770 matches
-
deși ar trebui să fie programatic simbolic, el nu apare ca un invincibil. Noi îi cunoaștem sfârșitul tragic, dar din descrieri, personajul nu este de plâns. Trece și el prin toate fazele slăbiciunilor omenești. Cunoaște înălțări și căderi, tensiuni și deprimări. Armata lui cunoaște efectul uzurii luptelor, al dezbinării. I se poate constitui un inventar al nelegiuirilor. Totodată, sub flamura cuprinzătoare a ideii unirii, oștenii fac gesturi, din care poporul, prin poezia lui, transfigurează realitatea în legendă. Istoria concepută de Nicolae
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
și prestigiului, a onorurilor de tot felul care de obicei îi evita sau îi uita pe editori. În limbaj cinic, dacă cel puțin și-ar putea dubla paupera pensie lunară, unii dintre veteranii acum retrași ar uita de oboseală și deprimare reluându-și munca întreruptă la serii de opere începute cu zeci de ani în urmă. Nu mai e nevoie să spun că speculez la o distanță astronomică de realitatea imediată: ar însemna ca, pentru munca de un an, un editor
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
cele foarte mari”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Scrisori din exil. Către cei ce se scandalizează de fărădelegile și persecuțiile comise și despre Pronia lui Dumnezeu, XXII, 6-10, în vol. Scrisori din exil. Către Olimpiada și cei rămași credincioși. Despre deprimare, suferință și Providență..., p. 325-326) Martirii - mijlocitori înaintea lui Dumnezeu pentru noi „Ei, martirii, pot cere iertare pentru păcatele noastre, ei care au spălat păcatele lor, dacă au avut, în sângele lor propriu. Ei sunt martirii lui Dumnezeu, conducătorii noștri
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cu cununa martiriului (...)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Scrisori din exil. Către cei ce se scandalizează de fărădelegile și persecuțiile comise și despre Pronia lui Dumnezeu, XIX, 3-4, în vol. Scrisori din exil. Către Olimpiada și cei rămași credincioși. Despre deprimare, suferință și Providență..., p. 318) „Avem și noi de dus o luptă! Lupta împotriva poftelor firii! Nu se scoală acum împotriva noastră oamenii, ci se scoală poftele trupului. Nu ne poartă război tiranii și împărații, ci ne poartă război mânia
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Ioan Gură de Aur”, Editura Buna Vestire, Bacău, 1995, 530 pp. 34. „Din ospățul Stăpânului”, Introducere, traducere, note și comentarii de † Irineu Slătineanu, Editura Adonai, București, 1995, 190 pp. 35. „Scrisori din exil. Către Olimpiada și cei rămași credincioși. Despre deprimare, suferință și Providență”, volum realizat de diac. Ioan I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 2003, 361 pp. 36. „Cateheze baptismale”, Traducere din limba greacă veche de Pr. Marcel Hancheș, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2003, 130 pp. 37. „Cateheze maritale”, Traducere
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ceea ce Desnos definea ca fiind categoria estetică a burlescului: "forma cea mai deconcertantă a lirismului". Dar ce este în definitiv acest "duel"? Gymnopedie pentru un coșmar canibal? Balada pentru o midinetă abandonată? Concert pentru carte-bleue? Toccatta pentru sechestrare? Rap pentru deprimare socială? Menuet pentru sadismul militar? Cântec românesc pentru un scut nostalgic? Cred că din toate câte ceva. Și ceva mai mult. Adică, elan, vigoare, farmec și acel aer plăcut ce se poate administra oricărui subiect, fie el cât de serios și
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
secole. Dincolo de rolul ei terapeutic și modelator, de faptul că ea rămîne îndeletnicirea specific umană prin excelență, nu e mai puțin adevărat că literatura se hrănește, de vreo două sute de ani încoace, mai ales din nefericire. Frica, remușcarea, regretul, dezamăgirea, deprimarea constituie temele ei favorite. Foarte puțini scriitori au luat condeiul în mînă pentru a celebra fericirea și speranța. în schimb, nenorocirea îi atrage pe toți irezistibil. Literatura pare a fi devenit acea artă care își află în nefericire sursa predilectă
Suferința scriitorului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/12239_a_13564]
-
șansa de a scrie pagini tulburătoare, mici bucăți de proză de cea mai bună calitate. Moartea lui Cioran (la 20 iunie 1995) îi provoacă autoarei o nostalgică rememorare a stării febrile din primii ani ai exilului, combinație de teamă și deprimare pentru ceea ce se întîmpla în țară, tinerețe ce părea veșnică, entuziasm și iluzii specifice vîrstei: "Eram cu toții tineri, strălucind de nefericirile istoriei. V.(irgil Ierunca " n.m.) descoperea România (sau mai curînd o mitiza), după ce o pierduse și scotea Caietele de
Melancolii și decepții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12751_a_14076]
-
ale cabalei. Acest tip de reacție (cu cât ești mai lăudat, cu atât să fii mai nemulțumit că nu ești lăudat destul) a fost dezvoltat și de Eugčne Ionesco, un funambul tragic al verbului ascunzând, după straturi de umor absurd, deprimări și angoase profunde. Câtă vreme ne spune ceva despre modul de a fi al unui scriitor, despre figura spiritului creator, complexul respectiv are funcția și valoarea lui. Când însă, defulat, modifică datele realității pentru a le face să coincidă cu
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
mine " (9 ianuarie 1945). Pornit pe panta autoflagelării, depresiunea păndește, iar autorul rămăne zile întregi prostrat, incapabil să se apuce de lucru, indiferent la obligații. Dar Eliade se scutură de fiecare dată, iese din toropeală. Ceea ce ăl ajută să depășească deprimarea este încrederea absolută în sine și ideea enormă pe care o avea despre "geniul " său. Autoaprecierile abundă în acest Jurnal al tuturor sincerităților, căpătănd formulări stupefiante: "Eu m-am comparat, de cănd aveam 20-22 de ani, cu Goethe. De fapt
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
o teribilă acuitate suferințele la care erau supuși cei de un neam cu el, toți cei umiliți, persecutați, hăituiți, cu care se identifică cel puțin în forul lui interior, dacă nu în gura mare. Să fi fost această suferință sursa deprimării sale aproape constante, a oboselii de viață, spaimelor și neliniștilor care-l bîntuiau? Răspunsul este, cred, da, dar... Desigur că atmosfera din ,imensa uzină antisemită" care devenise statul român, nesiguranțele, amenințările, amărăciunile și privațiunile generate de catastrofa războiului, în care
Taina lui Mihail Sebastian by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/10728_a_12053]
-
rezistența de oțel s-a năruit într-o noapte pe neașteptate. Buna și înțelegătoarea sa tovarășă a stat de veghe tot timpul lângă el. În București consternarea era la culme. Pentru moment orice preocupare politică și războinică este înlăturată. În mijlocul deprimării generale, principele Ferdinand este proclamat rege. Iar la câteva zile se face înmormântarea grandioasă a acelui care a fost întemeietorul României moderne. Din balconul Conservatorului de muzică, pe atunci în str. Visarion, priveam cu o serie de colegi cortegiul înmormântării
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
grea, iar pentru mine o provocare incitantă și excitantă“. Printr-o „montare în cheie majoră“, Felix Alexa și-a propus să scoată piesa lui Labiche din zona bulevardieră, văzând în ea „profunzimi și subtilități care țin de esența umanului. Când deprimarea umană e extremă, intrăm într-o zonă a absurdului“. „Distribuția pe sprânceană“, cum o consideră regizorul, e alcătuită din Zoltan Lovas, Claudia Ieremia, Cristian Szekeres, Romeo Ioan, Ion Rizea, iar scenografia este realizată de Emilia Jivanov, laureata UNITER pentru întreaga
Agenda2003-39-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281512_a_282841]
-
la zi „Medicina naturistă“. Sănătate și frumusețe, între două coperți. Cam așa s-ar putea traduce conținutul revistei recent apărute. Sfaturi, povești adevărate prin care a trecut semenul nostru, ceaiuri de sezon, un calendar vegetal util, remedii pentru stres, oboseală, deprimare, leacuri etc. sunt principalele subiecte abordate de publicația lunară. O revistă de primăvară, care se poate citi la picnic. Totuși, redacția bucureșteană abordează și teme de actualitate, motiv pentru care, găsim la rubrica „Obiectiv“ și titluri precum „În România, dreptatea
Agenda2004-14-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282273_a_283602]
-
pe rând, statele europene s-au desprins din chingile unui regim opresiv. România părea să fie condamnată la izolare. Trecuse, aparent, cu bine pentru regimul de atunci, congresul partidului comunist, triumfalismul epocii a fost afișat, ca de obicei. Liniște. Tăcere. Deprimare. În jur, viața clocotea sub presiunea schimbărilor. În țară, ici, acolo, focare de revoltă erau stinse cu aceeași pricepere pe care slujitorii regimului o dovediseră, din 1977 încoace. La 15 decembrie 1989, însă, Timișoara făcea primele demonstrații de nesupunere. O
Agenda2003-50-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281812_a_283141]
-
în remake, ca temă de adîncime, ca subtext fundamental pentru înțelegerea felului în care se articulează sinele unui Robinson transfigurat. Identitatea lui Robinson, cel eșuat pe insulă, este, inițial, o identitate definită riguros prin repere temporale. De îndată ce își revine din deprimarea morbida a începutului singurătății sale, personajul e obsedat să măsoare cumva scurgerea timpului, chiar dacă e conștient de elementul de arbitrar care intervine în acest proces. Construiește clepsidra, concepe un calendar care devine valabil, prin convenție, din ziua cînd e gata
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
rostul vieții tale. Și invers: citește numai viața ta și descifrează din ea hieroglifa vieții universale." Schopenhauer e maestrul spiritual, e călăuza care propune regasirea Eului. Spune Nietzsche: "Schopenhauer însuși pentru noi - adica acel călăuz care ne conduce din peșteră deprimării sceptice... sus pe culmea contemplației tragice sub cerul nocturn, infinit, înstelat, si care s-a călăuzit cel dintâi pe șine pe acest drum. Este un act de măreție că s-a postat că un tot în fața vieții pentru a o
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
la temelia unor filozofii sofisticate ale melancoliei, concepute în timp de gînditori precum Robert Burton, Kierkegaard, ori Proust, ca să pomenesc doar două-trei nume. Între "demonul de amiază", cum îl numește avva Evagrie Ponticul, cel al plictiselii și trîndăviei, melancolie și deprimare, în termenii unui vocabular științific contemporan, există o strînsă legătură. Melancolia și plictiseală sînt gemene, chiar si etimologic vorbind. Nu e cazul să intru în detalii, tema este într-atît de pasionanta încît i s-au dedicat multe studii, fără îndoială
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
nouă perspectivă. Una care ar fi necesară, pentru că dacă despre secolul al XVII-lea s-a spus că a fost veacul melancoliei aristocratice, așa cum al XIX-lea a fost cel al plictiselii (Ludwig Marcuse), vremea noastră este, probabil, cea a deprimării și a angoasei. Care, la rîndul lor, presupun o revalorificare și o nuanțare a melancoliei și plictiselii. Cărțile în cauză sînt cea a Ieromonahului Gabriel Bunge, Akedia. Plictiseală și terapia ei după avva Evagrie Ponticul sau sufletul în lupta cu
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
de rea. Iată, Paul Cernat va continua să scrie despre literatură. E puțin lucru? Adică nu este un semn îmbucurător că un critic literar va scrie despre literatură? Este. Rămîne însă în suspensie dacă literatura română e de vină pentru deprimarea lui Paul Cernat și pentru abandonarea cronicii literare. Oare literatura română e de vină pentru gafa, dublă, a colegului meu de a numi Calmul prelevat în furtună de Liviu Cangeopol „cea mai proastă carte” a anului 2013 și de a
Strugurii sînt acri? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2541_a_3866]
-
pat în care să dorm/ și un lighean în care să vomit/ tot ce dându-mi ai luat, Doamne,// să tot vomit." (Elegie). Departe de a fi duioase, "lichide", elegiile acestea comprimă și desfășoară o tristețe fundamentală și incasabilă, o deprimare adâncă, dar coagulată sarcastic și făcută să rănească sensibilitățile. Regăsindu-le, în acest fel, și verificându-le. În lirica antilirică a Marianei Marin oamenii iau trăsături de câini, unghiile protestului sunt acoperite de ghearele acaparatoare, utopiile se transformă în gunoi
Poemul provocat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11813_a_13138]
-
casnică la mod propriu: Trekkie a locuit cu Leonard Woolf în Sussex în perioadele în care soțul ei era plecat. Iar în timpul războiului, Woolf s-a mutat lîngă locuința lui Trekkie și a surorii ei Alice (suferindă de o gravă deprimare, ca și Virginia, motiv din care și ea a murit mai tîrziu), iar în cele din urmă s-au mutat o vreme cu toții în casa lui Woolf. După război, Trekkie a locuit, alternativ, atît cu Ian, cît și cu Leonard
Noi scrisori de dragoste by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16073_a_17398]
-
am avut acces la numeroase din formele ei posibile. Am procedat, în această privință, cu înțelepciunea copacului, care, pentru a-și mări suprafața de contact cu lumina și cu aerul, dezvoltă mii și mii de frunze. În momentele mele de deprimare, însă, gândesc altfel. A fi critic literar a însemnat, pentru mine, în esență, să citesc foarte multe cărți proaste. Să mă intoxic cu cărți proaste. Am diverși cunoscuți cu profesii neliterare care citesc cărți mai bune decât cele citite de
Cică niște cronicari... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16112_a_17437]
-
Emil Lungeanu o consacră acestei cărți: „Remarcabile prin potențialul lor empatic, scrierile acestui mare sentimental de modă veche rămân o pildă de eficiență a simplității, de întrebuințare a limbajului binar al bătăilor inimii, de alternanță sistolic diastolică între exaltare și deprimare. Inspirate mai mult sau mai puțin din propriile experiențe, ele ar putea trece lesne, în ansamblu, drept un vast jurnal personal dezarticulat, în bun acord cu conceptul gidian de literatură profesat de un Camil, Eliade sau Eugen Ionesco”.
Povestiri cu sens deplin. In: Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_368]
-
vor să ocupe / măcar un loc retras / dar să fie acolo / pe scenă // locul unde se întâmplă totul / sau măcar oferă iluzia / că e locul unde se întâmplă / ceea ce suntem obișnuiți / să credem a fi totul” (Despre comprehensibil) Căzut în deprimare, poetul simte acut uneori sentimentul inutilității demersului său, chinuit de bineștiuta întrebare pour qui, pourquoi?: „cui / să spun / dar mai ales / pentru ce / să curm /status quo-ul / dacă nimicul / este mai nou / dimensiunea / pentru care /se pledează / în care/ unii
VIUL ŞI APROAPELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380062_a_381391]