479 matches
-
și-a negociat un post călduț de ambasador, spre deosebire de Virgil Măgureanu. Iarăși un caz de notorietate, cel al fostului premier Radu Vasile. Să-l judeci după ghiul, unghia lungă de la degetul mic și după sforicica roșie, roșie de pe mînă împotriva deochiului, după ce l-ai numit premier, stîrnește întrebarea: unde s-a uitat pînă atunci președintele Constantinescu? N-a văzut cum se purta premierul ieșirii din criza Ciorbea, pînă să fie trimis la Palatul Victoria? Dacă n-a văzut la timp, dl
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
întîi îi spuse următoarele: - Te-am auzit cum cînți. N-ai un deget la mîna stîngă, inelarul. Dar ai învățat înainte să-l pierzi, nu-i așa? - Așa e - i-o întoarse fata - acum trei ani mi-au adus de deochi o santură cu corzile încinse. De atunci cînt așa, ca să-mi amintesc, dar tu nu trebuie să asculți... Leandru gîndi imediat că felul său de viață ar putea într-adevăr ajuta fata să uite de nevoință. Căută s-o încredințeze
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
să nu le scriu niciodată. Dar aseară buchiseam ceva pe laptop, cu Luna plină de dincolo de geam arzându-mi parcă spatele. Din seara aceea târzie și îndepărtată a cafelei savurate în biblioteca lui Ciobanu am început să mă tem de deochiul Lunii, fiindcă asta m-a frapat cel mai tare la plecarea de acasă (unde o lăsam pe Ileana cu Mona de nici șase luni în brațe; Radu, de patru ani jumătate, se afla în Berceni, la mama Ilenei, bolnav din
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
activitatea ei ca apărătoare a intereselor românilor după Marea Unire de la 1918. Pe baza cercetărilor făcute în România, între anii 1904 și 1916, a publicat, în celebra revistă „Folklore”, studii despre ouăle de Paști, obiceiuri legate de moarte și înmormântare, deochi și antidoturile lui, strigoi, fluturi și viermi de mătase, dracul în folclorul românesc, sărbătoarea cununii de la seceriș, semne românești pe blocurile de sare. Scrisorile sale către M. Gaster abundă în solicitări de informații pe teme din cele mai diverse: parastasul
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
și castele, diferită mult de ce descriam înainte, de parcă cineva ar fi scăpat, întîmplător, un praf de sare în fiertura așa de searbădă și ordinară. E, în această din urmă poveste, ceva din farmecul busuioc al Fîntînii dintre plopi sau din deochiul iubirilor pătimașe, de mahala. Să le luăm, însă, pe rînd. Are, romanul în patru părți, un avant-propos neobișnuit. Cîte o tablă de materii a fiecărei ,bucăți", scrisă în stilul ,listă" care, de prin '80 încolo, s-a tot purtat. Cu
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
orbită principeselor avare" (Lucianogramă 8), unde pornirea vehemență se pietrifica în ornament. Sau următorul impuls suicidar, de îndată temperat prin factorul idilic: "Puls al clipei cu venele tăiate./ Iarbă cosita în zori, în satul zubascian,/ pe unde fetițe desculțe descînta deochiul" (Scară magică). Sau un tablou ce se vrea terific, dar care se revarsă într-o sapienta blagiana; "Bătrînă secera în mijlocul lanului. Spicele/ par cranii umane în miniatură... Alături,/ altă femeie, tînăra, zvelta, alăptînd./ Are sînii că delta danubiana,/ multiplu irigați
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
sănătos. Somnul nu i-a fost somn, ci o zbatere continuă. S-a bîțîit prin somn, a vorbit, așa cum nu o făcuse niciodată, în cei cinsprezece ani de cînd erau împreună. Femeia l-a trezit și i-a făcut de deochi. Aici bărbatul i-a povestit despre prinsoarea pe care o făcuse, că va compune cîntecul lui Hannah și Igor, care le va aduce o mulțime de bani, dar că îi era frică acum că nu o să reușească. Femeia i-a
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
noaptea, când a întâlnit-o pe Simona Halep în sferturile de la Cincinnati, opinând că românca ar trebui să-și schimbe serviciul și antrenorul. Cristian Tudor Popescu spune că Simona Halep nu ar trebui să pună înfrângerea pe seama ghinionului sau a deochiului, remarcând că marea lacună din jocul româncei a fost propriul serviciu. Îmi vine să zic că dacă ar fi servit numai rusoaica, Simona câștiga meciul", scrie CTP pe site-ul gandul.info. Pe lângă serviciu, jurnalistul crede că Simona Halep ar
Halep - Sharapova, Cincinnati: CTP dă vina pe antrenor by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21785_a_23110]
-
etc. ("dornică să apară în reviste deocheate", EZ 2424, 2000, 1; "un moșneguț puritan care să roșească la orice fotografie mai deocheată", EZ 2038, 1999, 1). Evoluția semantică a adjectivului participial e destul de interesantă: de la sensul verbal "fermecat; lovit de deochi" (în Dicționarul enciclopedic "Cartea Românească", 1926-1931), s-a trecut la semnificații precum "rău văzut, cu renume prost" sau "prea din cale afară, exagerat" (ib.). Sensurile derivate par destul de vechi: în Dicționarul limbei române al lui Laurian și Massim (în fascicula
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16192_a_17517]
-
la omogenizarea semantică a seriei și permite efecte stilistice de întărire și gradație, ca într-un citat din Mateiu Caragiale - "locul de întîlnire al lumii deocheaților și deșucheaților timpului" (ap. DLRC). Oricum, poate pentru că păstrează legătura cu actul magic al deochiului și menține deci, măcar ca potențialitate și sugestie, ideea lipsei de responsabilitate, deocheat este mai curînd eufemistic; termen familiar, cu sens negativ, dar lipsit de conotațiile agravante ale lui deșuchiat. Sensul său figurat (în DEX 1996: "indecent, necuviincios", "cu reputație
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16192_a_17517]
-
etc. ("dornică să apară în reviste deocheate", EZ 2424, 2000, 1; "un moșneguț puritan care să roșească la orice fotografie mai deocheată", EZ 2038, 1999, 1). Evoluția semantică a adjectivului participial e destul de interesantă: de la sensul verbal "fermecat; lovit de deochi" (în Dicționarul enciclopedic "Cartea Românească", 1926-1931), s-a trecut la semnificații precum "rău văzut, cu renume prost" sau "prea din cale afară, exagerat" (ib.). Sensurile derivate par destul de vechi: în Dicționarul limbei române al lui Laurian și Massim (în fascicula
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16314_a_17639]
-
la omogenizarea semantică a seriei și permite efecte stilistice de întărire și gradație, ca într-un citat din Mateiu Caragiale - "locul de întîlnire al lumii deocheaților și deșucheaților timpului" (ap. DLRC). Oricum, poate pentru că păstrează legătura cu actul magic al deochiului și menține deci, măcar ca potențialitate și sugestie, ideea lipsei de responsabilitate, deocheat este mai curînd eufemistic; termen familiar, cu sens negativ, dar lipsit de conotațiile agravante ale lui deșuchiat. Sensul său figurat (în DEX 1996: "indecent, necuviincios", "cu reputație
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16314_a_17639]
-
scrâșnetul neoavangardist, către altceva, mai postural, mai spiritualizat, mai reflexiv, mai autentic. Foarte bogat în memorie literară, foarte palimpsestic, roiul de figuri care s-a strâns în jurul Lustrei, ca un fel de poveste fără sfârșit. Ea încearcă să spargă cumva deochiul "operei nescrise", această mitologie a eșecului, vicleniile istoriei neîntâmplate, ce au făcut în ultima vreme nimicul atât de atractiv. Din câteva secvențe cu grad mare de recurență în presa ultimelor luni (lumină, chit că, în burta, invers, bun la toate
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
latră toată noaptea la lună..../ E caniculă. Cad oamenii pe asfalt/. Și nu plouă!.../ E atâta grabă că nu se mai vede tristețea/ Care se furișează rușinată/ Printre pensionari și dolari. Doamne, de ce-i atâta tristețe? / Și nu plouă!.../ Ce deochi și-a pus ghiara pe tine,/ Miorița mea din veac?/ Sânger și te cant,/ Țara mea de leac./ Și nu plouă!”... Ajunsă la ceasul când sfârșitul “se vede” dincoace de orizont, vin întrebările cu fior rece: “Cine aude în ropotul
Puterea de a fi fiind. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Traian Bădulescu-Şuţanu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_108]
-
simt bucurie, dar gândul mă poartă la cele din copilărie; mândră le prindeam la ureche ca pe cercei, și de atunci am păstrat acest nostim obicei. Privesc cireșele zemoase, ce fac cu ochiul, iar graurii ciripesc... parcă i-a prins deochiul, privirea devine, din ce în ce mai, flămândă și nerăbdarea scade cu fiecare secundă. Dintre frunze, cireșele roșii se-alintă la soare, dar parcă s-au rușinat... de atâta culoare; dincolo de deliciul oferit, când sunt gustate, au ajuns prin poezii și chiar pe pânză
CIREŞELE DE MAI de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383653_a_384982]
-
IUBITE Autor: Valentina Geambașu Publicat în: Ediția nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului AZI IUBITE Azi rătăcesc printre gânduri Secunde plânse mi-se rotesc în ochi Cuvinte tăcute silabisesc printre rânduri ... Celest surâs, pe buze ferit de deochi, Cu el îmi ascund supusă o lacrimă Răstignită-n iris la margine de gând Albastre sinfonii scrâșnesc în inimă Fără cuvinte vise zâmbesc pe rând. Azi... plâng țurțuri în colțuri goale Și îmbrățișări trecute trezesc dor Speranțe viscolesc în suflet
AZI IUBITE de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380252_a_381581]
-
nr. 1713 din 09 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Câți Moși și Babe au trecut fără ca tu...să bați la Întregul din mine la geamul cuminte despovărat de Nimicuri? -Iată s-a dus și smalțul danturilor retorice și pandantivele de deochi -Și? Ce rămâne... aroma culorilor în care mă scăldam de cascade...plutitoare într-un ..delir Referință Bibliografică: RETORICA DIN MINE / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1713, Anul V, 09 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
RETORICA DIN MINE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378243_a_379572]
-
m ai lăsat să plec tu,femeie, mamă crezi că nu ai să dai seamă într o zi cu întrebări mama mea cea de departe nu mi ajunge zarea în ochi și degeaba eu te caut tu ești bârna din deochi calea ce n o pot ajunge neînțelegerea ce mi râde timp în care eu doar plâng și mă întreb mirat în șoaptă de aș avea și eu o mamă cum era a mea deșteaptă să mă aștepte când eu ies
DE AȘ AVEA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382252_a_383581]
-
aur, care nu este altul decât dorul, în așteptarea prezentării către cititori, pe care o să ne-o trimită Nina Cassian, îl transcriem aici: "balaurul de aur, dorul, ridică iar grumazul/ și tremură pământul, crapă cerul, ne cad în casă stelele deochiului/ șapte inimi cere - șapte inimi și nu-mă-uita-ul ochiului/ șapte scorburi cu sânge// du-te, dă-i-le să tacă, să doarmă, să ne uite/ pune-i pe gură ferigă rece, toamna e aproape, toamna îl știe,/ curând, sărutându-i solzii
Actualitatea by Margareta Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8154_a_9479]
-
tava pe masă și iese. Nu e nevoie să mai spun că șederea tipului în casa coanei Tinca, la Sinaia, fu de scurtă durată." (pag. 72) Stilul lui Neagu Djuvara amintește de lancea lui Ahile. El deoache, el descântă de deochi. Din multele anecdote (cu perdea mai transparentă sau mai opacă), nici una nu e propriu-zis rușinoasă. Mai degrabă decât să înroșească obraji, acestea descrețesc frunți. Trivialitatea e limitată etimologic. Dintre cele trei drumuri pe care aceasta le presupune, ulița mare e
Amintiri din Amintiri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6945_a_8270]
-
urcat cu mult, peste creste! Celelalte au rămas mici, roase de furnici. Ca praful de zahăr uitat în credențul greu și grav, scârțâind din trupul bolnav. Totul e în declin: pereții au pocnit pe alocuri, ca niște ochii amenințați de deochi. Îmi amintesc că în biserica tatălui meu m-au deochiat, am căzut pe podea și vraja m-a lăsat, când mătușa m-a descântat. Cei optsprezece ani mă insultă. Peste portretul de acum, peste ochii mei a trecut vreme prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
și gol. Închizi fereastra. Sevilla închide ochii. Secolul al VIII-lea rămâne undeva, prins sub gene arabe. Tu ridici de pe display gene date cu rimel, postmodern orientate spre mastodonții de oțel ai lumii noi, spre mine, detectabil pe Google, ochiul deochiului inter nautic. alx scrie. Dhjj,hizredayxccbnmu9iățl, mjfdrfasdcjki+ășlzt waasyxghjșpo096543wtzhhjlmkmjgftrasfghl.nhnfdbr wasdciuj oppș l.jhumzeerdfuiipșlțș-.uzmnhtwayxrthu9p9oățșloij 63waw2eyxcfzu90ă +0pțșloz7657j3625qgayxfvgbhjklțș. lk,jmnq<YDFNGVZUOL.TREUJWSHXCJ,K.LKJLPI9Ă+PȚȘ Lioșpjhgsdfg8ș9oi76765e56uipooiztr54eruiukjztrt ghjigfrtthirg thiizrfghiljkolkjh4rt890+0p7654ioșpjhgsdfg8ș9oi 76765e56uip ooiztr54eruiukjztrtghjigfrtthirgthiizrfghiljkol kjh4rt890+0p76 541578789+poi65rooiuzsdfuiooiuztrewsdmgfdsdo876 432 Să fie viral? Ca o
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
sau să vă pedepsească atunci când greșiți. Ele sunt aici ca să vă Învețe respectul față de sine, respectul față de cei din jur și față de ceea ce numiți voi planeta Pământ. Vorbeam de atacurile energetice și vrem să menționăm problema a ceea ce numiți voi deochi. Acesta schimbă ordinea centrilor dumneavoastră energetici și poate fi combătut prin imaginarea prezenței Matricei În voi sau prin incantațiile rostite, așa cum sunteți obișnuiți, În funcție de religie și cultură. De fapt, prin aceste incantații, ritualuri, nu faceți decât să căpătați Încredere În
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
și fierbea rachiu cu zahăr și secară pisată bine dându-i lehuzei să bea un păhărel, fără să mănânce nimic, ca să nu-i facă rău. Abia mai tărziu primea puțină mâncare, ceva ușor și consistent. După aceea, pentru a preveni deochiul, moașa sufla peste capul mamei și spunea un descântec: „Fugi deochi, dintre ochi, Peste grochi Că te ajunge o vacă neagră Cu coarnele să te spargă, Să te-azvârlă peste mare, În pustiu, în depărtare! Acolo să chei, Ca ziua
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
lehuzei să bea un păhărel, fără să mănânce nimic, ca să nu-i facă rău. Abia mai tărziu primea puțină mâncare, ceva ușor și consistent. După aceea, pentru a preveni deochiul, moașa sufla peste capul mamei și spunea un descântec: „Fugi deochi, dintre ochi, Peste grochi Că te ajunge o vacă neagră Cu coarnele să te spargă, Să te-azvârlă peste mare, În pustiu, în depărtare! Acolo să chei, Ca ziua de ieri, Ca roua de floare, Ca spuma la soare, Iar
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]