5,739 matches
-
un tip foarte inteligent, dar asta nu înseamnă că orice banalitate pe care o spune e o perla de înțelepciune ce trebuie venerata. Si cat de subtil ai fost cu ultima parte - nu mai sus de sandala, nu :)? - dacă nici decanul de la Litere n-a găsit o traducere, să stăm cuminți la locurile noastre! baby, hai să nu ne luăm de la atâta lucru... îmi retrag argumentul la autoritate, îmi pun cenușă-n cap și rămân la părerea mea: discursul e bun
Quo vadis? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82891_a_84216]
-
al anului 1996. Totul ținut sub controlul explicărilor logice din partea redacției. De aceea, finalul scrisorii deschise, adresate de Sever Ionescu redactorului-șef al revistei, în calitate de bun cunoscător al familiei din țară a lui Pamfil Șeicaru, cât și al lui, ca "decan al presei românești", vine parcă în întâmpinarea ediției Scrieri I, angajare de mare, dificilă și pioasă lucrare a editorului Victor Frunză: "Închei cu speranța, nu deșartă, că va veni momentul (scrisoarea este datată 1996) când opera lui Pamfil Șeicaru, ca
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
cutare tratat publicat tocmai în Australia, își amintește fulgerător că în calculator există și comanda mute. Iar dacă-i atragi atenția c-a plagiat, te va privi cu sinceră indignare: Bine, dar țara asta e plină de șefi de catedră, decani și rectori ce apelează la aceiași atotputernici făcători de destine, copy și paste?! Oricât de incoruptibil te-ai considera, e greu să-i dai loazei cu catalogul în cap, când astfel de procedee au devenit norma, nu excepția în mediul
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
domeniu, iar combinația aceasta de factori are un efect depresiv pentru tineri. în parte, e vina noastră ca profesori - atît timp cît vom simți că studierea literaturii trebuie să aibă o justificare externă, atunci lucrurile vor fi întotdeauna problematice, iar decanii vor da din bugetul pentru departamentele umaniste către cele tehnice. Dacă priviți un catalog de cursuri de la Stanford, departamentul de engleză este neafectat, dar celelalte limbi continuă să piardă teren, ceea ce este foarte trist, pentru că engleza nu poate fi puternică
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
Elena Lazăr Takis Varvitsiotis Decan al poeților din Salonic, orașul unde s-a născut, a studiat și a creat întreaga operă, Takis Varvitsiotis (n. 1916) este, neîndoielnic, cel mai important poet în viață al Greciei. Autor al unei creații poetice de dimensiuni impresionante, strânsă parțial
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
a scrie versuri. Poezie înseamnă suflet, înseamnă dragoste, inocență, frumusețe. Poezia este însăși viața în expresia ei cea mai desăvârșită. Poezie este întâi de toate și mai presus de toate cuvântul lui Hristos. Salonic, decembrie 2001 Tasos Athanasiadis Unul dintre decanii de vârstă ai prozei grecești (s-a născut în 1913 într-o localitate din apropierea anticului Sardes, în Asia Mică), Tasos Athanasiadis s-a afirmat, prin activitatea sa literară de aproape șase decenii (a debutat în 1943), ca unul dintre cei
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
Săptămîna" lui Barbu, l-am avut în an pe Marian Dopcea, un poet foarte bun, debutat atunci și care, împreună cu Ioan Ivan, erau în anturajul - invidiat de noi atunci - al lui Ion Negoițescu. Eram în an cu Mihai Coman, actualul decan al Facultății de Jurnalistică de la Media Pro, eram cu Cristian Crăciun, profesor prin Moreni-Prahova, cu Teodora Stanciu, acum la Radio. Prietenul meu cel mai bun - în afară, evident, de Tania Radu, care avea să-mi devină soție - Marian, era în
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
ca să ne-o spună și nouă. - Alte amintiri de atunci? - Mai am și alte amintiri din vremea aceea; de pildă, țin minte cum am plecat apoi în Belgia unde bunicul meu - Trandafir Djuvara - era ministrul plenipotențiar al României și totodată decanul Corpului diplomatic (asta s-a întâmplat timp de vreo zece ani pentru că, fiind vreme de război, fatalmente numirile nu se reînnoiseră, Curtea Belgiană era refugiată în Franța). El ne-a găzduit vreun an de zile la Bruxelles, de unde am iarăși
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
tip inteligent, care peste ani va abandona critica dogmatică, relevându-se ca romancier". Sau G.C. Nicolescu, "a cărui știință s-a înecat în platitudine și în conjuncturalism", ca să nu-l mai pomenim pe "un obscur activist, numit Orzea, care în calitate de decan avea să-i concendieze, fie și temporar, pe T. Vianu și Al. Rosetti și, pentru mai bine de un deceniu, pe G. Călinescu." Cel ce începuse să publice și fusese apoi înlăturat se întreabă, la revenirea în funcție: "a fost
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
cele trei sau patru grații care alcătuiau conducerea feminină/ feministă a țării. Așa cum era de așteptat, în zilele următoare am fost chemat la decanat și supus penibilei argumentații autohton-tradiționalist-comuniste. M-am ținut tare deși eram sub amenințarea unei mustrări scrise. Decanul, un tip cu alură de om serios, bine înfipt politic, ce avea obiceiul să se pieptene tacticos în sala de curs mi-a propus un târg: dacă îmi cer scuze față de "distinsa doamnă" scap de mustrare. Am refuzat. Consecințele acelui
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
alta se înfruptau cu greu din „taxele de examen” percepute fără milă arabilor, grecilor sau africanilor veniți să se „perfecționeze” în patria lui Ceașcă și-a Leanței. Lectorii și asistenții de atunci sunt astăzi conferențiari și profesori, șefi de catedră, decani sau rectori. (Onoare excepțiilor!) Știu cu precizie că ultimii ani au marcat o recrudescență a sistemului „cumpărării” examenului. Mi s-a întâmplat chiar mie să fiu agresat de părinții unor loaze incapabile să ia un cinci, propunându-mi-se, scurt
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
sine însuși și cu cititorii săi, autorul nu îi uită nici pe cei care l-au ajutat în perioada respectivă chiar dacă, în timp, reputația unora dintre ei nu a rămas fără pată. Un astfel de exemplu este Tudor Bugnaru, fost decan al Facultății de filozofie, cel care, la un moment dat, a refuzat să dea curs solicitării de exmatriculare a studentului Eretescu. Ulterior au apărut mai multe mărturii care atestă atașamentul acestui Bugnaru față de politica partidului comunist și chiar prespunerea (făcută
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
politica partidului comunist și chiar prespunerea (făcută de I.D. Sîrbu) că acesta ar fi fost unul dintre urmăritorii lui Lucian Blaga (era ginerele poetului), fapt ce nu îl împiedică însă pe autor să releve acest episod luminos din cariera fostului decan. Notațiile de acest tip probează buna credință a autorului și conferă perfectă credibilitate însemnărilor sale. De altfel, el își păstrează judecata limpede și atunci cînd descrie realitatea americană a zilelor noastre. Tonul nu este deloc unul idilic, iar unele dintre
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
Gaston Bachelard” din Dijon este demnul urmaș al lui Gaston Bachelard și al lui Gilbert Durand în dezvoltarea teoriei imaginarului, atît de actuală astăzi, cînd raționalitatea își recunoaște o pereche simetrică și complementară în ceea ce Baudelaire a numit „regina însușirilor”. Decan al Facultății de Filosofie, profesorul cu o privire albastră și scormonitoare, cu un zîmbet reținut dar luminos, ne-a primit cordial în biroul lui de la Universitatea Lyon 3. În acest spațiu favorabil unei reflecții care încearcă să îmbine raționalitatea și
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
dar deja, la prima mea vizită, în martie 1990, deși am avut un program foarte încărcat, am evadat în librării să îl caut pe Fram! Negăsindu-l, am dat sfoară în țară că îl caut și - minune petrecută aproape de Maglavit! - decanul Facultății de Medicină din Craiova, Prof. Cornel Sabetay, mi l-a adus din biblioteca fiului său. Vrând să îl împărtășesc cu copiii israelieni am tradus în ebraică primele două capitole, dar din păcate lipsa cronică de timp la care mă
Voci din public () [Corola-journal/Journalistic/13605_a_14930]
-
aduce clarificări importante, inclusiv În ceea ce privește unele din „funcțiile Întrebărilor și introspecțiilor”, dar și legate de „implicarea acestora pentru Învățarea individuală”, fără a scăpa din vedere „aspectele definitorii ale contextului social al Învățării”. Prof. dr. Mircea ITU de la Universitatea din București, decan al Școlii de Jurnalism, Comunicare și Relații Publice a Universității Spiru Haret, cu studii În India și un doctorat luat la Universitatea Sorbona, a vorbit despre: Mircea Eliade - despre conceptul istoriei religiilor. Universitarul român, la ora actuală unul dintre cei
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
aprilie o săptămână de concerte ale corurilor și grupurilor corale, recitaluri instrumentale și camerale ale studenților de la secțiile teoretice, simpozion de muzicologie, concursuri de compoziție și muzicologie. Sunt compartimentele devenite tradiționale, datorită inițiativei și suportului financiar oferit de facultate, prin decanul ei, prof. univ.dr. Vasile Iliuț. Muzica românească își găsește un loc bine precizat în toate aceste Zile artistice și științifice, de la evocarea unor maeștri (anul acesta, simpozionul de muzicologie a pus în prim plan figura lui Tiberiu Olah, de curând
Săptămîna studențească by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13962_a_15287]
-
-mi vin în minte). Când, din diverse motive, aceștia s-au retras (doar Dumitru Oprea mai este în funcție) tarele sistemului au ieșit la suprafață. În ciuda faptului că ajung în funcții de conducere pe baza unor "programe manageriale", rectorii și decanii sunt total neputincioși - adică nepregătiți - în fața marilor probleme de finanțare. Așa-numita "autonomie universitară" n-a făcut decât să sporească haosul, abuzurile și clientelismul. Se vede, cu ocazia alegerilor, ce ravagii poate face o "familie" bine organizată și ciracii de
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
e rezultatul unei educații care nu are nici un fel de angajare morală și a pierdut simțul realității: "Din bani publici, cetățenii finanțează un sistem care produce, pe scară industrială, ceva mai rău decît ignoranța" - afirmă Cătălin Avramescu. l Cristian Preda, decan al Facultății de Științe Politice, propune, pentru a cunoaște adevăratele rădăcini ale răului din învățămînt, o anchetă de amploare, cu un chestionar la care elevii și profesorii să răspundă anonim: "Ce învață și de unde învață o persoană aflată în sistemul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
semenilor noștri." O asemenea investigație ar trebui să excludă problema banilor, fiindcă se știe deja bine că învățămîntul e subfinanțat. l Pe următoarele trei pagini de revistă e transcrisă înregistrarea unei dezbateri a G.D.S. cu tema învățămîntul în impas? Participanții - decani, rectori, directori de institute, ministrul Educației și Cercetării - au dezbătut mai mult chestiunea financiară.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
mirarea mea, acesta mi-a arătat cât de mult ii datorește aceluiași unchi de pe timpul in care ii fusese diacon la Mănăstirea Neamțului... Ca student-translator amestecat printre străini, la Băneasa, la 23 August 1952 am dat mâna cu Hewlet Johnson, decanul de Canterbury și cu Nicolai Bulganin, mareșal și primministru adjunct al Uniunii Sovietice. La o „Periniță”, am fost ales dintre cei din horă și apoi pupat de...Ana Pauker. În aceiași calitate, la Eforie, vila Filimon Sârbu, i-am admirat
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
lui Eliade, era o catedră menită să studieze fenomenul religios, dar nu teologic, ci obiectiv, științific, “across all religions”. Contractul cu universitatea era numai pentru un an, dar în realitate a durat până la sfârșitul vieții lui Eliade. Jerald Brauer, fost decan la “Divinity School” ne prezintă istoricul acestei universități de fapt tinere, care însă după Harvard avea mai mulți laureați Nobel decât toate celelalte universități din SUA și unde a avut loc experimental prima reacție nucleară. Brauer îl pomenește și îl
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
anului IV al Fac. de Istorie. ...oct. 1954. Trei din cei patru se prezintă prorectorului șAlexandruț Vianu, spre a protesta împotriva nedreptei sancțiuni. Prorectorul nu poate contesta caracterul fistichiu al sancțiunii și sugerează celor loviți de ea să se adreseze decanului în vederea reabilitării. ...oct. 1954. Decanul, un as neîntrecut al ipocriziei moderne, primește cu dragoste părintească pe cei patru fii rătăcitori, le recomandă ca de acum încolo să fie buni, cuminți și silitori la învățătură. Dacă vor face astfel, totul va
Între colonie și coniac by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12138_a_13463]
-
Istorie. ...oct. 1954. Trei din cei patru se prezintă prorectorului șAlexandruț Vianu, spre a protesta împotriva nedreptei sancțiuni. Prorectorul nu poate contesta caracterul fistichiu al sancțiunii și sugerează celor loviți de ea să se adreseze decanului în vederea reabilitării. ...oct. 1954. Decanul, un as neîntrecut al ipocriziei moderne, primește cu dragoste părintească pe cei patru fii rătăcitori, le recomandă ca de acum încolo să fie buni, cuminți și silitori la învățătură. Dacă vor face astfel, totul va fi bine. Noi n-avem
Între colonie și coniac by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12138_a_13463]
-
grupă care ar cere să se amîne vreun seminar, să se plece de la vreo oră etc. Dacă cineva îl întreabă de ce ia această atitudine, Cazimir răspunde plin de demnitate: "Sînt în perioada de reabilitare!" ...febr. 1955. Cei patru se prezintă decanului, ca să-i ceară, vorba cîntecului, " Scoate, neamțule, ce-ai furat!" Graur n-are încotro și, după ce face unele nazuri, făgăduiește că va cere ridicarea sancțiunii. martie-aprilie 1955. Se așteaptă ridicarea sancțiunii, care vine, dar mai încet. ...aprilie 1955. Graur anunță
Între colonie și coniac by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12138_a_13463]