539 matches
-
în domeniul lor fără urmă de timorare. Să spună răului pe nume oricine l-ar comite și să dea pe față potlogăriile oricui le-ar face, când le-au descoperit. Dar este și o parte rea, să admitem, în măsura dezincriminării calomniei. Partea bună am văzut-o: dezinhibarea totală a celor care scriu în presă. Partea rea este aceea că poți fi calomniat fără vreo urmare pentru calomniator. Cel mult să primească o amendă după un lung și întortocheat proces în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12058_a_13383]
-
cred ca este necesară o dezbatere fără idei preconcepute. Pot fi gândite multe soluții pentru diminuarea consecințelor consumului, dar niciuna nu poate rezolva cu adevarat problemă în lipsă celui mai important demers pe care ar trebui să îl facă autoritățile: dezincriminarea consumului și legalizarea comerțului. Revista Capital a avut anul trecut un articol amplu, incepand o campanie pentru legalizare.Sunt multe argumente serioase acolo: http://www.capital.ro/articol/legalizarea-singura-iesire-din-razboiul-drogurilor-121518.html @Raluca, mulțumesc pentru precizare. Am modificat al doilea paragraf. Salut
Legislaţia despre droguri în dezbatere by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82641_a_83966]
-
care trebuia să o lămurească judecătorul. Președintele a făcut o acțiune de recâștigare a încrederii în instituția prezidențială, din câte știu eu. Ori, punctul forte al susținerii lui Mugurel Surupăceanu a fost tocmai Raportul Comisiei prezidențiale privind drogurile, care recomanda dezincriminarea consumului. Traian Băsescu a susținut una, la proces s-a demonstrat alta, deci instituția nu putea fi reabilitată”. Cu alte cuvinte, dacă ar fi făcut plângerea în nume personal, ar fi câștigat? Eu cred că avocații lui ar fi trebuit
Ipoteză șoc: avocații lui Băsescu au greșit cererea. De Ce a pierdut președintele procesul etnobotanicelor () [Corola-journal/Journalistic/26257_a_27582]
-
spus că “parlamentarii au pus la cale practic o lovitură de stat, au amputat Codul Penal ridicându-se deasupra legilor”. Modificarea Codului Penal la care a făcut referire “s-a petrecut peste noapte, fără vreo consultare, si a vizat practic dezincriminarea corupției și a conflictului de interese în cazul politicienilor”, ziua respectivă castigandu-si numele de „marțea neagră” a democrației românești. “Decizia CNA din 6 februarie 2014 reprezintă o încălcare a libertății de exprimare și o încercare de intimidare a presei
Cinci organizaţii civice condamnă încercările de reducere la tăcere a jurnaliştilor nealiniaţi puterii [Corola-blog/BlogPost/93558_a_94850]
-
spus că „parlamentarii au pus la cale practic o lovitură de stat, au amputat Codul Penal ridicându-se deasupra legilor.” Modificarea Codului Penal la care se referea jurnalistul s-a petrecut peste noapte, fără vreo consultare, si a vizat practic dezincriminarea corupției și a conflictului de interese în cazul politicienilor. Evenimentul din 12 decembrie 2013 și-a căpătat renumele de „marțea neagră” a democrației românești. Ambasada SUA la București a comunicat că votul dat în Camera Deputaților e „un pas înapoi
Decizie CNA, condamnată de patru organizații [Corola-blog/BlogPost/93560_a_94852]
-
va duce la creșterea numărului de fete care se prostituează: pe lângă cele care deja fac asta, vor vrea și alte fete. Ele vor spune: dar e legal!. Directorul Institutului de Cercetare a Calității Vieții (ICCV), Prof. Cătălin Zamfir, consideră că dezincriminarea consumului de droguri ar duce la o explozie a acestui fenomen, În timp ce legalizarea sexului comercial este văzută ca fiind o propunere „extremistă și inacceptabilă”. În privința legalizarii prostituției, directorul ICCV spune că mult mai nimerită ar fi „o intervenție de eliminare
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
totodată și eliminarea fenomenului ca atare. În Anglia și Țara Galilor prostituția nu constituie o infracțiune, dar sunt incriminate manifestările sale vizibile: racolarea, publicitatea, gestionarea locurilor specializate, Încheierea de contracte cu clienții. Franța aplică În acest domeniu două principii juridice distincte: dezincriminarea prostituției și sancționarea proxenetismului. În Germania, de la data de 1 ianuarie 2002 a intrat În vigoare Legea privind legalizarea prostituției. Legea permite prostituția cu condiția practicării ei În mod voluntar, În bordeluri, cluburi, pe străzi și În locuințe private, iar
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
injurii, amenzi, confiscarea prezervativelor, bătăi, violuri. Răspândirea infectării cu HIV este astfel favorizată. Mai mult, 48% dintre ele au fost bătute de clienți, proxeneți, dar și de autorități. Chiar dacă 46% dintre ele doresc pedepsirea în continuare a proxenetismului, 71% vor dezincriminarea prostituției.
Prostituatele abuzate de proxeneți și poliție își cer drepturile pe 17 decembrie by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80534_a_81859]
-
de corupție sau de serviciu, infracțiuni care împiedică înfăptuirea justiției, infracțiuni de fals ori a unei infracțiuni săvârșite cu intenție care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcției publice, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea faptei. ... 25. În ceea ce privește obligativitatea deciziilor sale, Curtea a statuat în mod constant că „puterea de lucru judecat care însoțește actele pronunțate/emise de Curtea Constituțională se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acestea
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
contencios constituțional de a proceda la corectarea acesteia pe calea controlului de constituționalitate. ... 17. În aceste condiții, Curtea a reținut că omisiunea includerii tractoarelor agricole și forestiere în ipoteza normativă a art. 335 alin. (1) din Codul penal echivalează cu dezincriminarea faptei de conducere a unui asemenea vehicul pe drumurile publice, fără a deține permis de conducere. Or, dacă asemenea fapte nu sunt descurajate prin mijloacele dreptului penal, are loc încălcarea valorilor fundamentale, ocrotite de Codul penal, precum statul de drept
DECIZIA nr. 123 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258459]
-
h) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, Curtea a avut în vedere considerentele Deciziei nr. 101/2021 a Curții Constituționale (paragrafele 104 și următoarele), care tratează dispozițiile nou-introduse drept norme de dezincriminare, reținându-se că legiuitorul a reglementat un mecanism alternativ celui penal pentru a da posibilitatea reparării mai rapide a integrității deja afectate a bugetului public național, aceste norme înlocuind răspunderea penală cu una civilă, reglementând o formă de sancțiune civilă
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
definitive de achitare pronunţate în cauze în care trimiterea în judecată a fost dispusă de procurorul evaluat, raportat la numărul total de soluţii definitive de achitare pe parchet; nu vor fi luate în considerare achitările pronunţate ca urmare a intervenirii dezincriminării faptei; soluţiile apreciate, pe cale ierarhică, ca fiind imputabile procurorului evaluat şi în care s-au pronunţat hotărâri definitive de achitare; deţinerea de cunoştinţe solide de drept de către procurorul evaluat şi capacitatea acestuia de a le aplica corect în
REGULAMENT din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251384]
-
definitive de achitare pronunţate în cauze în care trimiterea în judecată a fost dispusă de procurorul evaluat, raportat la numărul total de soluţii definitive de achitare pe parchet; nu vor fi luate în considerare achitările pronunţate ca urmare a intervenirii dezincriminării faptei; deţinerea de cunoştinţe solide de drept de către procurorul evaluat şi capacitatea acestuia de a le aplica corect în practică; aptitudinea procurorului evaluat de a se exprima clar şi concis, de a argumenta coerent, profund şi concret, obiectiv; cunoaşterea
REGULAMENT din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251384]
-
CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE Publicat pe www.scj.ro Nr. de înregistrare a sesizării: 1134/1/2022 Data înregistrării sesizării: 25.05.2022 Conținutul sesizării: Art. 52 alin. (2) din Codul muncii, raportat la Decizia Curții Constituționale a României nr. 405/2016, își găsește aplicarea și în ipoteza dezincriminării faptei care a stat la baza formulării plângerii penale de către angajator, pe parcursul procesului penal (în faza de cercetare penală sau în faza judecății), în considerarea caracterului exonerator de răspundere civilă contractuală a angajatorului al actului de dezincriminare al
COMUNICAT din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207924]
-
ipoteza dezincriminării faptei care a stat la baza formulării plângerii penale de către angajator, pe parcursul procesului penal (în faza de cercetare penală sau în faza judecății), în considerarea caracterului exonerator de răspundere civilă contractuală a angajatorului al actului de dezincriminare al autorității conform art. 1.352 din Codul Civil? Situația avută în vedere este cea în care, după ce se soluționează procesul penal prin clasarea cauzei sau, după caz, prin achitare, pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală
COMUNICAT din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207924]
-
a fost constatată ca nelegală; ... b) pentru infracțiunea care a justificat luarea măsurii s-a dispus în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a)-d) clasarea sau achitarea, cu excepția cazului în care soluția s-a dispus ca urmare a dezincriminării faptei săvârșite. ... (2) Situațiile prevăzute la alin. (1) se dovedesc prin ordonanța procurorului de revocare a măsurii reținerii ori de clasare, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți, a judecătorului de cameră preliminară ori a instanței de judecată
LEGE nr. 201 din 5 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271920]
-
neconstituționalitate. Soluția privind imposibilitatea invocării deciziilor instanței constituționale în cauzele definitiv soluționate a fost confirmată ulterior, indiferent dacă acestea se referă la norme de procedură penală ori de drept material penal, cu singura excepție a deciziilor ce au ca efect dezincriminarea faptei sau micșorarea maximului special. ... 45. Conchizând, instanța de trimitere a apreciat că efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 358/2022 nu se pot produce asupra cauzelor definitiv judecate - indiferent dacă acestea privesc norme de procedură penală ori de drept material penal
DECIZIA nr. 40 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271827]
-
și care vor răspunde solidar pentru creanțele bugetare datorate de către debitoare, bancruta simplă etc., context în care sunt menționate și prevederile art. 240 din Codul penal, arătându-se că nu se poate determina dacă norma criticată conduce la o dezincriminare a infracțiunii prevăzute de acest articol sau o circumstanțiere a textului penal ce incriminează bancruta simplă. Astfel, cu excepția normei criticate, toate prevederile ce reglementează procedura insolvenței sunt edictate în considerarea caracterului de necesitate a deschiderii acestei proceduri cu celeritate
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
3) lit. h) din Constituție. Se invocă, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 651 din 25 octombrie 2018, paragrafele 48-50, pentru a se susține că, în raport cu acestea, unicul act jurisdicțional care produce efectele unei legi penale de dezincriminare este decizia Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare. Se reține că rolul constituțional al Înaltei Curți de Casație și Justiție este prevăzut de dispozițiile art. 126 alin. (3) din Constituție, și anume acela de a
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
aplicare unitară și previzibilă a normelor de incriminare. Prin urmare, se susține că deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii sau în dezlegarea unei chestiuni de drept nu au ca efect dezincriminarea unei fapte penale și nici nu dobândesc caracter de lege, acestea, potrivit dispozițiilor art. 474 alin. (4) și ale art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală, fiind obligatorii pentru instanțele de judecată. În aceste coordonate, se susține că
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
de judecată care aplică legea penală, se poate ajunge indirect la reconfigurarea unei infracțiuni, spre exemplu, în ceea ce privește elementul material al laturii obiective a infracțiunii sau a sferei subiectului activ ori pasiv. Deși nu constituie o lege de dezincriminare per se, o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în procedura recursului în interesul legii ori în procedura dezlegării unor probleme de drept în materie penală, reconfigurează cu efect obligatoriu pentru instanțele de judecată conținutul unei infracțiuni
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
a fost constatată ca nelegală; b) pentru infracțiunea care a justificat luarea măsurii s-a dispus în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a)-d) clasarea sau achitarea, cu excepția cazului în care soluția s-a dispus ca urmare a dezincriminării faptei săvârșite. “ , iar „(2) Situațiile prevăzute la alin. (1) se dovedesc prin ordonanța procurorului de revocare a măsurii reținerii ori de clasare, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți, a judecătorului de cameră preliminară ori a instanței de
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
651 din 25 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1083 din 20 decembrie 2018, paragrafele 48-50, pentru a se susține că, în raport cu aceasta, unicul act jurisdicțional care produce efectele unei legi penale de dezincriminare este decizia Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare. Se susține că deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii sau în dezlegarea unei chestiuni de drept nu
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare. Se susține că deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii sau în dezlegarea unei chestiuni de drept nu au ca efect dezincriminarea unei fapte penale și nici nu dobândesc caracter de lege. Se susține că soluția legislativă criticată înfrânge rolul constituțional al instanței supreme, instituit de dispozițiile art. 126 alin. (3) din Constituție, precum și principiul separației și echilibrului puterilor în stat
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
vedere aspectul că o faptă determinată nu mai întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni sau forma de vinovăție cerută de lege pentru existența infracțiunii. ... 151. În raport cu obiecția astfel formulată, Curtea reține că reglementarea criticată asimilează legii penale de dezincriminare decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dezlegarea unei chestiuni de drept sau în soluționarea unui recurs în interesul legii, care are următoarele efecte: (i) o faptă determinată nu mai întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni; (ii
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]