158 matches
-
analitic și reflexiv. Autoanaliza "nefericitului Filimon" e tot ce a dat mai bun proza basarabeană în sfera "anevoioasei căi a cunoașterii de sine", pe care o poate străbate un personaj. Cine este acest Filimon, anunțat din titlul romanului? Fără alt determinativ, e nume sau prenume? "Tu nici numele nu-ți știi!" - exclamă cineva la un moment dat (p. 298). E și întrebarea stăruitoare a personajului despre sine însuși, de-a lungul întregului roman. El nu e cine credea că e. Aflat
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
realizare: compozitor; trăitor; artizan; călăuzitor; verbalizator/simbolizator. Asociat fiecăreia dintre ele, aceeași operă sonoră este abordabilă ca: compoziție; mișcare; formă (de expresie); mod (de modelare); simbol (de reprezentare sonoră a sensului). Pe lângă aceste perspective, ținând de atitudinea de tip activ (determinativ) a conștiinței, mai sunt și altele, în raport cu care conștiința este fie exclusiv determinată (prin incitare sau surprindere), fie coimplicată, printr-un fel de contemplare activă, într-un plan de ordin transcendent, în și prin care autorul și opera sa se
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
altul"; totuși, "cei mai mulți urmează în linii generale punctuațiunea franceză, care este și a celorlalte popoare romanice"; autorii înșiși recomandă acest model, deși e mai complicat: "întrebuințarea virgulei însă, după sistemul francez, pretinde de la scriitor finețe, spre a deosebi ce este determinativ și ce este explicativ, - deosebire pe care n-o pot face decît cei cu o cultură mai întinsă" (p. 22). În momentul de față, modelul romanic al punctuației interferează din nou cu cel germanic, regulile formulate în gramaticile și manualele
Din istoria punctuației... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10075_a_11400]
-
întregii imagini. Consecuția argumentelor se desfasoara după cum urmează: 1. Drept punct de pornire putem considera această "stilemă" a postmodernității care este fragmentarea și, în egală măsură, starea diseminata, împrăștiata sau de-construită a obiectelor/fenomenelor care generic intră sub incidența determinativului de postmodern. Starea fragmentată o putem reprezenta atât în sensul unui (a) corp modernist "mutilat" printr-o dezmembrare asumată la modul declarat, sub formă de manifest artistic sau program ideologic (relevant este în special titlul lucrării lui Ihab Hassan - The
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
în întreaga istorie stilistica a muzicii occidentale, punând în balanță o legitimă interogație cu privire la utilitatea stilului și soarta acestuia în muzică generațiilor viitoare de muzicieni. Însă asumarea programatica a tehnicii polistilistice, dar și formularea, cu implicită identificare, sub egida unui determinativ de structură stilistica ridică o legitimă întrebare privind apartenența muzicii lui Schnittke la postmodernitate, mai ales în situația în care cazul curentului minimalist relevă într-un mod radical problemă compatibilității între gândirea stilistica și mentalitatea postmodernă soluționând-o într-un
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Marii Revoluții Socialiste din Octombrie" (p. 113). E a doua falsă cezură istorică pusă de Emil Boldan în evoluția literaturii privită din perspectivă proletcultistă. Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu și Cezar Petrescu sunt înfățișați ca scriitori realiști, fără alt determinativ, scoși din contextul infamant al curentelor literare. Mihail Sadoveanu e monumentalizat ca maestru desăvârșit, istoricul literar invocând toate clișeele posibile: "fruntaș printre scriitori", ilustrator al concepției marxist-leniniste, opera lui este o "impresionantă oglindire a luptei poporului pentru dreptate socială și
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
Nemoianu). Fără să se refere în mod special (direct și explicit) la contextul politic al dictaturilor comuniste, Virgil Nemoianu a indicat tocmai logica de auto-apărare a sistemului dictatorial de literatura evazionistă, singura care este cu adevărat literatură, fără nici un alt determinativ decât acela al valorii. Literatura evazionistă spune altceva și altfel decât recomandările oficiale. Folosește un alt limbaj, paralel cu cel ideologic și epurat de sloganurile actualității - tocmai de aceea considerat suspect și inadmisibil. Literatura evazionistă vehiculează limbajul formalismului estetic, apolitic
Literatura evazionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8514_a_9839]
-
ale creativității duc la formarea abilităților de inovare. Preșcolarul dispune de un potențial creativ care trebuie dezvoltat prin acțiuni continue și organizate. Activarea și stimularea potențialului creativ impune cunoașterea specificului și a nivelului de dezvoltare a acestuia, respectiv cunoașterea relațiilor determinative în care este implicat. Educatorul este cel care coordonează activitatea de învățare pe care copilul o desfășoară în grădiniță, de aceea este important ca acest cadru didactic să desfășoare o activitate pedagogică bazată pe stimularea creativității și de ce nu, să
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
și literelor fuseseră înfăptuite aproape toate schimbările sus pomenite și fuseseră reabilitați majoritatea scriitorilor «nedoriți». Am pomenit mai devreme că între anii 1952-1953, atât criticul literar Titu Maiorescu, cât și adversarul lui ideologic Ion Dobrogeanu Gherea, sunt dispensați: primul de determinativele defăimătoare, al doilea de cele omagiale, și, cu toate acestea, pe cel de-al doilea, împreună cu toți partenerii săi politici, asa-ziși generoși, până pe la începuturile anului 1972, determinativul trădător, care i-a fost lipit încă din primele zile ale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și adversarul lui ideologic Ion Dobrogeanu Gherea, sunt dispensați: primul de determinativele defăimătoare, al doilea de cele omagiale, și, cu toate acestea, pe cel de-al doilea, împreună cu toți partenerii săi politici, asa-ziși generoși, până pe la începuturile anului 1972, determinativul trădător, care i-a fost lipit încă din primele zile ale existenței lor, 1899, nu se zicea să fie dezlipit de ei. Să mai amintim că în toată perioada, și pe când Dobrogeanu Gherea era ridicat la ceruri, cât și mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
dări pe un timp considerat suficient pentru ca noii veniți să se gospodărească și, pe lângă acestea toate, și protecție în fața slujbașilor de tot felul ai domniei. în satele numite „Slobozii”, numai mănăstirești la început, în secolul al XVlea, urmate de un determinativ ca să nu se confunde, se așezau țărani fără pământ, care fuseseră „trași” la vecinicie (dependența personală față de proprietar), foști răzeși care și-au pierdut proprietatea, clăcașii secolului al XVIII-lea, declarați prin Așezământul lui Constantin Mavrocordat, liberi ca persoană, dar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unor diviziuni administrative bine organizate, ci mai degrabă pe acela al unor grupări teritoriale, transformate treptat de către Domnie în unități administrative aflate sub controlul organelor ce reprezentau puterea central [12]. Nu se poate spune cu certitudine când a ajuns Vâlcea determinativ pentru Râmnic. După unele opinii, este posibil ca acest fapt să fi avut loc la începutul secolului al XVI-lea, când se dezvoltă localitatea Râmnicu-Sărat (Slam Râmnic), de care a trebuit să se deosebească [13]. Voievodul Mircea cel Bătrân s-
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
dedicată Sf. Fecioare Maria din cadrul Pieței Sf. Petru. A condamnat decizii politice defavorizante omului, conflicte și războaie, fiind pacificator a ‘urecheat pe oamenii de decizie, președinți și mai ales pe dictatori, fapte ce i-au creeat lui însuși un precedent determinativ la a fi urmărit, detestat și planificat la atentate deseori, chiar împușcat... A fost împușcat de la distanță mică, desigur un atentat planificat al anihila. A fost victima unui atentat dus la capăt de Mehmet Ali Agca, chiar în piață Sfanțul
DOI OAMENI SIMPLI, DOI SFINTI.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350653_a_351982]
-
diatezele verbului, modul, timpul și persoana verbului, formarea verbelor. ... – Substantivul (imenica) - categoria genului, numărului, apartenenței, cazului, funcțiile sintactice ale cazurilor, categoria determinării și neterminării (articulat și nearticulat), formarea substantivelor, derivarea substantivelor, compunerea, schimbarea valorii gramaticale. ... – Adjectivul (pridjev) - adjective calificative, adjective determinative, formarea adjectivelor, adjective derivate de la rădăcini nominale, adjective derivate de la rădăcini verbale, adjectivele diminutivale, adjective cu forme intensive, adjective compuse, gradele de comparație ale adjectivelor. ... – Pronumele (zamjenica) - pronumele personale, posesive predicative, demonstrative, reflexive, interogative, nehotărâte, negative. ... – Numeralul (brojevi
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
de vorbire – Verbul - formele verbale personale și nepersonale, categoriile gramaticale ale verbului, diatezele verbului, modul, timpul și persoana verbului, formarea verbelor ... – Substantivul - categoria genului, numărului, apartenenței, cazului, funcțiile sintactice ale cazurilor, categoria determinării (articulat și nearticulat) ... – Adjectivul - adjective calificative, adjective determinative, formarea adjectivelor, adjective derivate de la rădăcini nominale, adjective derivate de la rădăcini verbale, adjectivele diminutivale, adjective cu forme intensive, adjective compuse, gradele de comparație ale adjectivelor ... – Pronumele - pronumele personale, posesive-predicative, demonstrative, reflexive, interogative, nehotărâte, negative ... – Numeralul - numeralele cardinale, numerale
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
diatezele verbului, modul, timpul și persoana verbului, formarea verbelor ... – Substantivul (Isim-ad) - categoria genului, numărului, apartenenței, cazului, funcțiile sintactice ale cazurilor, categoria determinării și neterminării (articulat și nearticulat), formarea substantivelor, derivarea substantivelor, compunerea, schimbarea valorii gramaticale ... – Adjectivul (sifat) - adjective calificative, adjective determinative, formarea adjectivelor, adjective derivate de la rădăcini nominale, adjective derivate de la rădăcini verbale, adjectivele diminutivale, adjective cu forme intensive, adjective compuse, gradele de comparație ale adjectivelor ... – Pronumele (zamir) - pronumele personale, posesive-predicative, demonstrative, reflexive, interogative, nehotărâte, negative ... – Numeralul (sayi) - numeralele
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
diatezele verbului, modul, timpul si persoana verbului, formarea verbelor ... – Substantivul (imenica) - categoria genului, numărului, apartenenței, cazului, funcțiile sintactice ale cazurilor, categoria determinării și neterminării (articulat și nearticulat), formarea substantivelor, derivarea substantivelor, compunerea, schimbarea valorii gramaticale ... – Adjectivul (pridjev) - adjective calificative, adjective determinative, formarea adjectivelor, adjective derivate de la rădăcini nominale, adjective derivate de la rădăcini verbale, adjectivele diminutivale, adjective cu forme intensive, adjective compuse, gradele de comparație ale adjectivelor ... – Pronumele (zamjenica) - pronumele personale, posesive predicative, demonstrative, reflexive, interogative, nehotărâte, negative ... – Numeralul (brojevi
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
de vorbire – Verbul - formele verbale personale și nepersonale, categoriile gramaticale ale verbului, diatezele verbului, modul, timpul și persoana verbului, formarea verbelor ... – Substantivul - categoria genului, numărului, apartenenței, cazului, funcțiile sintactice ale cazurilor, categoria determinării (articulat și nearticulat) ... – Adjectivul - adjective calificative, adjective determinative, formarea adjectivelor, adjective derivate de la rădăcini nominale, adjective derivate de la rădăcini verbale, adjectivele diminutivale, adjective cu forme intensive, adjective compuse, gradele de comparație ale adjectivelor ... – Pronumele - pronumele personale, posesive-predicative, demonstrative, reflexive, interogative, nehotărâte, negative ... – Numeralul - numeralele cardinale, numerale
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
diatezele verbului, modul, timpul și persoana verbului, formarea verbelor ... – Substantivul (Isim-ad) - categoria genului, numărului, apartenenței, cazului., funcțiile sintactice ale cazurilor, categoria determinării și neterminării (articulat și nearticulat), formarea substantivelor, derivarea substantivelor, compunerea, schimbarea valorii gramaticale ... – Adjectivul (sifat) - adjective calificative, adjective determinative, formarea adjectivelor, adjective derivate de la rădăcini nominale, adjective derivate de la rădăcini verbale, adjectivele diminutivale, adjective cu forme intensive, adjective compuse, gradele de comparație ale adjectivelor ... – Pronumele (zamir) - pronumele personale, posesive-predicative, demonstrative, reflexive, interogative, nehotărâte, negative ... – Numeralul (sayi) - numeralele
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
Ispititorului de către Mântuitor: „Scris este: Omul nu trăiește numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu” (Matei 4/4). Dar să revenim la binomul existență socială-conștiință socială. Mai întâi că a acorda existenței un rol determinativ în raport cu conștiința, indiscutabil că un raport forțat și ultrasimplificat, se cheamă un bluff conceput de teribilismul anticreștin al lui Marx. Căci la densitatea culturii sale, el știa prea bine că Evanghelia după Ioan se deschide cu întruparea divină a Cuvântului
PENTRU ROMÂNI, A EXISTA ÎNSEAMNĂ A SUPRAVIŢUI CU ORICE CHIP! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348832_a_350161]
-
ființe însuflețite ale creației. Prin rațiunea lui este chemat și să cunoască lumea ce-l înconjoară, precum și pe sine însuși, în antiteză cu animalele „iraționale”, al căror comportament, activități sunt direcționate de instincte. Această diferență esențială despre om, precum și importanța determinativă a „rațiunii” ne-a prezentat-o foarte nimerit Vasile cel Mare: „Creatorul ființelor iraționale le-a dat ușor mijloacele ca să-și întrețină viața, omului i-a dat rațiune în antiteză cu toate celelalte de unde au apărut și artele ce se
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
lumea inteligibilă. Refacerea unității umane (așezarea pe același temei a celor două "lumi") prin principiul finalității (omul este scop final al existenței lumii, spune Kant) are un sens relativ. Întâi, pentru că finalitatea este principiu al facultății de judecare reflexive, nu determinative (constitutive), apoi, deoarece ea este extinsă asupra naturii, omul fiind astfel re-specificat. Scopul "ontologiei fundamentale" instituită de Heidegger este refundarea metafizicii și întemeierea ontologiei, ca teorie a "ființei ființării", printr-o teorie a ființei omului (Dasein), a ființării către care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
A1 - „Modele de regresie multiplă cu experiența de migrațiune ca variabilă dependentă”) nu susțin deloc ipoteza. Dar aceste date contrare ipotezei nu sunt comentate și nu se trag concluziile care se impun. „A lucra în străinătate” nu au o contribuție determinativă independentă de alți factori, statistic semnificativă, la nici o componentă a mentalității. Aceeași situație este și a factorilor „intenționează să plece în străinătate” și „cineva din familie a lucrat în străinătate”. Doar „a călătorit în străinătate” are o contribuție semnificativă statistic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
contribuție semnificativă la celelalte componente ale mentalității, inclusiv nu influențează „toleranță etnic-religioasă”. Iar singura influență susținută de date „a călătorit în străinătate asupra orientare procapitalistă” este un caz tipic de presupoziție înalt discutabilă. Eu cred că este mai plauzibilă relația determinativă inversă: cei prosperi economic este de așteptat să aibă din această cauză o orientare procapitalistă și pentru că sunt prosperi își permit să călătorească în străinătate. Tabelul A1 infirmă deci complet ipoteza centrală a studiului. Surprinzător este însă că în concluzia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
differences between Autistic Disorder and Asperger's Disorder. A review of the empirical evidence”, Journal of Child Psychology and Psychiatry, 45(3), pp. 421-434. MacMillan, D.L., & Forness, S.R., (1998), „The role of IQ in special education placement decisions: Primary and determinative or peripheral and inconsequential”, Remedial and Special Education, 19, pp. 239-253. Main, M., & Hesse, E., (1990), „Parents' unresolved traumatic experiences are related to infant disorganized attachment status: Is frightened and/or frightening parental behavior the linking mechanism?, in M.T. Greenberg
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]