în perioada comunistă, mișcările studențești, aproape că au dispărut după '89. Motivul: la o societate mai egocentrica și mai individualista ,cum e cea din prezent, s-au adăugat și deșele schimbări din învățământ. La nivelul străzii, studenții și-au pierdut elanul și nu mai sunt prima linie a protestelor. Sistemul educațional a adoptat modelul Bologna, iar acum, în trei ani de studenție, pe lângă faptul că nu ai timp să aprofundezi
Conspiratia Bologna: de ce au dispărut protestele studențești by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80345_a_81670]
-
simțind apropierea omului, bicicletele fixe și benzile de alergare au prins a hurui nebunește, recunoscând În noi pe semenii sportivilor de apartament care le chinuiseră suratele pe distanța a sute de kilometri fictivi pentru a-și asigura un aspect statuar, deșelându-le În mod organizat, fără a le oferi măcar bucuria unei călătorii de-un metru. Din interiorul cuștii verticale a ascensorului răzbăteau vaietele oamenilor rămași captivi, aruncați de sus și-n jos, ca Într-un shaker. Cealaltă ieșire fusese deja
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
română, inclusiv obișnuiți ai casei regale. Petrecerile care Încheiau expedițiile cinegetice durau câte o săptămână și răspundeau gusturilor tuturor invitaților, care aveau de ales Între sala de jocuri și cramă, Între salonul de dans cu muzică occidentală și cheful pe deșelate cu lăutari țigani sau partide de pescuit nocturn pe lacul din apropiere. Omul nostru, Nicolae Corbu, făcuse studii de drept În capitala Franței, asemenea multor tineri de familie bună, care Își etalau frecvent orgoliul de a fi cunoscut mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
am stat în picioare și-am bușit toată lumea câtă vreme am putut lua aur. Acuma aur nu mai prea este și cărăm acasă ce găsim. Am un consătean care anu’ trecut s-a-ntors acasă cu un sac de grâu, era să deșele bietu’ cal. Să bați până aici atâta drum pentru un sac de grâu! Da’ poți să spui cuiva lucrurile astea? Nu poți. — Și nevestele de unde vă erau de loc? - întrebă Metodiu. — Trei erau turcoaice, iar celelalte patru erau una din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
măgăruș în spatele fiului și așa, e drept mai anevoios, au purces mai departe. Aproape au ajuns acasă, când un al patrulea drumeț s-a răstit la ei cu indignare în glas: - Nu vă e rușine, oameni fără suflet ce sunteți! Deșelați bietul animal, hai? Ați merita să-mi pun bâta pe voi, pe cinstea mea! Cei doi au descălecat, iar țăranul a luat măgărușul în cârcă, ajutat și de fiu, pentru că i-ar fi fost greu să care singur ditamai animalul
POVESTEA NEOBIŞNUITEI CĂLĂTORII de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366882_a_368211]
-
că dispare, daca te lași purtat de versuri, fără intenții critice imediate. Ce și-ar putea dori mai mult un poet, decât să trezească emoția în potențialul cititor, căci trăim într-o lume în care sentimentul este, după tot mai deșele păreri, mult mai ușor de generat pe calculator decât trăit pe viu, la intensitatea generată de ființă umană? E drept că actualele resurse tehnologice îndepărtează omul de propria să expresivitate, îndepărtându-l astfel de partea lui artistică - dar tot drept
DE CE MARIANA GURZA ? – WHY MARIANA GURZA ? de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364987_a_366316]
-
ca de obicei, numai față de el însuși, moment în care gândul din cap fugi făcând un punct mic și luminos pe ecranul întunecat al creierului. Îi venise ideea! - Fac o fântână, fire-ar mama ei a dreacu’, că m-am deșelat cărând apă ca un bou, cu găleata, spuse el ferm și hotărât ca totdeauna, însă numai în gând, căci dacă-l auzea doamna Veruca, nevastă-sa, șansele de realizare a proiectului scădeau considerabil, adică deveneau practic nule, fiind cunoscută vehemența
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
unei atare instituții (p. 60, 68, 74, 83, 120 - 122, 145 etc. etc.). Personajele (profesori, maiștri, pedagogi, elevi, secretare ș. a.) se impun prin, cel puțin, trei caracteristici, puternic definitorii: lipsă de ideal și de onestitate; inadecvare la statut; onomastică (Otânjoiu, Deșelatu, Babarău, Lăpăitu, Feșteleiu, Fățăitu, Ștergăroiu, Marțafoiu, Mușmulă etc.). Acești ipochimeni hilari și malonești, aceste măști sunt, pe de o parte, foarte vii, foarte credibili, uneori de-a dreptul memorabili (Bobleț, Măgădău, Deșelatu, prof. univ. dr. Lăpăitu Zenoviu, Areta Făcăianu, Iolanta
DASCĂLII, DASCĂLII DE MARIAN DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351285_a_352614]
-
și de onestitate; inadecvare la statut; onomastică (Otânjoiu, Deșelatu, Babarău, Lăpăitu, Feșteleiu, Fățăitu, Ștergăroiu, Marțafoiu, Mușmulă etc.). Acești ipochimeni hilari și malonești, aceste măști sunt, pe de o parte, foarte vii, foarte credibili, uneori de-a dreptul memorabili (Bobleț, Măgădău, Deșelatu, prof. univ. dr. Lăpăitu Zenoviu, Areta Făcăianu, Iolanta Babarău ș. a.). Pe de alta, sunt anulați, șterși, anihilați de propriul nume (care e aluziv, alegoric, trimite (și) la altceva decât la individul desemnat, recuperează gândirea, are ceea ce se cheamă “formă internă
DASCĂLII, DASCĂLII DE MARIAN DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351285_a_352614]
-
Ce ai să fii numai tu slugă? Or să fie și alții cu pământ mai mult, o să fim toți. Să nu faci vreo prostie și să nu dai pământul! Am auzit de la sor-ta Ioana că te bat de te deșeală, dacă nu vrei să le iscălești. Tataie s-a oprit din plâns, a luat un ștergar și l-a trecut încet peste față. Am simțit că îl durea. Privea după mamaie care se tot mișca prin bucătărie și i-a
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
este și „dar totuși”. Când scriem o formulă de salut urmată de nume, între cele două e necesară o virgulă, cerută de vocativ: Bună, Alina. „De asemenea” e locuțiune în două cuvinte. Se scrie corect „așază” (la fel, verbele „înșală”, „deșală”. Dar „greșeală”). Această grafie (șa) este excepțională, căci în rest, în contexte sonore similare, apare vocala „e”: detașează, înfățișează, îmbrățișează, trișează etc. Explicația pentru verbul „a așeza” este aceea că el se încadrează în conjugarea I, dar (aș)ez, - ază
De ce nu este recomandat să corectăm exprimarea celorlalți () [Corola-blog/BlogPost/338489_a_339818]
-
dacă ești servitor Sau împărat De căte secole îți bat la porți Vineri e ziua cea mai grea Cât mai suporți Să fie zi de post să fugi de mine fără rost Fără să mă inviți la o cafea Din deșele păduri râde de mine babă rea Mă supune la cazne mă adoarme În vise porțile sunt deschise Mă trezesc și cad din nori Mă risipesc în vânt Încerc să intru pe aripi de fluturi Să mă strecor pe lângă o servitoare
VINERI de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340123_a_341452]
-
prin ceeea ce fac, ci și prin conotațiile pe care le vehiculează numele lor: Aristotel Otânjoiu este director; fosta directoare se numește Iolanta Babarău; director adjunct e Curcă Bibiana; tânăra profesoară suplinitoare se cheamă Ana Maria Ciugulică; profesorul de sport, Deșelatu; “cadrul didactic cu abilități în operarea pe calculatoare” este doamna Venera Tocăniță; liderul sindical e Ambrozie Răgălie; președinta comitetului de părinți, având îndatorirea de a colecta “taxa de protocol pentru organizarea banchetului la sfârșit de an”, este doamna Râncău; Agaton
ÎNTRE APARENŢĂ ŞI ESENŢĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341342_a_342671]
-
limbajul individual, acesta completează profilul eroilor, adăugând elementelor de caracterizare (obținute prin atribuirea numelor) unele de autocaracterizare. Pigmentând intevențiile personajelor cu expresii ori ticuri verbale, cu unele creații personale (să se vadă, spre exemplu, combinațiile lexicale ale profesorului de sport Deșelatu), sau făcând apel la curente vulgarități stradale, convenționalizate ele însele, extrase din zonele joase ale comportamentului public, prozatorul reușește să fixeze foarte exact proveniența socială, regională, gradul de instrucție și, mai cu seamă, precaritatea educației civice a diverșilor participanți la
ÎNTRE APARENŢĂ ŞI ESENŢĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341342_a_342671]
-
sigur ca ceea ce faci este un lucru de care unora le e scârbă. Sau dacă la telefon le răspunzi prietenilor că ești bine, muncești pe plantație, te condiționezi singur să fii un sclav modern, un scrib care în loc de papirus se deșelează deasupra tastaturii. Dacă tot ce vrei e o diplomă, iar tu ești un idiot, nu vei fi mai mult decât un idiot diplomat. Rețineți însă că nu recomand nimănui să se lehămețească de facultate sau de liceu, fiindcă rata de
Diploma ta nu valorează (mai) nimic () [Corola-blog/BlogPost/338073_a_339402]