4,878 matches
-
un titlu și să le indice o cale, pe care ei o aleseseră dinainte și pe care Platon o numea Ťthymosť sau plan vital, născut odată cu noi". Firește, nu toți corespund dignității exilului. Fie ca efect al unor acțiuni destabilizatoare, dictate de mîna lungă a ,republicii socialiste", asemănate ultimului cerc al Infernului dantesc, cel dominat de un frig insuportabil (iată încă o trimitere la ,Siberia spiritului", sintagmă atît de deranjantă pentru unii!), fie ca rezultat pur și simplu al unei moralități
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
al cuvântului. Renunțarea la orele de limbă latină și greacă, la cele de literatură universală, la predarea armonioasă a culturii și civilizațiilor în cadrul cursurilor de limbi străine au determinat apariția unui profil uman nou: robotul care funcționează doar atâta vreme cât îi dictează computerul ce trebuie să facă. Devenim o nație de actori ratați, decerebrați, capabili să interpreteaze rolurile numai dacă își face datoria sufleurul. E posibil ca ingineria umană să fi prevăzut existența, în viitor, doar a acestor homunculi. Personal, nu sunt
Corupții fără corupție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11314_a_12639]
-
ocazia alegerilor din 30 noiembrie, s-a adresat IPS Mitropolit al Moldovei Vladimir. Indubitabil, autoritățile au încercat și prin autoritatea IPS să asigure prezența la urnele de vot. IPS Mitropolit Vladimir îndeamnă cetățenii să-și exercite dreptul fundamental așa cum le dictează conștiința și memoria vrednicilor înaintași, care cu neprecupețire au luptat pentru triumful Evangheliei lui Hristos și a dragostei frățești între semeni 9. Preț-publicitate Tradițional, și în această cursă electorală, staffurile partidelor politice au cheltuit cei mai multi bani pentru publicitate. Lideri la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Romanian society and hence the lack of a personal vision on the modernization of Romanian. Without having a clear basis of support, modernization becomes only an element of discourse. And those most able to sustain this discourse are those who dictate în society. "Modernity is not lived aș a culture of experience, founded on the dynamics of economy and on social foresight, but aș a culture of discourse în which the present is based on historical values and is subjected to
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cu taxă pe fast-food: oamenii nu vor consuma mai putine alimente nocive, ci vor consuma la fel de multe alimente, dar mai ieftine, adică și mai nocive. Momentul ales pentru această taxă mi se pare și el nefericit. Opțiunea pentru fast-food este dictată pentru cei mai mulți de sărăcie, iar a colecta taxe de la săraci în timpul unei crize mi se pare profund imoral. Cred că o criză că cea de acum este un bun moment pentru a introduce impozitarea progresivă, pentru taxe pe produse de
Taxa pe fast-food by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82652_a_83977]
-
dintre cele mai neinspirate locații, este foarte mult praf și arată dezolant. Mai bine mai plantau niște copaci. În orice caz, zi mersi că se mai ține concertul și că poți să te duci. Parcul Izvor este un nou trend dictat de Emagic pentru evenimente. mie una victimizarea mi se pare a lui EMAGIC (care între noi fie vorba, au dat-o în bălării la Madonna într-un mare fel) și Tuborg, care s-au grăbit să se bată pe umeri
Cum să-ţi fuţi brandul într-un singur pas simplu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82707_a_84032]
-
Brother, Șeful, Conducătorul. Cel căruia nu-i trece niciodată prin cap că poate greși, că poate fi monstruos, că e nedorit și vătămător. Cel care știe întotdeauna ce face și nu face decât ceea ce știință lui cubica, de beton, îi dictează să facă. Cu omul acesta, cu pericolul acesta se răfuiește Dilemă. Atât cât îi stă în Putere. Și atâta vreme cât nu o va anula scurt, cu un dos de palmă.” (Dilemă, nr.8, 4-10 martie 1993, textul integral poate fi citit
Omul fara dileme by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83015_a_84340]
-
aici să vină niște cluburi terase și locuri de pierdut vremea frumos.pot să zic ,din referință trecutului,că fiecare perioadă din viața unui om are altfel de locuri în care se desfasoara.pt mine personal cheful și dispoziția îmi dictează destinatia.am petrecut mom frumoase și extraordinar de memorabile și în vama veke la mare în club expirat și în cluburile fitzoase din mamaia .am fost și la terasele din cișmigiu unde mi-am deskis sertărașul boem din suflet și
M-a luat Gaia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82997_a_84322]
-
nu suntem mai buni nici că cei “cu fitze” și nici că cei care nu știu sau nu au auzit ink de săpun și apa(vezi preconcepțiile despre cei ce frecventează club a).eu zic să mergem acolo unde ne dictează sufeltul.indiferent dacă e vb despre un club fitzos,un club de rock,de oldies sau muzică și mai veke de atât,vezi ella fitzgerald,quincy jones,miles davis sau marvin gaye.masurati-va cuvintele și dacă tot vreți să
M-a luat Gaia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82997_a_84322]
-
sau (mai des) artificială, supărător de convențională. Opinia criticii nu a influențat probabil prea mult receptarea textului, foarte popularizat prin școală, și care și-a sporit circulația prin punerea pe muzică. în Limba română, în 1940, Sextil Pușcariu scria: "moda dictează și azi, cum a dictat și mai înainte. Aproape toate fetițele născute în anii din urmă, la Cluj, se numesc Rodica". în privința originii numelui s-au formulat mai multe ipoteze. Christian Ionescu, în Mică enciclopedie onomastică (1975; recent reeditată), respinge
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
de convențională. Opinia criticii nu a influențat probabil prea mult receptarea textului, foarte popularizat prin școală, și care și-a sporit circulația prin punerea pe muzică. în Limba română, în 1940, Sextil Pușcariu scria: "moda dictează și azi, cum a dictat și mai înainte. Aproape toate fetițele născute în anii din urmă, la Cluj, se numesc Rodica". în privința originii numelui s-au formulat mai multe ipoteze. Christian Ionescu, în Mică enciclopedie onomastică (1975; recent reeditată), respinge ideea - într-adevăr improbabilă - a
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
un hotar postideologic ce nu are de gînd a se "spiritualiza" precum hotarele Europei. În pofida unei astfel de circumstanțe, Virgil Nemoianu rămîne un observator atent al fenomenului românesc, un analist penetrant al acestuia, cu mobiluri simpatetice care presupunem că-i dictează disocieri tranșante, cîteodată dureros caustice, totdeauna la antipodul indiferenței. Ele n-au deloc aerul unor propoziții venite "de departe", ci pe acela al intimității cu subiectele avute în vedere, abordate precum momente "fierbinți" ce "încălzesc", la rîndu-le, comentariul. Astfel dl.
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
după proletcultism. Și Constantin Țoiu are vizibil aceeași tendință. Nobilii, rafinații, snobii au fost reconturați, au fost puși în noul context socio-politic, într-o încercare disperată de recuperare a evoluatului roman psihologic interbelic. Numai că aristocrația lui Breban este una dictată de codul genetic, este o caricatură ciudată, a aristocraților din opera lui Mateiu Caragiale, de exemplu. Filosofia nietzscheeană este cea care înnobilează automat personajele. Voința de putere este o altă clonă brebaniană - originalul (Bunavestire) se pierde undeva pe la sfîrșitul deceniului
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
sau comentarii ale revistelor de specialitate geografică din epocă. Rezultă un desen complicat, un amalgam de imagini, adesea contradictorii și incoerente, diferite în funcție de perioada istorică și de interesele celor care consemnează informația, dar între acestea autoarea descoperă o captivantă coeziune, dictată de legi ale reprezentării spațiului în imaginar, de modul de construcție și de funcționare al heterotopiei. Africa se dezvăluie ca un teritoriu privilegiat de fantezia lumii "civilizate", iar Tombouctou ca un rezumat perfect al reprezentărilor despre continentul negru. Convinge încă
Orașul inventat by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14970_a_16295]
-
dacă vrem să ne luăm soarta în propriile mîini, trebuie să abordăm fără temeri și fără nejustificate pudori câteva secole din istoria noastră culturală, secole mult mai importante decât vrem să recunoaștem, secole care ne-au modelat chipul, care ne dictează deseori faptele zilnice, opțiunile, gândurile și visele. Am aparținut (și, ne place sau nu, aparținem și vom aparține) lumii europene sud-estice, geamăna poate mai puțin norocoasă, dar nu mai puțin legitim moștenitoare a Antichității târzii decît sora apuseană. Scara de
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
își justifică însă opțiunea de a face o carte din fragmente trebuie să recunosc că m-a pus serios pe gînduri și mi-a arătat că nu întotdeauna e vorba de vanitate: "Opțiunea pe care am făcut-o a fost dictată de respectul pe care îl port peticului. Mă tulbură să văd cum din petice se compune un întreg. Există, cred, o memorie a peticului pe care el o actualizează ori de cîte ori îl folosești, un fel de ereditate semantică
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
să aibă un aspect paradoxal, mă preocupă edilitatea raiului și anatomia îngerilor. Văd cu satisfacție pe fața prietenilor stupoarea". Mobilul psihic al unei atari conduite îl constituie simțămîntul măgulitor al propriei preeminențe, al unei excelente opinii de sine ce-i dictează un șir de confesiuni nu doar antifilistine, ci și bune conducătoare de superbie: În vreme ce ei înoată în platitudini și sînt aproape muți și orbi în fața lumii, eu am idei, percep universul, stabilesc în permanență relații care ar părea năstrușnice oricărui
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
deplin justificată de influența pe care a exercitat-o asupra Hanului lui Mînjoală. Mai apare apoi un fragment din Din bătrâni. Narațiune istorică. Volumul II. Manea, urmat de un fragment din romanul Cel din urmă armaș. Selectarea acestor texte e dictată de intenția lui Ungureanu de a face cunoscute și eventual de a reabilita aspecte ale operei lui Slavici care au suferit dizgrația cvasi-generală a criticilor, motiv pentru care au rămas obscure. Sunt menționate chiar texte care n-au fost incluse
De la Mara la evrei and maghiari () [Corola-journal/Journalistic/14374_a_15699]
-
fost adusă din Moscova, când nemții atacau capitala. Orășelul unde m-am născut mi-a dat multe bătăi de cap, deși niciodată n-am mai trecut prin el. În primul rând, mereu greșeau transcrierea lui și mereu trebuia să-l dictez funcționarilor pe litere: Be-le-bei. Nu, nu Pe-lelei, și nu Belidei, ci Belebei, dracu’ să-i ia, nu știu geografie. Și cu toate acestea tot se încurcau. În ultimul meu buletin de identitate mi-au scris pocit Belebel’, deși m-
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
pasul cu cadență? De unde această poftă de-a comanda și această frică de-a discuta? De unde această pretenție absurdă de-a asculta cu toții, orbește, ceea ce spui d-ta? De pe care munte ai coborît și ce zeitate necunoscută mie ți-a dictat aceste noi Table ale Legii? Cine te-a învestit cu puterea de a-mi impune credința d-tale, peste împotrivirile conștiinței mele?" Misticismul opiniei unice care nu suportă nici o nuanță de îndoială și, în cazul criticii, afurisește revizuirile, poate fi
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
bălăcesc în farfuria plină de tocană", deși erau considerați arbitri ai eleganței europene). Un continent bătrân, devenit, ca toți bătrânii, individualist, iubitor de umbră și umbre, cu simțul - secret metafizic - al "distanței de cel apropiat", cu o memorie culturală care dictează din subconștient toate orientările contemporane. O Europă literară: marile nume care definesc acest continent sunt, majoritatea, literare: Goethe, Dante, Shakespeare etc. Scriitorii sunt cei care încearcă să "gândească Europa", să-i traseze viitorul. Au apărut chiar și primele opere inspirate
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
merg pe un dialog interior așa încît cartea nu va avea un început și nu va avea nici un sfîrșit... poate începe absolut de oriunde, nu are nici un fel de semne de punctuație, n-are majuscule, deci scriu exact așa cum îmi dictează fluxul gîndirii, de multe ori haotic, ilogic, cu rupturi, cu salturi dintr-o parte într-alta, total neașteptate și derutante și totul mă pasionează foarte tare. Mă și consumă însă îngrozitor... R.B.: Este o confesiune? N.I.: Eu nu pot să
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
a cântat "Werther" de Jules Massenet (care nu s-a mai auzit la noi de multe decenii) prezentată sub formă de concert, fără magia spectacolului în fața unei săli nu prea pline. Se pare că a fost o soluție de compromis dictată de necesitatea de a onora într-un fel un contract moștenit de Direcția actuală a teatrului. După înțeleapta zicală care în jargonul culiselor sună "ai "Werther" pui "Werther", nu ai "Werther", nu pui "Werther"" s-a ales din motive financiare
Atmosferă de austeritate by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/14578_a_15903]
-
în picioare statutul de fost și actual demnitar de stat, mimând umbrela superiorității scriitoricești asupra condiției umane; un om care amestecă registrul scriitoricesc cu registrul demnității publice și sare, în aceeași clipă, când într-unul, când în celălalt, după cum îi dictează impulsurile freudiene; un om care transcrie informații confidențiale, acumulate în demnitatea de stat, ca să câștige bani, și pe urmă, ca să scape, își agață de gât ecusonul "scriitor" - crează un precedent foarte periculos, de rău augur pentru societatea românească, pentru instituțiile
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
Rusia sovietică. În mare, este denunțată politica de compromis și rolul său în scenariul dramei aceleiași epoci, ținute cu strictețe în vizorul său critic, de Pamfil Șeicaru. Ceea ce am reținut, ca trăsătură dominantă rezultată din experiența exilului, este amărăciunea. Ea dictează exprimării fondului. Mai acuzată decât încrâncenarea verbală a pamfletarului, cu suita sa de indiscreții și grosolănii, iscate din cine știe ce rivalități și pasiuni, mai mult sau mai puțin de moment, este intensitatea cu care s-a angajat să scrie istorie. Realismul
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]