92 matches
-
internat și îl împușcă pe Stelescu în patul de spital, după care îi ciopârțesc cadavrul cu topoarele, dansând în jur și murmurând psalmi pentru odihna celui ucis. Grupul criminali trimiși de „Căpitan” ca să-l pedepsească pe disident a primit porecla „Decemviri” („zece bărbați”), iar cei care l-au pedepsit pe I. G. Duca au fost numiți „Nicadori”. Făptașii s-au predat poliției și au fost omorâți la rândul lor, în 1938, odată cu Codreanu. În urma unui răspuns dat lui Nicolae Iorga care
UN PERSONAJ DE LEGENDĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Un_personaj_de_legenda.html [Corola-blog/BlogPost/366877_a_368206]
-
închisorii din Râmnicu Sărat (unde se afla de ceva vreme "Căpitanul") a primit ordin de la generalul Ion Bengliu - șeful Jandarmeriei - să-l ridice pe Corneliu Codreanu și pe alți 13 deținuți, numiți de legionari "Nicadorii"(asasinii lui I.G. Duca) și "Decemvirii"(asasinii lui Mihail Stelescu). Nu întâmplător au fost asociați lui Corneliu Codreanu și cei 13 legionari, deoarece aceștia intraseră deja în mitologia mișcării ca luptători contra oponenților. Existau numeroase cântece legionare la adresa lor, fiind citați și în ceremonii. Conform declarației
UN PERSONAJ DE LEGENDĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Un_personaj_de_legenda.html [Corola-blog/BlogPost/366877_a_368206]
-
1494. Tabloul reprezentând-o pe "„Maria Magdalena”" inspiră o atmosferă ciudată, neliniștitoare. Figura Mariei Magdalena este personificarea acelui ideal de frumusețe ambivalent, caracteristic operelor lui Perugino. În anii 1495-1496, Perugino decorează pereții capelei în "Palazzo Publico" din Perugia, din însărcinarea „Decemvirilor” orașului. Pe panoul din centru era reprezentată „"Madonna cu Pruncul Iisus și patru sfinți”", sfinții Lorenzo, Ludovico di Tolosa, Ercolano di Brescia și Costanzo di Perugia. Tabloul se găsește în prezent în "Galleria Nazionale dell'Umbria" din Perugia. Pictura intitulată
Pietro Perugino () [Corola-website/Science/312224_a_313553]
-
aleși de adunările plebei, apoi de comițiile tributa. Tribunii aveau în subordine edilii și chestorii, asemenea consulilor. Dar pentru a fixa cutumele juridice, a început un alt conflict. Magistraturile au fost suspendate în 451 î.Hr., instituindu-se o comisie de decemviri formată din 10 patricieni care conduceau cetatea și aveau că rol redactarea scrisă a legilor române. După terminarea mandatelor, decemvirii refuzau să predea puterea, astfel este formată o altă comisie, alcătuită din 5 patricieni și 5 plebei, care forează cele
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
fixa cutumele juridice, a început un alt conflict. Magistraturile au fost suspendate în 451 î.Hr., instituindu-se o comisie de decemviri formată din 10 patricieni care conduceau cetatea și aveau că rol redactarea scrisă a legilor române. După terminarea mandatelor, decemvirii refuzau să predea puterea, astfel este formată o altă comisie, alcătuită din 5 patricieni și 5 plebei, care forează cele 12 pachete de legi. Legile erau redactate pe tabule de bronz și afișate în forum, făcând referire la normele procedurale
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
care îi transportau spre închisoarea Jilava pe deținuții Zelea Codreanu, condamnat pentru ultraj adus unui demnitar în exercițiul funcțiunii și pe alți 13 legionari condamnați pentru crimă („Nicadorii”, care l-au asasinat pe fostul prim-ministru Ion Gh. Duca și „Decemvirii”, care l-au asasinat și i-au batjocorit cadavrul ziaristului legionar anti-codrenist Mihai Stelescu) îi asasinează în pădurea Tâncăbești, din apropierea Capitalei pretextând o încercare de evadare, dar motivul real a fost un ordin al lui Carol al II-lea. Horia
Horia Sima () [Corola-website/Science/302185_a_303514]
-
la muncă silnică pe viață, împreună cu alți doi complici, pentru faptă. În închisoare a scris o carte despre problemele aromânilor. În noaptea de 29/30 noiembrie 1938 a fost ucis de autorități, prin strangulare, alături de Corneliu Zelea Codreanu, așa-numiții ”decemviri” și ceilalți doi asasini ai lui Duca.
Ion Caranica () [Corola-website/Science/323696_a_325025]
-
comercială romană) sau nouă zile înainte de ide, inclusiv numărând idele ca primele din aceste grupuri de nouă zile. Așa era denumită și o perioadă de opt zile. În 1825, credea că acest calendar lunisolar fusese abandonat pe la 450 î.e.n. de către decemviri, care au implementat calendarul roman republican, utilizat până la 46 î.e.n. Zilele acestor calendare erau numărate înapoi (inclusiv) până la următoarea zi cu nume, astfel că 24 februarie era "ante diem sextum Kalendas Martias" („a șasea zi înainte de calendele lui martie”) adesea
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
medic și comandantă a „Cetățuilor de fete”, secția feminină a Mișcarii Legionare (1936 - 1938). s-a născut în 1914 ca fiică a lui Vasile Trandafir, profesor în învățământul secundar. A avut doi frați, Vasile și Ion, legionar și membru al Decemvirilor, un grup de zece legionari care l-au asasinat și ciopârțít pe ziaristul legionar anti-Codrenist Mihai Stelescu. A început studiile medicale la București în 1932, în perioada studenției aderând la Mișcarea Legionară și participând activ la organizarea „Cetățuilor de fete
Lucia Trandafir () [Corola-website/Science/323390_a_324719]
-
și călcase jurământul. Înainte de omorul ritual, victima este contemplată de cei zece călăreți așezați în cerc, imagine asociată de un autor cu cea a asasinării reale în Spitalul Brâncovenesc, la 16 iulie 1936, a fostului comandant legionar Mihai Stelescu de către „Decemviri” (un grup de zece legionari). Sergiu Nicolaescu a declarat că încă din 1971 a avut ideea realizării unei serii de filme despre „13 nemuritori” care să apară de-a lungul istoriei ori de câte ori era nevoie , "„cu acel curaj și spirit de
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
fost asasinați prin strangulare de jandarmi, în timp ce erau transferați de la penitenciarul din Râmnicu Sărat la penitenciarul Jilava, sub pretextul fugii de sub escortă, în noaptea de 29/30 noiembrie 1938. Împreună cu ei, au fost asasinați Corneliu Zelea Codreanu și cei zece Decemviri. Cadavrele celor 14, aduse la Jilava în zorii zilei de 30 noiembrie 1938. Cadavrele au fost împușcate în spate, pentru a simula fuga de sub escortă, au fost arse cu acid pentru a nu mai putea fi identificate, după care au
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
Virgil Diculescu. În urma anchetei Comisiei speciale de anchetă criminală, aceasta a emis inițial un număr de 33 de mandate de arestare, vizând responsabilii prezumtivi de asasinatele din 29/30 noiembrie 1938, (Corneliu Zelea Codreanu, cei trei Nicadori și cei zece Decemviri, dar și de următoarele, cele 252 persoane asasinate în 21/22 septembrie 1939, plus alte 26 asasinate, în total 292 persoane asasinate fără judecată, respectiv: generalul Gabriel Marinescu, fost prefect al Poliției Capitalei, generalul Ioan Bengliu, fost inspector general al
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
asasinatele din 29/30 noiembrie 1938. S-a adăugat la toate acestea și depoziția plt. Constantin Sârbu, cel care-l strangulase pe Căpitan, singura publicată în presă, care releva rolul fiecăruia din acești ofițeri superiori în asasinarea Căpitanului, Nicadorilor și Decemvirilor, în profanarea cadavrelor și ascunderea crimei. Comisia nu a reușit să descopere implicarea lui Armand Călinescu în aceste asasinate, aceasta apărând mult mai târziu, după publicarea memoriilor fostului prim-ministru. De asemenea, era clară responsabilitatea gen. Gheorghe Argeșanu în asasinatele
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
în jurul orei 2.20. Comisarul de serviciu la prefectura poliției, un anume Tofan, a anunțat Parchetul de crimele comise la Jilava. Primele bănuieli au fost îndreptate contra legionarilor care lucrau la deshumarea osemintelor lui Corneliu Zelea Codreanu, a Nicadorilor și Decemvirilor.(text preluat integral din Ordonanța definitivă a Tribunalului Militar al C.M.C. Judecător de instrucție, Cabinetul Nr.10, Cpt. rez. Ion Răsnovanu.) Miercuri, 27 noiembrie 1940, la orele 1,45 - Ministerul de Interne comunică conducătorului statului, generalul Ion Antonescu, că grupul
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
care l-au lovit în gât. Horia Sima a continuat și ulterior să susțină ideea din comunicatul oficial, că asasinatele din noaptea de 26/27 noiembrie 1940 ar fi fost executate de legionarii participanți la deshumarea osemintelor Căpitanului, Nicadorilor și Decemvirilor. În realitate, deshumarea propriu-zisă s-a făcut în data de 28 noiembrie 1940. Pentru a nu adânci disensiunile dintre Ion Antonescu și Mișcarea Legionară, Ministrul Reichului (ambasadorul Germaniei) la București i-a comunicat lui Antonescu că execuțiile de la Jilava nu
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
și îl împușcă pe Stelescu în patul de spital, după care îi ciopârțesc cadavrul o secure, dansând în jur și murmurând psalmi pentru odihna celui ucis. Grupul de criminali trimis de „Căpitan” ca să-l "pedepsească" pe disident a primit porecla „Decemviri” („zece bărbați”), iar cei care "l-au pedepsit" pe I. G. Duca au fost numiți „Nicadori”. Făptașii s-au predat poliției și au fost omorâți la rândul lor, în 1938, odată cu Codreanu.. În urma unui răspuns dat lui Nicolae Iorga, care
Corneliu Zelea Codreanu () [Corola-website/Science/298726_a_300055]
-
exercițiul funcțiunii. Condamnat la șase luni de detenție, în luna mai 1938 este rejudecat și condamnat la zece ani de muncă forțată. În noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938 Codreanu este omorât (sugrumat), împreună cu alți 13 legionari (Nicadorii și Decemvirii), de jandarmii care îi transportă pe deținuți la închisoarea Jilava. Incidentul are loc în pădurea Tâncăbești, din apropierea capitalei. Motivul oficial invocat a fost "încercarea de evadare", dar din mărturiile participanților reiese că asasinarea celor 14 legionari a fost executarea unui
Corneliu Zelea Codreanu () [Corola-website/Science/298726_a_300055]
-
30 noiembrie 1938, în pădurea Tâncăbești (km 30 între Ploiești și București). Au fost asasinate 14 persoane, membri marcanți ai Mișcării Legionare, respectiv, Corneliu Zelea Codreanu, liderul absolut al organizației, cei trei Nicadori,(asasinii lui I.G. Duca) și cei zece Decemviri, (asasinii lui Mihai Stelescu). Rezultatele alegerilor generale din 20 decembrie 1937, publicate în Monitorul Oficial din 30 decembrie 1937, aveau să fie o surpriză pentru clasa politică și opinia publică românească. Pentru prima dată în istoria constituțională a României, partidul
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
care a apărut ideea suprimării Căpitanului. Cert este că încercări mai fuseseră făcute. Cea mai cunoscută tentativă de asasinat asupra lui Corneliu Zelea Codreanu, a aparținut dizidentului legionar Mihai Stelescu, executat sumar ulterior de foștii săi colegi de cuib, numiți Decemviri. Altă tentativă de asasinat asupra Căpitanului, tot la sugestia "Palatului" va fi cea în care a fost implicat Prefectul de Neamț, V.Emilian, abilitat de către Ministrul de Justiție, Istrate Micescu, cât și de către Armand Călinescu, Ministrul de Interne. Tentativa este
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
un plan aparținând gen. Gabriel Marinescu (zis Gavrilă), notă datând din 1 martie 1937. Din notă rezultă că motivația celor doi era de a fi numiți în guvern, în schimbul "suprimării lui Codreanu", plus încă "vreo 30 de gardiști principali". Nicadorii Decemvirii În momentul comiterii asasinatului, toate cele 14 victime se găseau în custodia autorităților statului, fiind condamnate definitiv în urma unor procese, respectiv : Corneliu Zelea Codreanu, condamnat la 10 ani de muncă silnică și 6 ani degradare civică, Nicadorii și opt dintre
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
În momentul comiterii asasinatului, toate cele 14 victime se găseau în custodia autorităților statului, fiind condamnate definitiv în urma unor procese, respectiv : Corneliu Zelea Codreanu, condamnat la 10 ani de muncă silnică și 6 ani degradare civică, Nicadorii și opt dintre Decemviri, condamnați la muncă silnică pe viață, doi dintre Decemviri, Ioan Trandafir și Ștefan Georgescu, condamnați la câte 10 ani de muncă silnică, autoritățile fiind responsabile pentru integritatea lor corporală. În consecință, asasinarea celor 14, se încadrează din punct de vedere
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
găseau în custodia autorităților statului, fiind condamnate definitiv în urma unor procese, respectiv : Corneliu Zelea Codreanu, condamnat la 10 ani de muncă silnică și 6 ani degradare civică, Nicadorii și opt dintre Decemviri, condamnați la muncă silnică pe viață, doi dintre Decemviri, Ioan Trandafir și Ștefan Georgescu, condamnați la câte 10 ani de muncă silnică, autoritățile fiind responsabile pentru integritatea lor corporală. În consecință, asasinarea celor 14, se încadrează din punct de vedere juridic în categoria crimă politică cu premeditare, cu circumstanțe
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
în categoria "terorism de stat", cu circumstanțe agravante prin natura funcțiilor lor publice, acordând legionarilor dreptul la auto-apărare prin orice mijloace. Planul a fost pus în aplicare, astfel că în noaptea de 29/30 noiembrie 1938, Codreanu, împreună cu Nicadorii și Decemvirii au fost strangulați de jandarmi lângă Tâncăbești, în timp ce erau transferați de la închisoare din Râmnicu Sărat la închisoarea Jilava. Cadavrele au fost împușcate în spate, arse cu acid, după care au fost aruncate într-o groapă comună lângă Jilava, peste care
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
a contribuit și soția Căpitanului, Elena Codreanu, care s-a deplasat la Jilava pentru a cere informații autorităților, fiind informată că nu s-a adus nici un cadavru în noaptea precedentă. Pentru autorități, suprimarea lui Corneliu Zelea Codreanu, împreună cu Nicadorii și Decemvirii, considerați simboluri ale sacrificiului de sine, intrați încă de atunci în mitologia legionară, a reprezentat "rezolvarea" unei probleme politice. O confirmă și depoziția maiorului Dinulescu din Jandarmerie, făcută în fața Comisiei speciale de anchetă criminală, în 1940. În urma asasinatului, atât în
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
Susținută cu îndârjire de istoriografia comunistă, această idee falsă este reluată și de alți istorici, precum Constantin C. Giurescu. Istoricii actuali sunt de cu totul altă părere în ceea ce privește motivația ordinului de suprimare a lui Corneliu Zelea Codreanu, a Nicadorilor și Decemvirilor. Iată ce afirmă prof. Francisco Veiga : Dominația germană asupra economiei românești, în acel moment certă, ar fi implicat ulterior într-o oarecare măsură, și o dominație politică - iar germanii, pragmatici ca de obicei, n-ar fi ezitat să-l folosească
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]