31 matches
-
în cuști de înmulțire cu mecanisme de manipulare; - evitarea încrucișării organismelor dăunătoare cu sușe sau specii indigene; - evitarea cultivării continue a organismelor dăunătoare; - menținerea în condiții care controlează strict multiplicarea organismelor dăunătoare, de exemplu, într-un mediu de inhibare a diapauzei; - menținerea în așa fel încât să nu aibă loc răspândirea prin mijloace de propagare, de exemplu, evitarea curenților de aer; - proceduri pentru verificarea purității culturilor de organisme dăunătoare, cu privire la paraziți și alte organisme dăunătoare; - programe corespunzătoare de control al materialului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190823_a_192152]
-
albe, fără semne larvare, gogoși ovale, albe, galbene) și grupei de rase japoneze (larve cu semne larvare, gogoși alungite, centurate, culoare albă sau galbenă). 1.2. Clasificare Ouăle de viermi de matase se clasifică în două tipuri: a) hibernate, cu diapauza, care se utilizează în creșterile de viermi de matase în anul următor producerii lor; ... b) nehibernate, la care diapauza a fost întreruptă prin tratamente cu HCL și care se utilizează pentru creșterile de viermi de matase în anul producerii lor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148044_a_149373]
-
centurate, culoare albă sau galbenă). 1.2. Clasificare Ouăle de viermi de matase se clasifică în două tipuri: a) hibernate, cu diapauza, care se utilizează în creșterile de viermi de matase în anul următor producerii lor; ... b) nehibernate, la care diapauza a fost întreruptă prin tratamente cu HCL și care se utilizează pentru creșterile de viermi de matase în anul producerii lor. ... 2. Condiții tehnice de calitate Ouăle de viermi de matase trebuie să îndeplinească următoarele condiții de calitate: Caracteristici
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148044_a_149373]
-
în cuști de înmulțire cu mecanisme de manipulare; - evitarea încrucișării organismelor dăunătoare cu sușe sau specii indigene; - evitarea cultivării continue a organismelor dăunătoare; - menținerea în condiții care controlează strict multiplicarea organismelor dăunătoare, de exemplu într-un mediu de inhibare a diapauzei; - menținerea în așa fel încât să nu aibă loc răspândirea prin mijloace de propagare, de exemplu evitarea curenților de aer; - proceduri pentru verificarea purității culturilor de organisme dăunătoare cu privire la paraziți și alte organisme dăunătoare; - programe corespunzătoare de control al materialului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264602_a_265931]
-
albe, fără semne larvare, gogoși ovale, albe, galbene) și grupei de rase japoneze (larve cu semne larvare, gogoși alungite, centurate, culoare albă sau galbenă). 1.2. Clasificare Ouăle de viermi de matase se clasifică în două tipuri: a) hibernate, cu diapauza, care se utilizează în creșterile de viermi de matase în anul următor producerii lor; ... b) nehibernate, la care diapauza a fost întreruptă prin tratamente cu HCL și care se utilizează pentru creșterile de viermi de matase în anul producerii lor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148043_a_149372]
-
centurate, culoare albă sau galbenă). 1.2. Clasificare Ouăle de viermi de matase se clasifică în două tipuri: a) hibernate, cu diapauza, care se utilizează în creșterile de viermi de matase în anul următor producerii lor; ... b) nehibernate, la care diapauza a fost întreruptă prin tratamente cu HCL și care se utilizează pentru creșterile de viermi de matase în anul producerii lor. ... 2. Condiții tehnice de calitate Ouăle de viermi de matase trebuie să îndeplinească următoarele condiții de calitate: Caracteristici
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148043_a_149372]
-
Altele (pătrunjel, creson, rubarbă, fetică, cardoon (Cynara cardunculus), scai comestibil etc.) 01.12 2 Plante de pepinieră, plante și flori ornamentale 21 Plante de pepinieră, plante verzi sau flori 21.1 Bulbi, tuberculi, rădăcini tuberculare, rădăcini bulboase și rizomi, în diapauză, în creștere sau în floare 21.2 Late plante vii (inclusiv rădăcinile acestora) butași și lăstari 21.21 Butași și lăstari fără rădăcini 21.22 Arbori, arbuști și tufe 21.23 Rododendroni și azalee 21.24 Trandafiri 21.25 Altele
jrc4426as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89591_a_90378]
-
mecanisme de manipulare; ... f) evitarea încrucișării organismelor dăunătoare cu tulpini sau specii indigene; ... g) evitarea creșterii permanente a organismelor dăunătoare; ... h) păstrarea în condiții prin care se controlează strict multiplicarea organismelor dăunătoare, de exemplu, într-un mediu de inhibare a diapauzei; ... i) păstrarea în așa fel încât să nu aibă loc răspândirea prin mijloace de propagare, de exemplu, evitarea curenților de aer; ... j) proceduri de verificare a purității culturilor de organisme dăunătoare pentru a le păstra libere de paraziți și alte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154541_a_155870]
-
în cuști de înmulțire cu mecanisme de manipulare, - evitarea încrucișării organismelor dăunătoare cu tulpini sau specii indigene, - evitarea cultivării continue a organismelor dăunătoare, - păstrarea în condiții de control strict a multiplicării organismelor dăunătoare, e.g. într-un mediu de inhibare a diapauzei, - păstrarea în așa fel încât să nu aibă loc răspândirea prin mijloace de propagare, e.g. curenții de aer ar trebui evitați, - proceduri pentru a verifica puritatea culturilor de organisme dăunătoare cu privire la paraziți și alte organisme dăunătoare, - programe adecvate de control
jrc2743as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87898_a_88685]
-
mecanisme de manipulare; ... f) evitarea încrucișării organismelor dăunătoare cu tulpini sau specii indigene; ... g) evitarea creșterii permanente a organismelor dăunătoare; ... h) păstrarea în condiții prin care se controlează strict multiplicarea organismelor dăunătoare, de exemplu, într-un mediu de inhibare a diapauzei; ... i) păstrarea în așa fel încât să nu aibă loc răspândirea prin mijloace de propagare, de exemplu, evitarea curenților de aer; ... j) proceduri de verificare a purității culturilor de organisme dăunătoare pentru a le păstra libere de paraziți și alte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152220_a_153549]
-
în cuști de înmulțire cu mecanisme de manipulare; - evitarea încrucișării organismelor dăunătoare cu sușe sau specii indigene; - evitarea cultivării continue a organismelor dăunătoare; - menținerea în condiții care controlează strict multiplicarea organismelor dăunătoare, de exemplu într-un mediu de inhibare a diapauzei; - menținerea în așa fel încât să nu aibă loc răspândirea prin mijloace de propagare, de exemplu evitarea curenților de aer; - proceduri pentru verificarea purității culturilor de organisme dăunătoare, cu privire la paraziți și alte organisme dăunătoare; - programe corespunzătoare de control al materialului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254356_a_255685]
-
pâine, carne, mâncăruri, preparate lactate, preferând pe cele mai fermentescibile), din brutării, magazine de alimente; consumă de asemenea obiecte din hârtie și bumbac, articole din piele etc. din locuințe. Adulții apar de obicei la începutul lunii aprilie din locurile de diapauză (dușumele, crăpăturile pereților sau fisurile mobilelor din bucătărie și cămări etc.). Ciclul de viață al acestei specii este sezonier; adulții pot să apară din aprilie până în iunie, dar pot fi găsiți în aproape toate lunile anului. Având o rezistență considerabilă
Gândac negru de bucătărie () [Corola-website/Science/331843_a_333172]
-
până la 8-10 ooteci. Dezvoltarea embrionară durează 50-70 de zile, mai rar (în condiții foarte favorabile) de 26-30 de zile. Larvele apar eșalonat în lunile iulie și august și se hrănesc până la sfârșitul lunii octombrie, când se retrag în locurile de diapauză. Dezvoltarea unei generații se eșalonează pe o perioadă variabilă de timp în zonele temperate, în raport de temperatură: de la 1 an, când stadiul larvar durează 6-8 luni, la 2-3 ani și chiar 3-4 ani, perioadă în care larvele năpârlesc de
Gândac negru de bucătărie () [Corola-website/Science/331843_a_333172]
-
o familie de insecte diptere din subordinul Nematocera. La unele specii, la femelă, nu se produce maturizarea ouălor fără consumarea sângelui de mamifere. Se pot împerechea și în spații restrânse, în care trăiesc și în timpul iernii fără să intre în diapauză. Adultul depune ouăle când temperatura apei depășește 10 °C (între sfârșitul lui aprilie și mai); generațiile din primăvară și vară se succed la fiecare 15-20 zile, în funcție de temperatura apei. Dezvoltarea larvelor se realizează în ape stătătoare. Femelele pot transmite malarie
Țânțar () [Corola-website/Science/311742_a_313071]
-
reproducerea și preferințele trofice. Forma "pipiens" ("Culex pipiens pipiens" forma "pipiens", forma rurală sau forma de exterior) este anautogenă (femela trebuie să se hrănească cu sânge pentru a depune ponta), eurigamă (pentru înmulțire necesită un teritoriu întins), heterodinamă (intră în diapauză în timpul iernii) și ornitofilă (se hrănește cu sângele păsărilor), larvele populează habitate acvatice exterioare, dezvoltându-se în orice mică baltă pe sol, în locuri mlăștinoase, în apele uzate deversate necorespunzător, etc. din zonele rurale sau periurbane sau turistice. Adesea, densitățile
Țânțarul comun () [Corola-website/Science/337111_a_338440]
-
din nou în straturile superficiale ale solului și își continuă evoluția, hrănindu-se cu organele subterane ale plantelor. Spre toamnă, în cel deal doilea an, după ce au năpârlit încă de 3 ori, larvele se transformă în adulți, care intră în diapauză hiemală. Ca paraziți, la coropișnițe se citează unele specii de nematozi (Oxyurius, Telestonum) și acarieni (Neothrombium, Caloglyphus, Rhizoglyphus), iar ca prădători diferite păsări (grauri, ciori etc.) și mamifere (cârtița, chițcanii etc.). Plante atacate și mod de dăunare. Coropișnița este o
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
plantă sau de pe plante apropiate. Dezvoltară larvară durează 15 - 18 zile. Larvele mature se retrag în sol, unde în celule speciale se transformă în pupe. După 8 - 14 zile apar adulții, care se hrănesc o perioadă și apoi intră în diapauză hiemală. Plante atacate și mod de dăunare. Adulții produc perforații în limbul foliar, iar larvele se dezvoltă în frunze, rozând parenchimul dintre cele două epiderme. Din cauza atacului frunzele se usucă. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică aceleași măsuri specificate
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
elipsoidal, de culoare albă. Larva are 3 - 4 mm lungime, este apodă, albă, capul brun-deschis (fig. 8 b). Biologie. Iernează ca adult sau larvă în sol și are o generație pe an, cu două cicluri evolutive în funcție de planta gazdă și diapauză. Adulții părăsesc locurile de hibernare primăvara în luna aprilie și migrează la început pe cruciferele spontane, apoi trec pe cele cultivate. Ponta are loc în luna mai. Femelele depun ouăle în mici cavități pe care le rod cu rostrul la
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
plantele gazdă și pătrund în sol la 45 cm adâncime, unde își confecționează o celulă de pământ, în care se transformă în pupă. În luna iulie apar noii adulți și dau naștere la a doua generație sau se retrag pentru diapauză hiemală. Plante atacate și mod de dăunare. Gărgărița tulpinilor atacă diferite specii spontane și cultivate de crucifere, producând pagube la varza de consum și seminceri. Adulții atacă mugurii de creștere, din care cauză plantele nu mai formează căpățână. Larvele duc
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în silicve, unde se hrănesc cu semințele în formare. La maturitate larvele părăsesc silicvele și se retrag în sol, unde se transformă în pupe. Adulții apar la începutul lunii august și se hrănesc până la răcirea vremii, când se retrag pentru diapauza hiemală. S-a constatat de Perju T. și colab. (1985), că ouăle sunt parazitate de speciile Potassor brachygaster, Anaphoidea declinata și Mimar autumnalis; larvele sunt parazitate de viespile Diospilus morosus, Sygalphus obscurellus, Encyrtus ceutorrynchi, Isurgus heterocerus, Isurgus morionellus, iar adulții
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
se transform în pupe în straturile superficial ale solului. Musca minieră se dezvoltă în condiții optime de temperatură de 27 - 280 C, când durata unei generații este de 15 zile. Sub 14 - 160 C larvele se împupează și intră în diapauză, iar ouăle nu mai eclozează. Adulții pot rezista și la temperature sub 120 C, dar în aceste condiții nu se mai hrănesc și nu mai depun ouă. Oscar Minkenberg și Loop C. van Lenteren semnalează în anul 1986, un număr
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
După împerechere, femelele depun ouăle pe varza de toamnă sau pe semincerii de varză, conopidă etc. Larvele generației a doua ajung la completa dezvoltare în luna august și se retrag în sol, unde se transformă în pupe și intră în diapauză hiemală. În zonele sudice se semnalează și a treia generație, care se dezvoltă în lunile septembrie- octombrie. Un rol important în reducerea populațiilor acestui dăunători îl au agenții patogeni și zoofagi. Dintre agenții patogeni, larvele și pupele pot fi distruse
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în straturile mai profunde ale solului. Larvele evoluează în condiții optime la temperature de 18 - 210 C și umiditate de 50 - 80 %. Larvele năpârlesc de două ori pe an. Toamna, când temperature solului scade sub 90 C, larvele intră în diapauză hiemală. Pe parcursul celor cinci ani de evoluție, iernarea are loc sub formă de larve de vârsta a Il-a, a IV și a VI-a, precum și în stadiul de adult în sol, la adâncimi de 20 - 30 cm. În primăvara
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
infestate; o prașile repetate la începutul perioadei de vegetație pentru spargerea crustei de la suprafața solului și pentru distrugerea plantelor gazdă din flora spontană; o arătura de vară după desființarea culturilor pentru scoaterea la suprafață a larvelor ce au intrat în diapauză estivală; o folosirea unei cantități mai mari de semințe la semănat în cazul solurilor puternic infestate. Măsurile curative rămân și în prezent principal metodă de limitare a atacurilor și constă în: o tratarea semințelor de pepeni și castraveți cu 3
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
hrănesc 20 - 25 zile și se retrag în sol la 2 - 4 cm adâncime, unde se transformă în pupe. Noii adulți apar în luna iunie - începutul lunii iulie și după o perioadă de hrănire de 4 - 5 săptămâni, intră în diapauză hiemală. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător oligofag, ce atacă specii de liliacee spontane și cultivate. Cele mai mari pierderi se înregistrează în culturile de ceapă pentru consum și cele semincere. Larvele rod galerii în frunze, care
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]