43 matches
-
teatru, în spațiul public”. Ei: „Cum să vorbești despre sex, masturbare, homosexualitate și viol în context școlar (spectacolul s-a jucat în afara școlii, n.m.)? Textul e vulgar, e scabros, mințile tinere ale acestor fete nu trebuie expuse la așa ceva”. Și decentrarea Concluzia a venit greu: decentrarea, ca tehnică de igienă mintală, e bună pentru om. Mi-am făcut din înțelegerea taberelor celorlalte (nu „adverse”, că e un cuvant diviziv, de evitat) un scop în sine. Eve Ensler a pierdut, între timp
Vocea din „Monoloagele vaginului” () [Corola-website/Science/295745_a_297074]
-
Cum să vorbești despre sex, masturbare, homosexualitate și viol în context școlar (spectacolul s-a jucat în afara școlii, n.m.)? Textul e vulgar, e scabros, mințile tinere ale acestor fete nu trebuie expuse la așa ceva”. Și decentrarea Concluzia a venit greu: decentrarea, ca tehnică de igienă mintală, e bună pentru om. Mi-am făcut din înțelegerea taberelor celorlalte (nu „adverse”, că e un cuvant diviziv, de evitat) un scop în sine. Eve Ensler a pierdut, între timp, adeziunea feministelor pro-sexualitate, printre care
Vocea din „Monoloagele vaginului” () [Corola-website/Science/295745_a_297074]
-
consacrare a modernității. Rațiunea, raționalitatea, raționalizarea și știința, cucerirea și stăpânirea naturii, omul și natura umană, progresul, evoluția și revoluția, industria și spiritul creator, tradiția, secularismul și eliberarea de tradiție, individualitatea și individualismul, educația și autonomia personală, relativismul cultural și decentrarea europeană sunt numai câțiva dintre termenii care vor deveni simboluri ale unei noi abordări a naturii și societății și care vor popula toate discursurile din secolele al XIX-lea și XX, fără a fi în vreun fel amenințate cu eliminarea
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
chiar ascunse, cum ar fi cele aparținând grupurilor stigmatizate sau cu dizabilități, apar în atenția publică și solicită nu doar recunoaștere, ci și protecție sau privilegii sau relații complet noi cu majoritarii. Totalitatea socială dezagregată creează condiții pentru manifestări ale decentrării, ale particularismului și localismului, în care individualitatea este universul constitutiv primordial, iar identitatea personală forma cea mai adecvată de expresivitate. Relația dintre roluri și identitate, atât de strânsă în epoca societății industriale, a devenit atât de flexibilă, încât aproape e
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și realizarea unui demers integrat; - reducerea decalajului dintre „enclavele științifice” (elitele) și alte arii ale societății; - luarea în considerare a vocilor marginale, excluse, a căror prezență în teoria și metodologia științelor socioumane a fost respinsă anterior. f) Teoria relaționalistă propune decentrarea de pe substanță în favoarea relațiilor. Forma cunoașterii va fi dată mai degrabă de existență decât de esență. Înțelegerea mecanismelor de tipul cauză/efect este abandonată în favoarea determinării condițiilor de posibilitate a unui proces sau fenomen, în contextul relațiilor pe care acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
devine un proces în care domeniile nu mai sunt definitive; disciplinele formale clasice devin ele însele relative din punctul de vedere al structurii, în condițiile în care au loc două fenomene aparent contradictorii, dar complementare în sine, ca efecte ale decentrărilor specifice postmodernismului: - procesul de hibridare - apariția unui mare număr de discipline noi, majoritatea fiind discipline de graniță; - procesul concomitent de deconstrucție a domeniilor tradiționale ale cunoașterii și de reconstrucție a unor noi domenii integratoare, într-un joc al articulărilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
este negată; - autoreflexivitatea subliniază nevoia unui demers metateoretic al științelor educației; fiecare element sau subiect al pedagogiei poate fi reinterpretat, reevaluat din perspectiva unor relații și interacțiuni, cum ar fi cele dintre cunoaștere și putere, dintre autoritate și libertate etc.; - decentrarea are în vedere erodarea ierarhiilor clasice care se stabilesc în clasele de elevi tradiționale. Se încearcă înlăturarea privilegiului informațional, a sursei unice de cunoaștere; se încearcă stimularea interrelațiilor active și profitabile pentru toți participanții la procesul de educație. Se produce
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
în vedere erodarea ierarhiilor clasice care se stabilesc în clasele de elevi tradiționale. Se încearcă înlăturarea privilegiului informațional, a sursei unice de cunoaștere; se încearcă stimularea interrelațiilor active și profitabile pentru toți participanții la procesul de educație. Se produce o decentrare și de pe „nucleele” clasice ale procesului de învățământ: magistrul și disciplina; - nonuniversalismul (nonesențialismul). Universalismele și esențialismele sunt aspectele ordonatoare ale „marilor metapovestiri” care au legitimat științele moderne raționaliste. Pedagogia nu poate să nu țină seama de diferențele locale, de interpretările
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
flexibile și integrate, cu mare potențial de transfer și adaptare; • sprijinirea elevilor să realizeze o învățare durabilă și cu sens, prin interacțiunile permanente între discipline și prin relevanța explicită a competențelor formate în raport cu nevoile personale, sociale și profesionale; • producerea unei decentrări a teoriei și practicii pedagogice de pe ideea de disciplină și a unei decompartimentări a achizițiilor învățării în favoarea interacțiunilor și corelațiilor. 2.2.4. Transdisciplinaritateatc "2.2.4. Transdisciplinaritatea" Transdisciplinaritatea reprezintă gradul cel mai elevat de integrare a curriculumului, mergând deseori
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
nașterea oricărei problematici inedite este că nu se poate opera decât în interiorul acelorași discipline stabilite și al categoriilor străvechi care îi pun obstacole și ale căror insuficiențe ea tocmai intenționează să le demonstreze. Dar e de ajuns câteodată o ușoară decentrare a perspectivelor pentru a pune, acolo unde se înălțau prea grandioase răspunsuri, o mică și nouă întrebare. Dacă această lecție trasă din trecut nu permite nicidecum aceste câteva ipoteze, cel puțin le poate servi drept scuză. CARTEA I Geneza imaginilor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
personalității omului: gândirea se angajează pe o linie strategică, algoritmică și euristică specifică; afectivitatea parcurge un proces de nuanțare și intelectualizare; personalitatea ajunge să traducă și să rezolve, în mod obiectiv, contradicțiile ivite, ridicându-se astfel la instanța superioară a decentrării, a capacității de a se substitui altuia, de a se transpune și a înțelege în mod adecvat trăirile și motivațiile semenilor sau cerințele și exigențele sociale. Dominantele motivaționale, diferite de la om la om sub raportul conținutului și al intensității, modul
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
același timp o relație afectivă și emoțională: este un proces diferit de proiecție deoarece permite în plan secund o refacere a propriei sale imagini. Situat în mod esențial pe axa narcisiacă, fenomenul prietenului/ei necesită totuși existența unei posibilități de decentrare cu pierderea minimă pe care o implică aceasta. Mai degrabă decât să evocăm o dimensiune homosexuală inconștientă, preferăm să spunem că acest tip de relație cu un prieten/prietenă se înscrie în cadrul unei dimensiuni homofilice sau homomorfe; - relația amoroasă și
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
modelului tradițional al curriculum ului era dată de teme/conținuturi care trebuiau parcurse într-un anumit număr de ore și care din punct de vedere didactic a însemnat centrarea pe predare (pe profesor) și pe asimilarea de cunoștințe. O primă decentrare s-a petrecut odată cu dezvoltarea curriculum ului pentru clasele I-IX, focalizat pe obiective cadru și obiective de referință. Prin acest demers, este adusă în prim-plan instruirea elevului, iar demersul didactic nu se mai rezumă la asimilarea de cunoștințe
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
progresiv, secvențial și provizoriu - din ambientul tău cultural, din obișnuințele valorice cotidiene, are reverberații pozitive nu numai pentru că se creează noi ocazii de Îmbogățire culturală, de dilatare a orizontului de Înțelesuri, dar si pentru că se ajunge la o necesară distanțare, decentrare ce aduce după sine o bună așezare culturală. E nevoie, din când În când, să ieși din tiparele tale culturale (atât cât se poate), să te prefaci În altceva, să empatizezi sau chiar să experimentezi alte moduri de a fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Toate aceste planuri se corelează Între ele, alimentând coordonări dintre cele mai felurite, de la corelări fericite până la discordii ce pot periclita linearitatea relației, ducând chiar la compromiterea ei. Din punct de vedere psihologic, generarea unui raport conjugal presupune o permanentă decentrare, prin părăsirea egoismului și experimentarea progresivă a altruismului, a uitării de sine și chiar a jertfirii pentru celălalt. „Iubirea aproapelui” nu mai rămâne un Îndemn frumos și abstract, ci devine un adevărat șantier - nu lipsit de dificultăți - al unor stări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
capului vreo deraiere sau o experimentare a „aventurii”. Ei aderă la poziții fixiste, Înțepenesc În propriile convingeri sau suficiențe, privesc auroral de la Înălțimea implacabilității lor. Nimeni nu Îi poate mișca din imobilism și nu acceptă nici un dram de mlădiere sau decentrare. Cred că omul trebuie să-și asume o dinamică existențială ce se va Înscrie În interiorul unor limite. Postarea confortabilă În centru asigură o continuitate sigură, dar plată, o existență vegetativă, dar necreativă. E nevoie parcă de o mai mare toleranță
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
pe care le-au luat unele configurații motivaționale pe parcursul cercetării, unele tendințe de polaritate a vectorilor motivaționali într-o serie de procese de cunoaștere, plasticitatea, mai mult sau mai puțin evidentă, a multora dintre structurile cognitive și rapiditatea centrărilor și decentrărilor activismului psihic în raport cu obiectivele educaționale. Astfel, cu cât unitatea motivație obiectiv școlar este mai puternică și realizările și programele elevilor cu indice motivațional ridicat vor fi superioare celor cu indice scăzut, cu atât vor exista mai multe corelații semnificative între
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
doar una dintre variantele reeditării intertextuale, și anume cea care urmărește un hipotext originar și gradele lui de mediere, câștigate cu fiecare reluare. Explicațiile Amitei Bhose despre arheu trimit în două direcții accepțiunea asupra acestei realități mitice și sugerează o decentrare în consecință și pentru conceptul din teoria textului; vom urmări în prezentul capitol (vezi infra) privilegierea unuia dintre sensurile acordate rescrierii intertextuale privite arheic 47. Revenind la comunicarea literară mediată, ne oprim la considerațiile Marinei Mureșan Ionescu despre diferență gândim
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
îl oferă deosebirile flagrante dintre „lumea științelor reale” și „lumea disciplinelor academice”. Neliniștile și paradoxurile cu care se confruntă cercetarea științifică actuală contrastează șocant cu liniștea academică a predării disciplinelor în școli. Curricula structuraliste, cu idealurile lor de neutralitate și „decentrare”, ecranează frământările dramatice ale cunoașterii reale și rămân surde la zgomotoasele prăbușiri și transformări de sens și semnificație care au loc, aproape zilnic, în lumea „vie” a cercetărilor științifice și a explorărilor culturale. Cherryholmes (1988) a atras atenția și asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aproape fără întrerupere. Cele care s-au purtat în aceste timpuri în lume, nu erau străine nicidecum marilor diviziuni religioase care, de la Reformă (1521) încoace, au ferfenițit trupul lui Cristos sfâșiind unitatea spirituală a Europei. Pentru a opri această îngrozitoare decentrare, pentru a reuni arterele secționate ale imensei familii umane, a reface totul și a-i reorienta pe toți spre acea reînnoită unitate socială, pe care toți o doresc și pentru care toți spun că se luptă, nu există decât o
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
resurse induc o nouă reprezentare despre ceea ce este lumea la un moment dat. Aceasta devine mai deschisă, mai diversă, cu registre culturale diferite, contrastante. Ea îmbie la o punere în chestiune a cetățeniei legate de un teritoriu dat, la o decentrare etnoculturală, la o nouă deontologie a vizării alterității. În fine, caracterul virtual al educației este dat și de delocalizarea și deteritorializarea cadrului de realizare a formării. Se renunță din ce în ce mai mult la întâlnirea fizică a actorilor, la sălile de clasă, la
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
aplicații oricând, de oriunde. Episoadele educaționale se pot derula în orice loc acoperit de unde herțiene (în tren, în avion, acasă, în pădure etc.), venind în întâmpinarea caracterului oarecum nomad al multor categorii de populație (datorită navetei zilnice sau săptămânale, caracterului decentrării topologice a locului de muncă, multiplicării locurilor de muncă, tranzienței activităților profesionale etc.). Care ar fi noutățile induse de m-learning, comparativ cu varianta „clasică”, a e-learning-ului? Să urmărim tabloul de mai jos (adaptând sugestiile oferite de Sharma, Kitchens, 2004): Schimbări
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
compensatorii, menite să atenueze "șocurile". Este nevoie de înțelegerea profilului schimbării, a dimensiunilor sale, de explicitarea obiectivelor și stabilirea unor indicatori de performanță ai schimbării, promovarea comunicării și a implicării personale, schimbarea managementului etc. Creativitatea, depășirea conflictelor de orice fel, decentrarea în raport cu propriile reprezentări privind schimbarea în educație sunt, în viziunea noastră, alte modalități esențiale prin care se poate învăța schimbarea. Abandonarea individualității în favoarea gândirii colective, ca și exagerarea rolului grupului în detrimentul individualului sunt tot atâtea exagerări ale modalităților de realizare
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
care alterează fundamental esența învățământului românesc. Acesta reprezintă probabil și motivul pentru care se constată uneori că noile tehnici sunt acceptate declarativ, dar nu ajung totdeauna să fie transpuse în practică. Pentru depășirea acestor neajunsuri este nevoie să exersăm o decentrare față de propriile noastre cadre de interpretare a ceea ce considerăm a fi valoros, față de mentalitățile învechite, prejudecățile și stereotipurile de gândire. Aceasta este și rațiunea de la care pornim atunci când susținem că abordarea educației din perspectiva schimbării ar trebui să ne oblige
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
exterior: copiii au performanțe școlare mai bune dacă părinții sînt interesați de problemele politice și sociale, dacă se implică în viața comunității și, la modul general, încearcă experiențe noi atît în activitatea profesională, cît și în timpul liber. Probabil că simpla decentrare a părinților din rutinele cotidiene, oferirea de noi perspective asupra vieții școlare a copilului și comunicarea cu persoane avînd idei diferite de ale lor poate induce o îmbunătățire a climatului educativ familial. Principiile educative ale părinților, chiar dacă nu sînt intens
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]