2,979 matches
-
cormoranii, stârcii, cocorii și bâtlanii stăteau la sfatul de obște, să-și împartă cum se cuvine teritoriul cuvenit fiecărei familii, în parte. Se mai isca câte o hărmălaie, din pricina vreunui nemulțumit, dar ciocul puternic al bătrânului pelican, venit tocmai din deltă, punea imediat rânduială, fără multe rugăminți, în neamul păsăresc al luncii. Două rațe, măcăind vesele treceau cu puii prin iaz, până la rădăcina de salcie, unde știau că se ascund peștișorii, să-și ia masa de dimineață. Bătrânul pelican, uitându-se
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
lipoveni. Emilia Țuțuianu: Fantezie, inventivitate și poftă de libertate... dar cam singur-singurel... așa au fost toate vacanțele?! Boris David: Da, singur! ,,Ai mei” adică Doamnele mele, Marga și Cris, nu agreau nici țânțarii, nici lipsa unei camere de baie. Ori, Delta la hotel, e ca o masă la lipoveni, fără uhaua făcută din apa Dunării. Ce greu este să spui ceva despre copilărie și să nu cuprinzi totul! În vacanță mergeam și la țară, la bunicul, Nea Ștefan Nemțeanul, la Sărăria
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
tipărit Banatul În inimă-i sălaș Moldova Crișana curge lin pe ape Cu limba-i dulce și cu slova Ardealu-i dincolo de codri Mirific plai un Maramureș Iar Bucovina-n mănăstiri Evocă un trecut de iureș O Dobroge de paradis Cu Delta ei cea uimitoare Și o Muntenie semeață De țară, ea conducătoare Oltenia e sub Carpați Unde strămoșii au luptat Să ne creieze-un viitor Și să trăim neexploatat Nu pot s-o uit cât voi trăi Și neam de neamul meu
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
popoarele de pești. Centrale implicite,trimit în lumea mare Fluidizând prin fire,lumină,ca-n povești! Majestuosul fluviu adună cu răceală Vasale unde calde,ce se supun tihnit Și-apoi mai plin,puternic,în liniște de ceară, El zămislește-o deltă în drumu-i spre sfârșit. Mai poposește unda,mai molcomă acuma, Să mângâie pământul ce frate-n drum i-a fost. Biosistemu-i unic,îmbogățit cu huma Ce a adus din drum,îi oferă adăpost. Sătulă de odihnă,în mare revărsată Sau
PÂRÂUL(CICLIC) de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360130_a_361459]
-
sosirea unei noi femei în viața mea, ca să uit de toate necazurile și frământările, i-am propus unui amic - coleg de muncă, să dăm o fugă până în Delta Dunării, la o partidă de pescuit. În planul nostru de aventură în deltă, totul fusese precizat până în cele mai mici amănunte, de comun acord cu amicul Gică Răuță. Stabilisem ce are fiecare de făcut, de cumpărat și de pregătit, pentru marea necunoscută de pe brațul Sulina, în zona Crișan. Eu mai fusesem de câteva
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
pentru conservarea eventualilor pești prinși, ceaun pentru fiert, mălai, schimburi de corp, juvelnice[ii]în care să ținem peștele viu până seara, când îl vom curăța și săra, etc., destul de multe pentru cele trei zile cât aveam să stăm în deltă.. A sosit și joi - ziua plecării. Când am văzut cât bagaj aveam de cărat, ne-am apucat amândoi cu mâinile de cap, dar ne-am acceptat povara. Cu rucsacurile în spinare, sculele în huse, aruncate pe umăr și cu alte
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
toată panorama frumuseții traseului și timp de admirat, în cele peste două ore de mers în aval[v]. Lume multă, bagaj de asemenea. Toți mergeau spre casă sau la muncă și puțini erau ca noi, în weekend la pescuit. În deltă nu aveai unde să te aprovizionezi cu de toate, așa că fiecare avea o sumedenie de bagaje. Sălile de restaurant de pe navă erau ticsite cu lipoveni, oamenii deltei. Unul din noi păzea bagajele, pe teugă[vi], la adăpostul unui umbrar acoperit
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
sau la muncă și puțini erau ca noi, în weekend la pescuit. În deltă nu aveai unde să te aprovizionezi cu de toate, așa că fiecare avea o sumedenie de bagaje. Sălile de restaurant de pe navă erau ticsite cu lipoveni, oamenii deltei. Unul din noi păzea bagajele, pe teugă[vi], la adăpostul unui umbrar acoperit cu pânză de velă[vii]vopsită în albastru, iar celălalt mergea să facă aprovizionarea cu bere. Eram doi aventurieri plecați în necunoscut. Numai când vedeam întinderea de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
dintre Orient și Occident. Aici își desfășurau legăturile de tandrețe și procreere, își creșteau puii, îi învățau să zboare și să se hrănească singuri, pregătindu-i pentru lunga și periculoasa călătorie intercontinentală. Nagâți, cormorani, berze, stârci și alte păsări ale deltei, zburătăceau pe lângă mal, la pescuit, sau căutându-și cuiburile, unde puii așteptau hrana cea de toate zilele. Din când în când, treceau pe lângă noi bărci ale pescarilor sau mici șalupe. Vântul ne răcorea, făcându-ne să uităm disconfortul din tren
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
un tânăr pescar și imediat am coborât bagajul în barca lui. Trecerea brațului s-a făcut fără peripeții, căci tânărul s-a dovedit a fi experimentat în manevrarea lotcii. Aici, această meserie se practică din fragedă copilărie. Cred că în deltă, mai întâi înveți să tragi la rame, să folosești setcile[viii], năvoadele, sau vârșele[ix], înainte de a învăța literele abecedarului. I-am cerut pescarului o părere asupra unei zone unde să ne montăm cortul și să pescuim în voie, iar
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
care i-a transportat cu barca. După traversarea brațului și depășirea moteluluiLebăda,mergând în amonte[x]pe Dunărea Veche, am făcut la dreapta pe un canal. Era navigabil, deoarece circulau pe el șalupe și vaporașe mici de pasageri, spre inima deltei. Ambele maluri erau străjuite de plopi și sălcii. Pe malul drept vedeai mâna omului care a trecut pe acolo, la pescuit. Malul stâng era împădurit și inaccesibil. Peste tot erau cuptoare săpate în pământ, gata să primească ceaunul pentru ciorba
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
și multe corturi, de toate culorile și mărimile, ascunse printre pâlcurile de copaci. Era începutul perioadei de vacanțe de vară și pe mal vedeai mult tineret de ambele sexe, cu radiocasetofoanele cântând și date la maximum, de parcă nu erau în deltă, la pescuit. Nu prea vedeam pescarii de weekend sau vacanță, ridicând fixa,[xi]sau mulinând la lansetă, cu pești în cârlige, însă acest lucru nu ne descuraja. Gondolierul nostru a oprit într-o zonă mirifică. Era mai departe de forfota
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
lase amintiri neplăcute pe corp. Aruncam astfel, crezând că peștele stă ascuns printre rădăcinile pomilor crescuți direct din apă. Din când în când, trebuia să ne recuperăm toate sculele, deoarece mici șalupe sau vaporașe cu pasageri, veneau sau plecau spre deltă și ne deranjau de fiecare dată. Seara, am aprins focul, să pregătim pește prăjit și mămăliguță la ceaun, conservele fiind rezervate pentru prânz, în timpul zilei. Lemne erau suficiente pe insulă, le obțineam din crengile rupte și uscate ale plopilor. Tânțarii
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
am uns bine cu alifia vietnameză. Miroseam a camfor de ne usturau ochii, însă nu aveam altă variantă și numai așa puteam rezista. Am scăpat numai cu mici umflături pe picioarele fără cioarapi și pe mâini, provocate de scărpinat. “Ei, deltă am vrut, deltă am găsit!” ne spuneam, trebuia să suportăm consecințele. Cât timp fierbea mămăliguța și sfârâia peștele pe grătar, la lumina răspândită de lampa cu butan, ne-am montat clopoței pe bambine, în eventualitatea vizitei vreunui somn curios, venit
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
cu alifia vietnameză. Miroseam a camfor de ne usturau ochii, însă nu aveam altă variantă și numai așa puteam rezista. Am scăpat numai cu mici umflături pe picioarele fără cioarapi și pe mâini, provocate de scărpinat. “Ei, deltă am vrut, deltă am găsit!” ne spuneam, trebuia să suportăm consecințele. Cât timp fierbea mămăliguța și sfârâia peștele pe grătar, la lumina răspândită de lampa cu butan, ne-am montat clopoței pe bambine, în eventualitatea vizitei vreunui somn curios, venit să vadă cine
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
pe care le-am ascuns în gropi făcute în pământ, să stea la rece, cât de cât, să pătrundă sarea. Metoda aceasta era foarte bună, pentru că feream produsele de muștele de peste zi, care se găseau din belșug aici, în pustietatea deltei. Oboseala drumului, combinată cu efectul votcii și al berii, ne-au trimis repede în cort, la alt somn decât cel așteptat în cârlige, mai ales că trebuia să facem economie la butanul lămpii de iluminat, pentru restul nopților. Strânsesem și
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
aruncam, din când în când, câte o mână de sare pe foc, să facă scântei și să îndepărteze țânțarii. Parcă aveam un foc de tabără pe o insulă pustie și semănam cu doi haiduci, rătăciți de pe malul mării, prin coclaurile deltei. Numai că romantismul acesta nu ținea mult: cum părăseai perimetrul focului, cum te atacau țânțarii în haită... Am mai prins amândoi câțiva pui de somn, cel mai mare având puțin peste kilogram, trofeul lui Gică. Dezamăgiți, dar totuși optimiști în ceea ce privește
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
că ne așteaptă un drum obositor, cu multe ore pe apă, pe calea ferată și prin gări, ne-am culcat devreme, să fim la ora șase în picioare. Drumul de întoarcere a fost mai monoton decât cel de sosire în deltă, nemaiexistând același interes ca în prima parte. Nici de bere nu mai aveam chef... Uitasem frumusețea clipelor de pe insula noastră și abia așteptam să ajungem acasă... Parcă eram plecați de o lună, nu doar de trei zile. Când nu mai
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
unică prin bogăția și frumusețea ei în Europa, Delta Dunării. Ea se varsă în mare nu prin trei guri, ci prin 52 de guri. Suprafața sa, incluzând complexul lagunar Rasim-Sinoe este de 5050 Km², din care 732 Km² aparțin Ucrainei. Delta propriu-zisă se întinde pe 2540 Km², suprafață ce crește anual cu 40 m², ca urmare a depunerii celor 67 milioane de tone de aluviuni aduse de fluviu, realizându-se astfel o pătrundere neîntreruptă a uscatului în mare. A fost numită
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
urgisitor, năucitor și de neînțeles Fiii și Fiicele Americii se caută la culoare Numărându-și pigmenții- Zăbrele punctiforme ale soarelui minții- Și hotărând în conclavuri cine Pe cine să robească Ce culoare e prima dintre culorile curcubeului Bând apă din delta Mississippiu-lui Și întinzându-și gâtul de pulberi stelare Sub soarele ucigător al sudului Spre a o împrăștia pretutindenea Îndoindu-se că Dumnezeu a făcut lumea După chipul și asemănarea Lui Și a Măreției Sale!... Referință Bibliografică: Requiem pentru FIII și
REQUIEM PENTRU FIII ŞI FIICELE AMERICII ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356053_a_357382]
-
eu să prind momentul prielnic unei cuplări. Dacă se liniștește marea, putem face o plimbare cu barca și de ce nu, să pescuim. Ați mai fost la pescuit vreodată? Desigur, însă nu pe mare. Doar pe bălți sau la Dunăre, în deltă odată, cu soțul. Și acum nu vă mai duce? Nu mai are cum, a decedat în urma unui accident auto, a intrat unul cu tirul în mașina noastră și nu a mai scăpat nici el și nici mașina. Eu am avut
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376039_a_377368]
-
mă-nveșmânt Iar seara, în pacea Ta adâncă mă cufund! 58 Întinde-ți aripile peste mine iar Că-mi simt din nou câmpiile sub jar Adie-mă cu dragoste și cu răcoare Eu sunt iubita Ta, gata să-nfloare. Creatorul: 59 -În delta fermecată am s-ajung și însetat De tandră, unduioasă îmbrățișare, am să fac Vijelios să te inunde și urce-n tine dorul de suit În miraculosul, pomul vieții, veșnic înflorit Terra: 60 -M-am tulburat când s-a apropiat Planeta Venus
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
prăpastie în care el căzuse de mult și se simțea atât de bine acolo, insă uneori era trist ceva în interiorul sau îl durea. Era interesantă acea piața numită piața nouă unde lucra mama. Orașul Tulcea că poartă de intrare în delta Dunării arată destul de bine pe atunci, (și la ora actuală cred că este un orășel destul de frumos) iar piața nouă eră o oglindă a ceia ce erau oamenii și orașul în acei ani. Hala principala a pieții unde erau o
POVESTEA UNEI VIETI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357922_a_359251]
-
În România de-altădată, Indiferent de unde ești, Fiecare avem un loc Scris în cartea de povești... Iașul își are „Copoul”, Și teiul „Eminescian”... Sighișoara are turnul, Clujul, floarea de castan... Brașovul își are „poiana”... „TURNUL falnic” e la Bran... În delta peștele și stuful, Și barbă unui Lipovean... Munții își îndreaptă creasta, Către bolta infinită... Bărăganul, pe câmpie, Își leagănă iarbă cosita... Ape, râuri și izvoare, Dunărea alimentează, Și se varsă-n Marea Neagră, Care-n vals de val vibrează... Citește mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
mult AMINTIRIÎn România de-altădată,Indiferent de unde ești,Fiecare avem un locScris în cartea de povești...Iașul își are „Copoul”,Si teiul „Eminescian”...Sighișoara are turnul,Clujul, floarea de castan...Brașovul își are „poiana”...„TURNUL falnic” e la Bran... În delta peștele și stuful,Si barbă unui Lipovean...Munții își îndreaptă creasta,Catre bolta infinită...Bărăganul, pe câmpie,Isi leagănă iarbă cosita...Ape, râuri și izvoare,Dunărea alimentează,Si se varsă-n Marea Neagră,Care-n vals de val vibrează...... Abonare la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]