57 matches
-
așa zisa magie albă. O practică ocultă, dăunătoare, pe care, din nefericire astăzi în România o practică foarte mulți. Și cei care o practică nu stiu că aceasta îi duce în iad. Bunica mea se ocupa cu ghicitul și cu descântatul. Nu aveam decât vreo 8 - 10 anișori când obișnuiam să stau de-a dreapta ei la masă și să urmăresc aranjamentele cărților și toată practica, care își pusese amprenta pe ființa mea crudă. Astfel încât mai târziu, dupa ani, începusem să practic
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_eli_hentes_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/364734_a_366063]
-
m-au numărat, Veni și Smurdul de trei ori, Și-n loc, măcar să-mi dea un hap, Mă consolau plini de fiori, Că numai popa-mi dă de cap, Și fui la el, sub patrafir, Ca dup'un ceas de descântat, Ținând și post, mai abitir Acele crize m-au luat, Descoperind tot eu, cu har, C-aveam ... nimic paranormal ... O simplă alergie doar, De la lichide,-n special, Ce m-apuca, și cu dureri, (De la poliție o știu) Când beam mai
ALERGIE ROMÂNEASCĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 by http://confluente.ro/valeriu_cercel_1409701741.html [Corola-blog/BlogPost/352236_a_353565]
-
curată, în acord cu preceptele religioase, si sa se elibereze de orice sentimente negative. Printre cele mai renumite metode străvechi de vindecare se numără terapia cu ajutorul fluidelor în cadrul căreia se disting și cele realizate prin scuipat. Obiceiul scuipatului asupra celui descântat este consemnat și la români, plecând de la credință că puterea vitală a unei persoane, energia să, poate fi transferată celui bolnav, pentru însănătoșiră acestuia. Poate fi vorba aici despre o credință și o magie în care influență se transmitea de la
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
anul nou nu va fi îmbelșugat. De asemenea, sângele scurs după sacrificiu nu trebuie risipit. Mai mult, dacă porcul era negru, tot sângele i se strângea într-un vas, amestecat cu mei, pentru a fi folosit în restul anului la descântat. Prin unele sate din jud. Dolj, porcii se taie de cu noapte, așa că până la ziuă, totul să fie gata. Când înjunghie porcul, cel care-l taie, ca și cei dimprejur, își fac cruce cu sânge, ca să fie sănătoși și roșii
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1419014387.html [Corola-blog/BlogPost/371754_a_373083]
-
pe-a buzelor genune Și aș mai sta dar nu se poate Pe piept cobor săruturi moi Spre locul unde sângele se zbate Ars de dorință, însetat de noi. DE VORBĂ CU MINE Tu crezi în leacul de iubire Cel descântat în prima rouă? Crezi că te-adoarme în simțire Și-ți oblojește rana nouă? Crezi tu că poate să alunge Și vis, și teamă, și dorința? Și crezi că oare asta-ajunge? Poți tu să ai așa credință? Când totu-i
FUGA ÎN SPIRALĂ (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_neacsu_fuga_in_spi_mihaela_neacsu_1394241426.html [Corola-blog/BlogPost/360274_a_361603]
-
DUS AMORUL... Autor: Alexandru Crăciun Publicat în: Ediția nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului S-a dus amorul... Ca o frunză uscată, purtată de vânt! S-a dus amorul ca un ceas defectat, De Cronos - fir alungit;descântat. Stau plopii, rânduri, rânduri Fluturii zboară prin ram... Într-un parc solitar Vrăbile-mi cântă balade, de amor sedentar! Ca niște preoți, stau plopi-nveșmântați În curte la Apolo, Prinț de raze-ncununat! O vioară muzica-și alintă în Coroana, zburlită de
S-A DUS AMORUL... de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/S_a_dus_amorul_alexandru_craciun_1388692339.html [Corola-blog/BlogPost/347467_a_348796]
-
Că bine zici...Da’ vezi să nu ne usture-al dracului... - Ustură, nu ustură, știi cum e, ce-și face omu’ cu mâna lui - lucru manual...Da ’ ce fac deștepții ăștia de nu mai urcă...!? S-or fi apucat de descântat în garaj...!? - Or fi având ei ceva de discutat, că de florile mărului nu întârzie.... - Bei un suc, ceva, o limonadă...? Că văd că iar se făcu cald...! - Și ce-o să se mai facă!? Au anunțat ăștia 45 de grade
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_neacsu_1399735611.html [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
să ne blestemăm / Și-atuncea să vedem cum stăm! Iar banii să îi ia apoi / Numai acela dintre noi Cari priceput s-a arătat / Și meșter bun, la blestemat.” Îndată dracul se pornește / Și-ncepe și bolborosește, Punându-se pe descântat. / Dănilă-n fața lui a stat Și dintr-o dată a simțit, / Un ochi din cap, cum i-a pleznit. Săracul Prepeleac! Se pare / Că el este acela care Ajuns-a de a fi plătit / Păcatul ce l-a săvârșit Când a
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
anul nou nu va fi îmbelșugat. De asemenea, sângele scurs după sacrificiu nu trebuie risipit. Mai mult, dacă porcul era negru, tot sângele i se strângea într-un vas, amestecat cu mei, pentru a fi folosit în restul anului la descântat. Prin unele sate din jud. Dolj, porcii se taie de cu noapte, așa că până la ziuă, totul să fie gata. Când înjunghie porcul, cel care-l taie, ca și cei dimprejur, își fac cruce cu sânge, ca să fie sănătoși și roșii
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1450173382.html [Corola-blog/BlogPost/378421_a_379750]
-
o capete Albert de-a lungul timpului, văzând când și când oameni sus-puși cu fețe ca de copil speriat. Uneori, Albert primea câte o bomboană. Atunci dorea din tot sufletul sănătate, cât putea să cuprindă mintea lui de copil, celui descântat chiar dacă la început i se păruse a fi antipatic. * * * - Arina, de ce nu mă lași în pace?, întrebă fulgerător Albert. Felul în care i-a fost pusă întrebarea a descumpănit-o pe Arina. În loc să încerce să răspundă, simți că o podidesc
I. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1467524018.html [Corola-blog/BlogPost/340523_a_341852]
-
să se încălzească, scânteile n-o mai deranjau, îi deveniseră prietene, se obișnuise cu ele, iar fumul n-o mai ustura la ochii. N-avea nicio grijă și trăia de pe o zi pe alta. Mâncau ce aduceau pe ghicit și descântat, cerșit sau schimbat pe vreun făraș, tavă, vătrai sau ibric. Preocupările pentru ziua de mâine dispăruseră. Când era elevă și mergea la liceu, trebuia să învețe zilnic, să-și facă temele, să deseneze hărți, să rezolve exerciții la matematică, la
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” POGROMUL DE LA IAȘI 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496253683.html [Corola-blog/BlogPost/372291_a_373620]
-
la ai mei. Curte care, cu trei săptămâni înainte de nuntă era... o gaură! Așa că, în 3 săptămâni: - s-au adus câteva camioane cu pământ, ca să se umple “curtea” - s-a plantat în mare grabă gazon, care a fost udat și descântat zilnic, ca să iasă naibii ceva, cât de cât. - am fost cu mama să cumpărăm flori (de plantat) și copaci, care să fie deja măricei, să arate a grădină Nici în casă nu era treabă gata, așa că: - s-a montat parchetul
De ce sunt miresele isterice – episodul 2 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18581_a_19906]
-
pentru a "boteza" casele, gospdăria și animalele sătenilor se mai păstrează și astăzi. Colindul, steaua, plugușorul, sorcova - sunt, de asemenea, obiceiuri prezente în sat, în timp ce Irodul, Ulcelele, Strigatul fetelor de pe dealuri - s-au pierdut. Credința în Iele, datul în bobi, descântatul de brâncă, de deochi apar din ce în ce mai firave. "Clicul" este un obicei acum aproape pierdut. Oamenii, seara, după ce terminau treburile în gospodărie, se adunau din loc în loc în sat, la câte o poartă, și stăteau până noaptea târziu de vorbă, în timp ce
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
bărbat. M-am apropiat cu teamă ca ar putea fi mort și cu uimire am recunoscut pe fiorosul, temutul tovarăș Negru, care zăcea aproape fără cunoștință cu fața căzută în propria vomă. „Sărmanul, s-a lăcomit la vinul acela special descântat de 98 coana Rucsanda”. Cum de-a ajuns acolo avea să rămână un mister, pe care nu am avut curiozitatea să-l aflu niciodată. Nu peste mult timp a venit Aro-ul de la Consiliul Unic și instructorul s-a oprit
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
o fi de femeie, Numele să-i steie, Țâța să-i plezneasă, Laptele să-i curgă, Să se facă gârlă! Șobo dă un răcnet sugrumat, neomenesc! ... De-o fi de moroi Ori de berevoi, Ducă-se din noi! urzește baba. Descântatul șuieră și clănțănește în gol, accelerat! ... În loc luminat, Binecuvântat, Mănăstire albă, Cu altare salbă! Mănăstire mare, Cu șapte altare! Șobolanul nu se mai clintește, de nici un fel! Baba-Știma îi cuprinde de-a-nvârtita mâinile, cu legătura mortului. S-a gătat, conașilor, zice
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
la normal. La alt descântec de „deochi”, pentru oameni și animale se foloseau un cuțit, un fir de brusture, apă și trei cărbuni aprinși. Se descânta astfel: „Ceală di diochi/ Ceală di pocitură,/ Ceală di întâlnitură’’. Acum se oprea din descântat, persoana bolnavă bea un pic de apă, apoi se spăla și ce rămânea o turna la un loc curat sau la rădăcina unui pom, continuându-se descântecul astfel: „Pi-o stâncă di chiatră/ Este-o fată blestemată/ Cu un ochi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Se descânta persoana respectivă de nouă ori, adică de trei ori în fiecare din zilele de post de luni, miercuri și vineri. După prima zi de descântec se pisau obiectele din legătură, se amestecau și se făcea o alifie. Cel descântat făcea mai întâi o baie în leșie din ciocani de porumb, după care se ungeau cu alifie locurile de pe corp afectate de râie, până când acestea se vindecau. Descântecul „de pocitură”, asemenea cu cel de „strânsu’ cel mare’’, datează de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care o lopată, un topor, sfredel, suliță, hârleț, coasă și secere. Asemenea fiare de descântec erau confecționate de către cei mai pricepuți fierari: Ion Anton din Satu Nou, Jenică Chirilă și Costică Buingiu din Tarnița sau Cezar Ojog din Gloduri. Pentru descântat, se punea un castron cu apă pe o cofă așezată cu gura în jos, în care, în timp ce se stingeau frigările înroșite în foc, se descânta astfel: „Cum se stâng,/ Cum se potolesc,/ Cum se liniștesc frigările în apă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ulei și sâneală pe față, pe spate, pe piept, de câte trei ori după fiecare dintre descântece. Descântecul „de bubă rea” Apariția la copii și la adulți a unei bube care nu se mai vindeca, necesita a fi vindecată. Pentru descântatul acesteia se folosea o bucată de pânză din cânepă, făcută mototol, groasă cât degetul, care era arsă. Cu scrumul de la aceasta se ungea buba, descântând de trei ori, spunând: „Bubă ră, zgaibă ră/ Nu coace, nu sparge./ Din vârf te-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
junghiurile care își găseau leacul și cu ajutorul unui descântec pentru care se foloseau o ață de cânepă, apă neîncepută într-o mosoaică și un cuțit. Ața de cânepă era „ciucită” de cel ce descânta și-o torcea din mână cel descântat, cam de 1,5 m. Ața era amestecată în mosoaică unde se afla apă, folosind un cuțit curat, spunând descântecul ce rezuma povestea cultivării cânepii, astfel: „Luai sacul cu cânepă/ Mă dusei și-o semănai/ După ce am semănat/ M-am
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
I-oi desface de tot/ Ți-i dau peste cap”. În timp ce descânta, bătrâna Elena Bătrânu stătea cu mâinile în apă, împreunând de fiecare dată degetele și desfăcându-le pe rând, după fiecare vers. La urmă dă mâinile peste capul celui descântat, desfăcându-le. Apa în care s-au ținut mâinile se folosea la spălat, după ce s-a băut de trei ori din ea, iar ceea ce a mai rămas, se arunca la un loc curat. Descântecul „de dragoste” (cules de la Ruxandra Bertea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mânili întinsă/ Cu inima aprinsă,/ Cu gura căscată/ Prin pădure fără frică,/ Prin sat fără rușine,/ Pisti ape fără poduri’’. Și atunci lua frigarea din foc, o băga într-o inimă de cucoș tăiat, ca să se pornească ursitorul. Dacă cel descântat era bărbat, se băga frigarea într-o inimă de puică. Frigarea înfiptă în inima păsării era dată persoanei descântate care, în fiecare noapte, o punea sub pernă. Se descânta de trei ori și duminica fata se trezea cu ursitorul ce
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ghiocu'”, ”cititul În palmă” sau ”datu' În cărți” are deja site-uri specializate pe internet ale multor ghicitoare, unele dintre ele având o clientelă stabilă. La căldărari conform tradițiilor familiilor femeia aduce bani și mâncare În casă de la ghicit și descântat. Această activitate de ghicit, care de cele mai multe ori se derulează Între spiritism și vrăjitorie aduc, se pare, venituri deosebite acestor persoane care practică ”magia neagră”. Activitatea ghicitoarelor se desfășura În trecut mai ales În târguri și iarmaroace iar, mai târziu
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
indicând o mentalitate arhaică. Având origini străvechi (asiro-babilonienii îl practicau, iar grecii l-au cunoscut prin intermediul hitiților), d. prezintă aceeași intensitate și aceleași caracteristici formale la toate popoarele. Rostirea versurilor, însoțită de gesturi și practici rituale, participarea activă a celui descântat și recuzita folosită îi conferă caracter dramatic. Îl practică numai vârstnicii, mai ales femeile, și se aplică atât oamenilor, cât și animalelor. După scop, d. se împart în două tipuri principale: curative și vrăji sau farmece. Cele curative („de năjit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
atitudine și gest, ca modalități complementare de exprimare a sentimentelor și, totodată, ca forme ale unei strategii de depășire a incertitudinii și nesiguranței În relație cu lumea Înconjurătoare. Cercetătoarea Nicoleta Coatu, prin Structuri magice tradiționale, propune o analiză a fenomenului descântatului cu finalitate terapeutică, urmărind configurarea particulară a limbajelor simbolice Într-o gândire fundamentată pe cauzalitate magică. În literatura română cultă norocul reprezintă o constantă, precum În toate literaturile continentului european și nu numai. Dacă admitem că literatura cultă are ca
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]