51 matches
-
ipocrit cînd spun că nu sînt importante pentru mine cronicile la cărțile mele." Mai mult, ni se înfățișează imediat o poveste cu personaje, din genul celor nerecomandate sub 15 ani: " Criticul este un profesionist, este un fel de prostituată, o demimondenă, dacă vrei. El citește sute de cărți. El mimează (cred, de multe ori) plăcerea, emoția. De sute de ori. Pe mine nu mă intereseasă dragostea profesionistelor (profesioniștilor), deși este mai sofisticată decît dragostea unei gîsculițe (cititor oarecare)." Cu astfel de
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
din București (pardon, Craiova), cineva nășit de Manolescu și apropiat de Lefter, cineva crescut la școala postmodernismului, deci convertit prin naștere, cineva prieten cu C. Rogozanu, cineva de sex feminin (poantele favorite ale lui Alexandru Mușina sînt cu dame, gîsculițe, demimondene, provinciale, zburătoriste etc.), în fine cineva care scrie din orice altceva decît din convingere. Pentru că nu există convingere, părere, opțiune firească, relaxare în lumea culturală așa cum se vede ea dinspre "justițiarii" noștri de azi. Alexandru Mușina, Sinapse, Editura Aula, Brașov
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
abilului și mondenului Maurice Dekobra". Se sublinia astfel, "convenționalismul" prozatoarei, care ar fi departe de o descriere veridică a clasei burgheze, cum se afirmase, ci se conformează "ideii pe care și-o face despre ea", în fond "o lume a demimondenelor". Ca atare, "i-am putea ierta Soranei Gurian - spune criticul - un exhibiționism maladiv, corolar al unui complex de inferioritate propriu infirmilor. Nu-i putem însă ierta stridența acestei lumi." Ce înseamnă acest lucru este tradus mai departe: În ultimă analiză
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
reală. Și aceasta, putem adăuga, fiindcă în lumea globalizată de astăzi sunt la mare preț tocmai notele diferențiale, accentul idiomatic, specificul. O gândire liberă și o scriitură personală. Cu rezerva unor comparații deplasate (între criticii noștri și diferite... topmodele ori demimondene) de care autorul nu se poate debarasa, epistolarul lui Alexandru Mușina e o lectură pe alocuri captivantă. Teorie și critică literară, istoria mentalităților, polemică, bârfă transcarpatică: tot tacâmul.
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
mințit atunci că este în diplomație. Asta s-a întîmplat în '66-'67, eram cu Luminița (așa o chema), și-n '72-'74 am scris Bunavestire, deci, la diferență de șase ani, ea a apărut în toată goliciunea ei de demimondenă. Am apăsat pe anumite tușe, am luat portretul ei, înaltă, cu meșa aia neagră, frumoasă. Săraca Luminița, cînd a citit cartea, a venit enervată la mama și i-a spus că "Nicolae m-a făcut aici... așa". Peste cîțiva ani
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
a Leliei, din începutul Buneivestiri, este mult mai dură decît o scenă sexuală, este haita aia, care sare pe o fată, nu? E și plăcut, pentru că fata e o semimondenă, fata asta nu e o profesoară universitară, nu? E o demimondenă, care, altfel, ar fi acceptat, dar... chiar așa? Și nici nu spune că n-o face, zice: "Mai stau un sfert de oră. Mai stau încă cinci minute". Și scapă, săraca, iese afară, gîfîită, și este o frază pe care
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
doilea volum al unor amintiri ispășite. După bacalaureat, alte cursuri, alte întîmplări, și exerciții de cunoaștere la prima vedere. Sub semnul lui "o dată ești student", experiențele dau năvală în spațiul meditațiilor și al ipotezelor. Mansarda trăiește. Societăți cvasi-clandestine, întruniri, cursuri demimondene, de logică și metafizică, unde nu e greu de înțeles cine e Profesorul, umplu cu eșarfe purtate de aerul veacului cadrele, destul de stereotipe, altminteri, ale vieții studențești. Un cocon din care se iese în vita nova, în care se simt
Ochelarii altcuiva by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9668_a_10993]
-
văzut în Flaubert doar textul: viața omului i s-a părut „atât de plată, atât de ternă”. Fauconnier constată că lucrurile nu stau deloc așa. Călugăr al literelor, Flaubert n-a fost niciodată. Aventuri nenumărate cu doamne mondene, dar și demimondene din Paris sunt cunoscute, ca și legătura pasionată și de durată de la Croisset cu Juliet Herbert, guvernanta nepoatei lui, rămasă discretă din pricini care se subîn- țeleg. O practică milenară, interzisă Tribunalul din Köln a pronunțat o sentință care interzice
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4496_a_5821]
-
d(o)am(n)ele” reprezintă „motorul și miezul prozei și dramaturgiei Maestrului”. O primă parte din capitolul de început (Printre „dame” și eroine sau misoginismul bine-temperat) se ocupă de felul în care marele clasic le vede pe „damele” sale „demimondene sau de la mahala”, încercând să elucideze dilema ce se naște din tratamentul aplicat acestora și, deopotrivă, bărbaților din lumea scrierilor sale, concluzionând că „nenea Iancu este un învingător, absolvit de orice vină de ...dezfeminitate”. Cea de a doua parte (O
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
atâta vreme cât și această scriere este impregnată de obsesia intimității trupești, a „spasmului divin”. Fată săracă, rămasă orfană, Dita încape pe mâna unor inși pofticioși, care o împing în mrejele desfrâului. Copila nu se opune, acceptând cu ușurință un trai de demimondenă, care de altfel îi va procura multe avantaje. Mica prostituată devine, prin protecția unor cinici domni, o vedetă a primei scene a țării. „Porcii” îi priesc, se vede, „Venerei”, atât de compătimită de autoare. Altfel, K. nu-și cenzurează maliția
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
psihologic și de descriere a neobișnuitului. Ca și în romane, dar cu un simț al măsurii pe care mai târziu nu-l va mai dovedi, scriitorul exploatează pitorescul, mai ales pe cel uman. Personajele, muncitori industriali, modești funcționari, mici comercianți, demimondene, scriitori aflați la apogeul carierei sau în declin, moșieri scăpătați ș.a. se regăsesc și în dramele Casa vechiturilor și Ultimul capitol. Bătrânul Nathan din Casa vechiturilor, deși autentic în unele scene, este totuși doar o replică neizbutită la Manasse, eroul
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
simplu cal. Punerea sub semnul întrebării a plugului sau a vitei, a gardului și a bătăturii sale, capătă deodată un caracter tragic. Întrucât asta e mai puțin tragic decât tristele peregrinări ale lui Swann și căsătoria lui nedorită cu o demimondenă? DESPRE "INTRUSUL" Intrusul a fost scris în vara anului 1967, imediat după Moromeții, voi. II, și fără să se fi născut din vreun embrion mai vechi, cum mi s-a întîmplat întotdeauna. L-am scris zi de zi într-o
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
ștersături: "Dezamăgit de Gina, de imposibilitatea noastră de-a exista împreună. Ea nu vrea asta, îngheață tot ce poate fi afectivitate, înlocuindu-o cu o simplă afectare. E o ființă inferioară, nu îi poți cere să-și depășească condiția de demimondenă iresponsabilă, egoistă și nesărată. Bănuiesc că disprețul și ura sânt reciproce. E o junglă." Mă așteptam să-mi dea un telefon, doar mă părăsise într-o stare jalnică, dar nu mi-a telefonat nimeni în seara aceea. A doua zi
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
perete, care erau tot fotografii de-ale ei, în culori. De ce ieșea atât de tristă în toate pozele? Chiar când râdea din toată inima, chiar când era cu adevărat fericită și amuzată, iradia tristețe. Nu, Gina nu era doar o "demimondenă", cum scrisesem în jurnal. Nici n-aș fi putut să iubesc o demimondenă. Fusese crescută rău, avusese tot ce-și dorea, dar rămăsese o ființă neliniștită, predispusă, dincolo de aparențe, la suferință și neîmplinire. Unul dintre diapozitivele pe care, în camera
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de tristă în toate pozele? Chiar când râdea din toată inima, chiar când era cu adevărat fericită și amuzată, iradia tristețe. Nu, Gina nu era doar o "demimondenă", cum scrisesem în jurnal. Nici n-aș fi putut să iubesc o demimondenă. Fusese crescută rău, avusese tot ce-și dorea, dar rămăsese o ființă neliniștită, predispusă, dincolo de aparențe, la suferință și neîmplinire. Unul dintre diapozitivele pe care, în camera întunecată, le proiecta pe perete (eu în semiobscuritate, cu obrazul lipit de al
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mână întinsă, nici o extravaganță. Nimic! Mi-amintesc de Șerbănescu... Un elev înalt, drăguț, cu păr buclat și ochi verzi. Îl cunoșteam bine, eram diriginte la clasa a VIII-a... Sabău, Sararu, Schreiber, Șerbănescu... Ultimul pe pagină. Făcuse pasiune pentru o demimondenă. A spart prăvălia lui Roll ca să-i fure niște cercei cu perle. Un scandal enorm! Tot orașul discuta numai despre asta. Băiatul a fost eliminat... Singură, Florence îi lua apărarea prin toate saloanele: "A furat pentru femeia iubită!" Îi plăcuse
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
care se țin de capul fetelor frumoase. - Mamă, aprobă Aurica extaziată, frumoasă e! De ce num-am născut și eu așa? Era decisă să ia lecții de frivolitate de la Georgeta. Astfel, în vreme ce Georgeta era îmbiată de viața casnică, familia Tulea glorifica pe demimondene. În cele din urmă, Felix află combinația din chiar gura lui Stănică. - Titi al dumitale, îi spuse acesta, dă o lovitură. O ia de nevastă pe Georgeta. Fată faină! Lui Felix i se făcu negură înaintea ochilor și se-ntrebă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
p.271]. Pentru neofita Hélène Grandjean recepțiile amicale devin singurul eveniment în cotidianul sau retras 277. Curtezana Nana primește vizite că o mondenă: "J'ai répondu que madame recevait... Ces messieurs șont dans le salon" [Zola, Nana, p.58]. Dacă demimondena Nana vrea să impresioneze prin grandoarea recepției 278, doamna Anserre din contră prin restrângerea cercului celor invitați 279. Burgheza Sidonie Chèbe învăța de la aristocrata Clăire Fromont codul monden în toate detaliile: "Elle ne dit pas que ces mercredis de madame
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
este musca de aur, care se răzbuna pe condiția clasei sale357. Nana devine simbolul decăderii Parisului. Ea molipsește Parisul și îl descompune. Fetele că Nana sunt elementul subversiv care guverneaza societatea. Totul favorizează ridicarea și reușită, în acestă epoca, a demimondenei: atmosferă de sărbătoare, febra de îmbogățire, succesul vodevilului, apariția numeroaselor teatre mici și a locurilor de distracție ușoară, foarte la modă. Ele furnizează și lansează un număr mare de curtezane: "Leș hommes ne șont pas heureux avec leurs femmes et
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
precum Astarte. În cartea pe care Petre Oprea i-o dedică lui Alexandru Bogdan-Pitești se face referire și la o anecdotă piperată, ca majoritatea celor care-l au ca obiect pe celebrul Mecena. Adrian Maniu era îndrăgostit de una dintre demimondenele care frecventau casa lui Bogdan-Pitești. Seniorul l-ar fi invitat pe poet într-o cameră separată, lăsându-l să contemple prin gaura cheii spectacolul crud al femeii iubite făcând dragoste cu unul dintre servitorii săi. Cu un cinism profesat cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și la afișul lui Louis Raemaekers: Aparent, intenția sa a fost să comenteze cu privire la faptul trist că lauda tinde să vină la omul de geniu numai după moartea lui, dar ceea ce Louis Raemaekers trebuia să arate atunci când a pictat o demimondenă rânjind și ținând un craniu între coapse pentru un poster avertizând împotriva răspândirii sifilisului, era că acelui simbol i s-ar fi putut da o interpretare mult mai directă"561. Cel de-al doilea caz este analog castrării, boala venerică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al măștii, unde orice mască reprezintă un eufemism al morții. Mihai Teișanu (1883-1943) realizează în Femeie cu masca (Ulei pe pânză, 1,175 x 0,845 cm, semnat și datat jos cu negru: M. Teișanu, P.N.1263, 1912?) "portretul" unei demimondene aflată într-o încăpere salon, așezată pe o canapea. Ca și în tablourile mir-iskusstnicului Konstantin Somov, descriind scene de carnaval în atmosfera libertină a secolului XVIII, Teișanu reține amănuntul picant și-i conferă un aer de mister. Femeia are dezvelit
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și ale căror nuanțe sunt uneori fără cusur, ne-am putea crede în Bois de Boulogne sau în Grădinile Tuileries. De îndată ce ultimele luciri ale crepusculului se abat asupra orizontului, mamele prudente se grăbesc să-și conducă oițele în căminul părintesc. Demimondenele, sfertomondenele și cele din straturile inferioare ale societății invadează acum promenadele; întâlnirile, tratativele se duc la capăt fără nici cea mai mică rușine: dacă boschetele ar putea vorbi ca trestiile lui Midas, ce n-ar fi în stare să povestească
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
mercenară din Cișmigiu sau celei aducătoare de câștig de la Șosea? Trebuie apoi citată grădina publică Bellevue, luminată a giórno joia și duminica, prevăzută cu o orchestră germană ce amintește de Musard, frecventată de femeile din înalta societate și de câteva demimondene elegante a căror prezență este tolerată; această grădină seamănă cu Mabille sau cu Château des fleurs, cu o singură excepție: aici nu se dansează lumea se plimbă, cumpără înghețată, privește chipuri grațioase; nu e oare și asta o treabă 70
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
două surori, două femei fermecătoare, la fel de elegante pe cât erau de bine crescute, muziciene strălucite, făcând onorurile caselor lor cu o grație princiară. Dacă le judecăm pe absente după gazdele noastre, renumele ieșencelor e bine meritat. În acest oraș de lux, demimondenele ar trebui să fie în vogă; să nu ne facem iluzii: ele nu vin aici nici de la Paris, nici din altă parte. "La ce bun, ne spunea una dintre amabilele noastre interlocutoare; inima se plasează așa de ușor aici!" Transmitem
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]