5,362 matches
-
fi făcută KO încă înainte că meciul să înceapă. Aparent, Biserica nu a putut evita această confruntare și își accepta resemnata soarta. Dar aparențele înșală: sunt dintre cei care își mai aduc aminte de nenumăratele îndemnuri la unificare pe care defunctul Papă Ioan Paul al II-lea le-a adresat bisericilor ortodoxe. Unul dintre punctele de dispută era dată sărbătoririi Paștilor: în ciuda unui elementar argument numeric, ortodocșii (în număr de 250 de milioane) refuză și acum să sarabatoreasca Pastile odată cu catolicii
1 mai 2005: No volare Resurrection! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83073_a_84398]
-
și altele, Cocoșul, Găinușa... Pavajul curții interioare a Domului poartă încă pe lespezile lui tocite urmele, zgârieturile pricinuite de șinele caleștilor, de roțile tunurilor trase de câte cinci perechi de cai, de potcoavele acestora opintindu-se în hamuri... Câtă măreție defunctă!... De la Ludovic al XIV-lea și până la Napoleon întâiul să fi fost cultivată în asemenea hal o glorie atât de perisabilă a armelor, niște invenții atât de mărunte în raport cu atomul dezlănțuit... În nici o țară din lume nu există un cult
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14825_a_16150]
-
o viață. Cele devenite inutile nu se aruncau, ci se depozitau în poduri. Există o întreagă literatură și filmografie despre fascinația podului cu vechituri. Soarele prin lucarne, cu fire de praf în raze, luminînd mobile dezafectate, cufere cu amintiri ale defuncților, cutiile cu tot felul de mărunțișuri supraviețuitoare - a devenit clișeu. Oamenii n-aveau ușurința noastră de a se debarasa de balast. E drept că se și făceau lucruri trainice, din materiale durabile (pendula mea de la 1906 și deșteptătorul CFR au
Material by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14907_a_16232]
-
șoselei și malurile sordide ale lacului, se adună, duminică de duminică, mii de oameni, cu tot atîtea speranțe, bovarisme și utopii. Se adună în cel mai important și mai spectaculos talcioc din cîte se pot imagina. Toți cei migrați de pe defunctele maidane de la Valea Cascadelor, de la Moghioroș, de la Vitan Bârzești și cine mai știe de pe unde, au afluit aici ca într-un adevărat paradis al imaginației, al libertății și al escrocheriei. Oameni sărmani și vînători de fantasme, strungari de IMGB scăpătați
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15540_a_16865]
-
formă de partizanat, opinia publică. Că au, totodată, datoria să dea și opoziției prilejul de a-și spune pe larg punctul de vedere. Cronicarului i se pare inadmisibil ca opoziția democratică să ajungă să susțină un post de televiziune precum defunctul OTV, deoarece acolo își mai putea face auzite opiniile. Iar asta ignorînd că OTV călca în picioare, pe de lături, și Constituția și recomandările CNA-ului. X Marile ziare centrale, spre cinstea lor, au avut o atitudine fără echivoc cînd
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
și de guvernare ale lui Ceaușescu. După 1989 și în pofida revoltei populare care l-a gonit pe dictator, această imagine patriotică a lui Ceaușescu "s-a păstrat, ca să nu spun că a fost cu grijă conservată de ultimii mohicani ai defunctului regim. Se poate crede că salvarea ideii comuniste n-a venit atît de la iluzia de dreptate socială și de egalitate pe care s-a bazat inițial, cît de la aceea de solidaritate națională pe care a întreținut-o la sfîrșit. Întrebați
Comunism și naționalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14481_a_15806]
-
intervine în realizarea portretului moral, iar personajele pierd din autonomie, cum este cazul povestirilor Ce oameni!... Ce lume!... sau Bolnavii. Răul este un etern atribut al lumii și este "literaturizat" ca o agresiune asupra materiei în ultima povestire, În cimitir. Defunctul este îmbrăcat într-un mod grotesc: costum bleumarin, pantofi galbeni cu picățele, cu un număr mai mare, cu catarame și tot felul de brizbrizuri populare, modelul pe care-l urâse cel mai mult în viață. Cosciugul ieftin și prost lucrat
Literatura răului by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14589_a_15914]
-
asemenea dezastre umane" (p.41). Vladimir Tismăneanu nu încearcă să justifice idealurile de tinerețe ale părinților săi (chiar dacă recunoaște în cîteva rînduri că își adoră mama) nici nu se lansează, ca atîția alții (hélas, post festum) în rechizitorii iacobine la adresa defunctului sistem comunist. Ceea ce își propune el este să înțeleagă. De aceea tratează chestiunea cu empatie. Se pune în pielea celor care au crezut sincer în valabilitatea preceptelor comuniste. Încearcă să reconstituie din interior elementele care au făcut din acest sistem
Inocenți cu mîini murdare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14277_a_15602]
-
o clipă, implicarea Dvs. în politica post-revoluționară și m-am simțit "trădat" după ce am constatat faptul că erați "manipulat" de alții mai "versați" în ale politicii. Ați acceptat să fiți chiar președinte de partid, alături de foști tovarăși de nădejde ai defunctului P.C.R.(?), despre care știați mult mai multe decât "profanii". Nu m-au interesat motivele pe care le-ați avut în vedere atunci când ați acceptat propunerea făcută de alții, în numele Dvs. M-au întristat eșecurile, pe care eu le prevăzusem, care
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
astăzi marii contribuabili sunt exonerați, ca să poată rămâne mari și fiindcă ei știu numai lua. Corupții fanarioți s-au dus, istoricii conchizând că au avut și părțile lor bune, măcar câte unul dintre ei, la fel cum, în aceste zile defunctului comunism i se află și merite, iar căpeteniilor lui longevivi li se acordă spațiu prioritar la televiziune, ca să ne învețe cum să gândim - istoricește. A deschide televizorul și a nu-i întâlni - cum să le spunem? - pe d-nii Niculescu-Mizil, Cioară
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
o strice, ci fii!"), și de aceea primește el povara domniei. Același argument este folosit în comentariul negocierilor cu austriecii care fuseseră începute de Cantacuzini (întrerupte prin moartea lui Șerban Cantacuzino). De data aceasta, pentru că face parte din tabăra adversă, defunctul domn cantacuzin nu se mai confundă cu "interesul național" și Împăratul are toată dreptatea să respingă doleanțele care "era împotriva dreptății creștine și împotriva țării"; de tot interesul este felul în care sunt redate în cronică obiecțiile "occidentalilor" la "pohtirea
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
în patru bucăți. Dețin amănuntul de la Ioana Lungescu, (locuind încă în blocul scriitorilor), secretara directorului care în acel moment o înlocuia pe cealaltă secretară de care P.D. pomenește în scrisoare, Mioara... Dumnezeu să-l ierte, nu era singurul abuz al defunctului. Dar, scrisoarea spală, magnanim, orice urmă de... las cititorului loc liber să pună el cuvântul. Până și aceste două scrisori strict ocazionale, însă, pe care Soarta mi le hărăzi tocmai mie, poartă marca acelei nobleți, pe care franțuzul o numește
Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15134_a_16459]
-
vine zilele astea Mircea Eliade: pentru el totul e pierdut, de vreme ce "a învins comunismul". Ăsta e un mare vinovat. Dar și el, și Cioran, și imbecilul de Noica, și grasul de Vulcănescu, și atîția alții ș...ț sînt victimele odiosului defunct Nae Ionescu. ș...ț din cauza lui toți au devenit fasciști. A creat o stupidă, înfiorătoare Românie reacționară. Al doilea vinovat este Eliade..." Matei Călinescu interpretează neșteptat textul citat mai sus. El afirmă că există o forma mentis a generației (și
Depinde de hermeneutică? by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15151_a_16476]
-
femeie - / bărbat" ( libertatea materiei de a se juca), "și-mi vine să plâng dar mă trezește râsul, cu / masca-i de cretin zăpăcit, căzut ca o muscă / în farfuria de spaghetti a papei, căci / ea, floarea ofilită, trecut, fost, sau / defunct sau post..., e un cuvânt, un / sughiț definind o stare, un sughiț definind / un sughiț" ( profil seral) sau "storc nasul monumentului iubirii spre / a constata că / i s-au ofilit mucii și s-a vindecat de bruneta / boală a nevăzului
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
atît mai tragică cu cît e mai insignifiantă. Ce înseamnă literatura de apartament, astăzi? Pentru unii, apartamentul este singurul spațiu în care o experiență mai poate fi autentică apartamentul, scările blocului, magazinul, autobuzul sau autoturismul, pentru că celelalte cîmpul de luptă ( defunct azi), natura, castelul, alcovul, chiar piața au devenit toate niște scene. Mă alătur, atunci cînd folosesc cuvîntul experiență, lui Olivier Mongin din cartea sa Face aux scepticismes publicată în 1994, reluată și adăugită în 1998. Numai această carte ar merita
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
nu se știe ce se întâmplă, polițaii sunt și ei prea ocupați cu vilele proprii, așa că de ce n-ar încerca să ne ducă pe drumul cel bun folosindu-se de cei mai buni și mai viteji și resentimentari membri ai defunctei clase muncitoare?
O nouă ideologie: „badigardismul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13810_a_15135]
-
simpla sa pogorâre la locul dezastrului, din caleașca supradimensionată ce-l conține cu greu, le poate anihila. Te-apucă jalea, dar și mila, văzând cu cine combate păunescul marile maladii ale țării: cu rămășițe ( la propriu și la figurat) ale defunctului cenaclu ideologic-comunist, cu tot felul de nătăfleți păliți cu leuca ipohondriei, cu damicele expirate pe post de muze plurilingve, cu ciudățenii ale naturii oricând internabile la glumeți. Când te gândești că toate astea se întâmplă la un canal de televiziune
Copiii zeilor de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13860_a_15185]
-
un trecut barbar, fără speranțe. Pe calea Rahovei, clădirea roșie a Vamei ( «Vama Poștei») unde întorceau tramvaiele pe vremuri, fabrica de bere «Bragadiru». Intrăm în sala mare a bibliotecii de sector. Biblioteca goală. Cărțile par desenate pe pereți, într-o defunctă împietrire, amintindu-mi de un pitoresc pasaj din Filimon ( «Ciocoii...»). Bibliotecara ( nici nu ne bagă în seamă), instalată la o masă, împletește cu andrelele o căciuliță din lînă bleumarin. Încerc să încropesc cu ea o conversație, răspunde rar, monosilabic ( apatie
Conotațiile libertății (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13927_a_15252]
-
Gheorghe Istrate RITUAL (război) revocam războaiele defuncte le rescriam cu scrumul lor pe frunte deodată am văzut un glonț cărunt lungit într-o căruță de pământ și-am explodat prin el a câta oară prin moartea care uită să mai moară prin moartea care a uitat să
Ritual by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/3709_a_5034]
-
ascunsă? De ce măslinul de la intrare e desfrunzit? De ce nimeni nu-și scoate fierea pentru sacrificiu? Făptura aici se întoarce, cu o voce totdeauna reluată: într-una este, într-alta se visează, și-n cea din urmă se-ngaimă de buzele defuncte. 9. Mâna ce scrie nu mai e: cealaltă a urzit slovele cu spaimă și s-a retras în umbra acesteia; pe cea de-a treia-o poartă gândul incendiată în noapte - : cenușa pe lucruri crește și bătălia solitarului continuă: cine
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7102_a_8427]
-
eu nu mai știam zice altceva decât că se lasă înserarea. desigur Kleist ar fi preferat Corvette oricum, ceva cât mai apropiat de viteza glonțului. ca un nebun adormit în cămașă de forță visam la rochia miresei care era întocmai defuncta Vogel. "Henrietta", șopteam trăgând peste mine giulgiul fierbinte. de trei ori îi ștergeam fruntea și de fiecare dată paloarea răzbea. "Henrietta, sunt eu Marin născut în Năsăud anume ca în moarte să te ador". Smintita se întorsese: sâni și râs
Poezii by Marin Malaicu () [Corola-journal/Imaginative/7907_a_9232]
-
produs în paralel, ca într-un mecanism de determinare reciprocă, cu transformările vieții sociale engleze. În anii ’60 „cultura populară engleză (muzica pop în locul operei și fotbalul în locul bisericii) a provocat o eliberare de energie uriașă, care a reanimat miraculos defunctul model fotbalistic englez ș...ț Anglia proiectelor de masă, cu oțelării monumentale, orașe atârnate de mine și docuri fără pauză de comenzi, e tot mai mult națiunea unei clase muncitoare care încetează să semene cu proletariatul clasic și prinde gustul
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
s-o răspândești în grădină sau în alt loc (peisaj) preferat al decedatului. Este, desigur, mai puțin complicat decât să urmezi altă tradiție elvețiană, aceea de a urca coșciugul pe un vârf de munte unde să-l așezi vertical, pentru ca defunctul să poată contempla încă o dată valea în care a trăit, pădurile și câmpiile: o lume reală privită cu ochi de mort.
Un spectacol ciudat by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13172_a_14497]
-
era lângă măsuța pentru rugăciune. Monedele erau ținute în fișicuri de hârtie. Nu de mult am dat peste fotografia în care aproape tot fundalul s-a șters. Nici o dată pe verso, nici un cuvânt cu cerneala aceea violetă cu care scriu defuncții, cu trăsături îngrijite și groase. Nimic altceva decât o fetiță de cinci sau șase ani ținută în brațe de tatăl ei, pe când mama ei stă aplecată asupra lor, cu mâini lungi, rochie largă, cu o pieptănătură pe care timpul a
António Lobo Antunes - Ei, în grădină by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/13148_a_14473]
-
ai Patriarhului: bibliotecarul Patriarhiei Andrei Scrima, care a răspândit „sămânța buruienii otrăvitoare a complotului anti-vladimirist” (p. 164), și Sandu Tudor, numit „ex-marinarul, ex-jurnalistul prins în flagrant delict de luare de bani șantajați, care-și plimbă boema și spleenul cafenelei literare defuncte sub barbă de stareț, Daniil de la Rarău” (p. 27). Portretul cel mai acid, de-a dreptul distrugător, îi este trasat lui Mihai Ralea, considerat „un Constantin Tănase al filosofiei și artelor” (p. 49), „amicul magnaților și al satrapilor” (p. 104
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]