117 matches
-
Sfântul Ioan ar dori ca cititorii lui să caute smerenia și pocăința [14, 8 (865 B)], și nu să caute viziuni și extazuri. De altfel, scara prezintă o sobrietate accentuată și o reticență față de vise (o vădită influență a Sfântului Diadoh al Foticeii: a se compara în acest sens pasajul 3, 35-45 [669 B- 72 B] cu Cent. 36-38 [p. 105-107]), față de imaginația în rugăciune (a se compara 27, 2-17 [1112 A] cu Cent. 59 [p. 119]), insistând asupra ascultării (IV
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
recuperând termenii folosiți abuziv de eretici și redându-le semnificația originară a Teologiei și Misticii ortodoxe. Această misiune de recuperare a formelor specifice de exprimare a Adevărului fusese deja inaugurată în veacul al V-lea de către Sfinții Marcu Ascetul și Diadoh al Foticeii. Reticența Sfântului Ioan referitoare la anumite probleme este deliberată: el vorbește în cele din urmă despre lupta ascetului, însă evită menționarea expresă, sau face puține și subtile aluzii la transfigurarea ascetului și la vederea luminii. Scara ascensiunii divine
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
Evagrie, de Sfinții Vasile cel Mare și Nil Sinaitul - acesta din urmă aducând Teologia celor trei etape sau trepte în Sinai, dându-i o haină anahoretică și punând accent pe lupta duhovnicească. Sfântul Ioan Casian, Isihie Sinaitul - care împreună cu Sfântul Diadoh al Foticeii și Sfântul Ioan Scărarul fac parte din spiritualitatea sinaită - vor pune accent pe liniștea interioară obținută prin rugăciune și trezvie (asceza trupească fiind presupusă), atribuind rolul cel mai mare harului dumnezeiesc. Ea va atrage atenția, în special, asupra
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
Sfântul Maxim Mărturisitorul - Cunoaște ce e bine și ce e rău în tine însuți! Fericit e omul care cunoaște aceasta. Serafim de Sarov - Nepătimirea nu înseamnă a nu fi luptat de diavol, ci luptat fiind de acesta, nebiruit să rămâi. Diadoh al Foticeii - Cel mai primejdios lucru este ca cineva să fie bolnav și nici măcar să nu știe că e bolnav. Sf Ioan Gură de Aur Referință Bibliografică: Citate memorabile (26) / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1034, Anul
CITATE MEMORABILE (26) de ION UNTARU în ediţia nr. 1034 din 30 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_26_ion_untaru_1383103778.html [Corola-blog/BlogPost/357536_a_358865]
-
demarase traducerea Filocaliei grecești. În intervalul anilor 1946-1948 a reușit să publice în Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe din Sibiu sub titlul „Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii” primele patru volume, cuprinzând scrierile lui Antonie cel Mare, Evagrie, Ioan Cassian, Marcu Ascetul și Diadoh, Maxim Mărturisitorul: Cuvântul ascetic, Capitolele despre iubire și cele teologice și economie, și comentariul la „Tatăl nostru” și Răspunsurile către Talasie; și Talasie, Isihie, Filotei, Teodor, Teognost, Ilie Ecdicul, Teofan. Volumele publicate acopereau jumătate din conținutul Filocaliei din anul 1782, continuarea
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470122574.html [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
ani, era un elenist consumat și un teolog nu doar de o erudiție patristică incomparabilă, dar și cu un amplu interes și orizont teologic și filozofic contemporan. Așa se face că pe lângă autorii duhovnicești bizantin clasici citați după original (Marcu, Diadoh, Maxim, Ioan Scărarul, Grigorie Palama după manuscrise, să nu uităm), părintele Stăniloae discută și invocă pe larg, în strictă sincronicitate, operele fundamentale ale unor filozofi decisivi ai primei jumătăți a secolului XX, cum sunt Heidegger, Binswanger, Hartmann, Berdiaev ori Blondel
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470122574.html [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
demarase traducerea Filocaliei grecești. În intervalul anilor 1946-1948 a reușit să publice în Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe din Sibiu sub titlul „Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii” primele patru volume, cuprinzând scrierile lui Antonie cel Mare, Evagrie, Ioan Cassian, Marcu Ascetul și Diadoh, Maxim Mărturisitorul: Cuvântul ascetic, Capitolele despre iubire și cele teologice și economie, și comentariul la „Tatăl nostru” și Răspunsurile către Talasie; și Talasie, Isihie, Filotei, Teodor, Teognost, Ilie Ecdicul, Teofan. Volumele publicate acopereau jumătate din conținutul Filocaliei din anul 1782, continuarea
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
ani, era un elenist consumat și un teolog nu doar de o erudiție patristică incomparabilă, dar și cu un amplu interes și orizont teologic și filozofic contemporan. Așa se face că pe lângă autorii duhovnicești bizantin clasici citați după original (Marcu, Diadoh, Maxim, Ioan Scărarul, Grigorie Palama după manuscrise, să nu uităm), părintele Stăniloae discută și invocă pe larg, în strictă sincronicitate, operele fundamentale ale unor filozofi decisivi ai primei jumătăți a secolului XX, cum sunt Heidegger, Binswanger, Hartmann, Berdiaev ori Blondel
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
special < > Sfântului Ioan Scărarul, < > lui Calixt și Ignatie Xantopol, < > al lui Nicodim Aghitoriul. Reflexiile sunt presărate însă de remarci însemnate ale altor Sfinți Părinți, la loc de frunte situându-se într-o posibilă ierarhizare: Sfântul Maxim Mărturisitorul, Sfântul Marcu Ascetul, Diadoh al Foticeii, Antonie cel Mare, Nil Ascetul, etc. Chiar de la Sfântul Maxim este împrumutată < > 8. Dintru început se arată ca singure forțele umane sunt insuficiente pentru a iniția lupta de purificare , subliniindu-se rolul harului pe care-l primește omul
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
să nege transcendența lui Dumnezeu, caracterul tainic al prezenței Lui în noi. Dacă sentimentele vii nu sunt manifestarea unică și infailibilă a vieții dumnezeiești în om, "ele sunt însă un semn al sănătății duhovnicești desăvârșite", precizează Sfântul Teofan Zăvorâtorul. Sfântul Diadoh al Foticeei este un adversar al mesalienilor, și, cu toate acestea, cuvintele pe care le folosește cel mai frecvent sunt: simțire, experiență, plenitudine. Acest limbaj este propriu tuturor autorilor care au citit cu predilecție Omiliile duhovnicești atribuite Sfântului Macarie cel
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_desavarsire_in_viziunea_parintelui_dumitru_staniloae_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
Se vorbește de asemenea de învârtoșare, durita cordis, obduratio (Isaia 6, 9-10). Este o maladie ce începe prin "întunecarea inimii". Este o încercare orchestrată de Satana, gata să ațâțe, să provoace în suflet întârzierea, lâncezeala, plictiseala. În acest fel vorbesc Diadoh al Foticeei, Dorotei, Ioan Scărarul, Simeon Noul Teolog și alții. Însă nici cei care doresc cu ardoare "sentimentele duhovnicești", nu pot nega faptul că "simțirea divinului"este supusă unor multiple variații. După explicația pe care o dă Diadoh al Foticeei
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_desavarsire_in_viziunea_parintelui_dumitru_staniloae_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355876_a_357205]
-
fel vorbesc Diadoh al Foticeei, Dorotei, Ioan Scărarul, Simeon Noul Teolog și alții. Însă nici cei care doresc cu ardoare "sentimentele duhovnicești", nu pot nega faptul că "simțirea divinului"este supusă unor multiple variații. După explicația pe care o dă Diadoh al Foticeei, pedagogia divină este cel mai adeseori următoarea: 1. Harul este prezent încă de la început: aproape inseparabil de om, formează cu el o singură substanță; 2. la începutul vieții duhovnicești el se face adeseori simțit ca o mângâiere, ca
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_desavarsire_in_viziunea_parintelui_dumitru_staniloae_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355876_a_357205]
-
o rasplată pentru fapte; 3. mai târziu el se ascunde adeseori și Dumnezeu îi lasă pe Sfinții Săi în suferință; 4. la sfârșit când se încheie perioada curățirii, Dumnezeu dă din nou sfinților mângâierile Sale și plinătatea Duhului Sfânt. Însă Diadoh avertizează: numai Harul lui Dumnezeu dă naștere adevăratelor sentimente sfinte. Și când Harul lui Dumnezeu dă ceva, el dă cui vrea, cum și când vrea el". Cel ce ar vrea să ajungă prea repede la experiența interioară și lăuntrică a
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_desavarsire_in_viziunea_parintelui_dumitru_staniloae_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355876_a_357205]
-
ascunde. În fruntea lucrărilor harismatice care manifestă prezența lucrătoare a Duhului, stă iubirea (I Corinteni 12, 13 - 14, 1). Ea rezumă întreaga desăvârșire creștină. Însă cum trebuie dovedită și demonstrată desăvârșirea iubirii? Cât timp este în acest trup - spune Cuviosul Diadoh al Foticeei - nimeni nu poate să dobândească desăvârșirea, ci numai sfinții care au ajuns la martiriu și la mărturisirea desăvârșită". Însă dincolo de martiriul sângeros și de asceza riguroasă, autentica viață creștină rămâne un argument valabil al prezenței Duhului Sfânt. Deoarece
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_desavarsire_in_viziunea_parintelui_dumitru_staniloae_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355876_a_357205]
-
și sunt împărtășite, în general, în stare de rugăciune, în ambianța spirituală, duhovnicească, pe care o creează dialogul dintre Dumnezeu și om, care este rugăciunea. Darul sau harisma cunoștinței este și ea un dar al rugăciunii curate, cum spune Sfântul Diadoh al Foticeii, căci "cunoștința o aduce rugăciunea și liniștea multă, când lipsesc cu desăvârșire grijile". Calist Patriarhul Constantinopolului spune că "viața contemplativă (văzătoare) este împreună viețuitoare și prietenă neîncetată a sfintei rugăciuni. Iar amândouă sunt odraslele cele mai pline de
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
Calist și Ignatie Xantopol: Metodă și regulă foarte amănunțită pentru cei ce-și aleg să viețuiască în liniște și singurătate, în Filocalia..., Volumul VIII, p. 24. 49 - Calist Patriarhul, Capete care au lipsit, în Filocalia..., Volumul VIII, p. 280-281. 50 - Diadoh al Foticeii, Cuvânt ascetic în 100 de capete, în Filocalia..., Volumul I, p. 461. 51 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste. Suta a doua, în Filocalia..., Volumul II, p. 142. 52 - Sfântul Marcu Ascetul, op. cit., p. 461. 53 - Ibidem, p.
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451148.html [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
au forțat pe regele persan să facă cale întoarsă după ce a ajuns dincolo de Nipru și chiar Don. O politică expansionistă articulată în zonă a început să fie promovată abia după formarea Regatului Macedonean și, mai ales, de către Alexandru Macedon și diadohii[i] săi. Marele împărat macedonean înțelegea prea bine importanța geostrategică a regiunii, dar, din lipsă de timp (după cum se știe el a murit în floarea vîrstei) așa și nu a mai dovedit să-și ducă la bun sfîrșit planurile expansioniste
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
a fost îndreptată împotriva geților din regiune care au acordat ajutor confraților lor de la sud fluviu (tracilor tribali) care s-au ridicat împotriva macedonenilor - n. a.). Că Alexandru a avut, totuși, intenția să supună și spațiul nord-pontic se vădește în acțiunile diadohilor săi. Astfel, în timp ce marele Alexandru se lupta în Asia împotriva perșilor lui Dariu al II-lea, guvernatorul Traciei Pontice, Zopyrion, a întreprins o expediție împotriva Olbiei (colonie greacă de la gurile Bugului de Sud, numit de către greci Hyspanis n. a.), tranzitînd Pusta
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
atunci cînd macedonenii se pregăteau să treacă peste Dunăre, ei au fost atacați de către geți. Zopyrion cade pe cîmpul de luptă, iar armata sa este nimicită. Următoarele tentative (aa. 300, 299 și 292 î. lui Hr.) au fost întreprinse de către diadohul Lisimah, dar ea a fost nereușită. Geto-dacii au impus inamicului tactica unui război de partizani și a „pămîntului pîrjolit” și nu le-au lăsat nici o șansă invadatorilor. După două campanii nereușite, însuși Lysimach a căzut prizonier în mîinile geților regelui
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
Geto-dacii au impus inamicului tactica unui război de partizani și a „pămîntului pîrjolit” și nu le-au lăsat nici o șansă invadatorilor. După două campanii nereușite, însuși Lysimach a căzut prizonier în mîinile geților regelui Dromihetes. Acesta l-a iertat pe diadohul macedonean și chiar, după cum afirmă Pausanius, și-a dat fiica în căsătorie după Lisimah[ii]. Acest mariaj a fost unul politic, căci regele „barbarilor” își dădea prea bine seama că macedonenii niciodată nu-i vor ierta executarea lui Lysimah. Or
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
au încercat să-și impună dominația în regiune, însă fără succes. Ei au izbutit, doar, să atingă gurile Dunării în timpul campaniilor lor care purtau un caracter de incursiuni ocazionale, dar nu și să-și instaureze puterea în această regiune. [i] Diadohi - titlul purtat de către generalii lui Alexandru Macedon care după moartea prematură a marelui cuceritor și-au împărțit între ei imperiul creat de acesta. [ii] Giurescu Constantin, Istoria Românilor, București, 2000, v. I, p. 61. [iii] Limes - graniță fortificată. Ea reprezenta
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
asemenea minimaliza rolul harului și exalta eficacitatea decisivă a efortului uman în practicarea virtuților (condamnați la Efes în 431). Mesalianismul și neoplatonismul formează cele două ispite extreme și opuse ale tradiției spirituale a Răsăritului creștin potrivit lui Meyendorff (ibid., p.32). Diadoh al Foticeei este important pentru noi datorită modului în care tradițiile aparent divergente ale evagrianismului și mesalianismului (Omiliilor Macariene) converg în gândirea lui: „Spiritualitatea lui este una a inimii, fără a fi materialistă, și a minții, fără a fi intelectualistă
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
însă pentru asta, așa cum am remarcat, își asuma riscuri destul de mari. Aici se poate face și remarca referitoare la titlurile militare ale comandanților aflați pe diferite trepte ierarhice. Se cunosc unele dintre acestea, de exemplu, centurionul la romani, la greci diadohul, la turci sangeacul, la tătari mârzacul, la cazaci hatmanul. Dar acestea sunt titluri, de regulă, temporare și reprezintă funcțiile deținute, la un moment dat, în structurile militare. Deci ele nu sunt grade! Extinderea, în continuare a acestui subiect, este necesară
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_0.html [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
matca originară, în centrul ființial - inima -, unde sunt concentrate toate facultățile minții, nu numai cele intelectuale. Dar, să definim mai bine această intuiție! Ea este facultatea perceptivă a minții, ce constă în "gustarea precisă a realităților distincte din lumea nevăzută" (Diadoh al Foticeii). E, așadar, o "simțire a minții" [8] (un adevărat laitmotiv la Diadoh), prin care aceasta sesizează misterul personal al lui Dumnezeu, intuind acel "dincolo". Sfinții Părinți mai numesc această "simțire a minții" și "vedere" sau "înțelegere". Această înțelegere
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
cele intelectuale. Dar, să definim mai bine această intuiție! Ea este facultatea perceptivă a minții, ce constă în "gustarea precisă a realităților distincte din lumea nevăzută" (Diadoh al Foticeii). E, așadar, o "simțire a minții" [8] (un adevărat laitmotiv la Diadoh), prin care aceasta sesizează misterul personal al lui Dumnezeu, intuind acel "dincolo". Sfinții Părinți mai numesc această "simțire a minții" și "vedere" sau "înțelegere". Această înțelegere nu este una prin cugetare discursivă, ci o înțelegere care vine din contactul direct
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]