295 matches
-
o căsătorie foarte fericită, s-au iubit foarte mult. Și au avut mulți copii, dintre care, din nenorocire, n-au rămas decât fetele. T. S. - Câte fete? Z.D.-B. - Trei. Au rămas doar trei. Pentru că, pe vremea aceea, angina difterică și bolile de copii făceau prăpăd. Și se uitau cum le piereau copiii, n-aveau ce le face. De altfel și celorlalți bunici, pe linie maternă, din treisprezece copii le-au rămas șase. |sta era cursul vieții atunci. Ei, din
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
Perioada maximă în care s-a atins pragul de alertă = nr. zile Locul în care s-a atins pragul de alertă Sindrom respirator acut sever (febră + dispnee) cluster cu 2 cazuri/ 1 deces 7 Colectivitate/ Loc expunere = unitate sanitară Sindrom difteric respirator (febră + disfagie + membrane aderente) 1 caz NA NA Sindrom eruptiv rujeoliform/rubeoliform (rash + febră +/– adenopatii) 1 caz NA NA Sindrom neurologic acut (febră + LCR clar) cluster cu 3 cazuri/ 1 deces 7 Localitate/Colectivitate Sindrom neurologic acut (febră + LCR tulbure) cluster
SISTEM din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257430]
-
trăitori în București prin 1970, au lăsat amplă mărturie scrisă, pentru alcătuirea unei monografii a satului. La capitolul despre starea sanitară, Constantin și Vasile Boca spun: „Printre bolile cunoscute și tratate amintim frigurile palustre care erau tratate cu chinină; angina difterică, scarlatina, varicela și variola, care se tratau la spitalul din Parincea și Secuieni. De asemenea, în sat existau și cazuri de sifilis, zisă de către săteni „cel pierit”, boală ascunsă de majoritatea celor care o contractaseră, considerând că este o boală
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de anticorpi; exemple: – Agamaglobulinemie ... – Imunodeficiență comună variabilă ... – Sindroame hiper IgM ... – Deficit de subclase de IgG*) care nu răspunde la antibioterapia profilactică *) Necesită documentarea lipsei de răspuns la vaccin polizaharidic (anti-pneumococic neconjugat, polizaharidic, a se vedea mai jos) și/sau proteic (tetanic, difteric) ... – Deficiențe simptomatice de anticorpi specifici**) care nu răspund la vaccinarea cu vaccin anti-pneumococic polizaharidic și nici la antibioterapia profilactică **) Necesită vârsta de peste 2 ani și documentarea prin dubla dozare a anticorpilor IgG antipneumococici - inițial înainte de vaccinare și la
ANEXĂ din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277949]
-
județ posedau numai boi de jug 22 428. Acest număr de vite a scăzut foarte, locuitorii nu mai au nici pe jumătate din vitele câte au avut înainte. Fizicește vorbind, populațiunile au fost și sunt bântuite de boale contagioase. Anghina difterică a distrus o mare parte din generațiunea viitoare. Moralicește vorbind, ele nu au făcut nici un progres în cultură, mulți din ei nu au idee de morală. Produsul muncii lor [î]l consumă la cârciumă. Alții petrec timpul cu furturi și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
morți care bântuie viața lui Montaigne, moartea e congruentă; în concordanță cu viața acestui mare spirit oral care - s-o amintim - a dictat, deci a pronunțat și a povestit Eseurile. în termeni de etiologie contemporană, putem formula ipoteza unei angine difterice caracterizată prin formarea în fundul gâtului a unor membrane care obstruează cavitatea faringelui și fac dificilă respirația, apoi imposibilă până la sufocare. în diatribele consacrate de Montaigne medicinei în care el rezervă un tratament de favoarea chirurgilor, filosoful ar fi văzut confirmarea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și apoi în cel al Naționalului din București) nu i se poate tăgădui meșteșugul, dar nici ignora desincronizarea. Jucate începând de prin 1860, scenetele comice, farsele (Sacagiul, Odă la Elisa, Balul mortului sau Mortul și danțul, Avocat sau paiață, Anghina difterică, Sticla de Cotnari ș.a.) prelungesc maniera comediografică a lui Vasile Alecsandri. I-au fost reprezentate, de asemenea, numeroase prelucrări: Cine este ea? după Bretón de Los Herreros, Porcarul și Măria Sa sau Dreptatea domnească după Lope de Vega, Fata de bancher
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
săptămânile 2 și 12 de sarcină), fetopatii (leziuni în perioada fetală, începând cu luna a patra de sarcină și până la naștere); b) cauze care acționează perinatal sau postnatal, în diferite perioade ale existenței persoanei: - boli infecțioase - infecția gonococică, trahomul, conjunctivita difterică, rujeola, tuberculoza, sifilisul, infecții pe traiectul nervului optic etc.; - intoxicații cu diferite substanțe (de exemplu, alcool metilic, arsenic, antibiotice, intoxicații profesionale); - traumatisme, arsuri produse de accidente sau explozii; - cauze diverse (iradiații, staze pupilare, dezlipire de retină etc.). Un loc important
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
afecțiunile coardelor vocale 149 Stimularea punctelor reflexe de pe limbă pentru a ameliora afecțiunile gâtului 150 Reflexologia este metoda prin care o cântăreață de operă își menține vocea 151 Bunicile foloseau reflexologia pentru a diminua senzația de sufocare provocată de angina difterică 151 Reflexologia ajută mulți oratori să-și recapete vocea 151 Tehnici de identificare a punctelor reflexe de pe limbă 152 Artiștii ajutați de reflexologie 153 Cum ne relaxăm în timpul unui discurs 154 CAPITOLUL 15 Remedii reflexogene împotriva durerilor de cap 155
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
frumoase, fie că este cântăreț, părinte, actor, cleric, medic, avocat sau șef de trib. Bunicile foloseau reflexologia pentru a diminua senzația de sufocare provocată de angina difterictc "Bunicile foloseau reflexologia pentru a diminua senza]ia de sufocare provocat\ de angina difteric\" O altă metodă de a trata vocea slabă implică folosirea sondei asupra punctelor reflexe de pe limbă. În cazul tusei sau al senzației de sufocare provocate de angina difterică, bunicile noastre știau să apese punctele reflexe din partea posterioară a limbii timp
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
foloseau reflexologia pentru a diminua senza]ia de sufocare provocat\ de angina difteric\" O altă metodă de a trata vocea slabă implică folosirea sondei asupra punctelor reflexe de pe limbă. În cazul tusei sau al senzației de sufocare provocate de angina difterică, bunicile noastre știau să apese punctele reflexe din partea posterioară a limbii timp de câteva minute, până la dispariția simptomelor. Reflexologia ajută mulți oratori să-și recapete voceatc "Reflexologia ajut\ mul]i oratori s\‑[i recapete vocea" Reflexologia a ajutat în multe
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
zi, ultima, seara la culcare, lăsând-o până a doua zi dimineață. Concomitent cu varza se fac și inhalații cu sare. Varza atrage infecția din sinusurile frontale, iar sarea o elimină. AFECȚIUNILE GÂTULUI (gâlci, angine, dureri de gât, gușter, crup difteric) RĂCELI ȘI DURERI DE GÂT Tratamente populare Ceaiuri din rădăcină de răculeț, ardei iute, flori și frunze de toporași, unguraș, isop, lumânărică, șovârv, pin alb, salvie, verbină, limba mielului, iarba unturoasă, mușețel, flori de soc, de tei, de sunătoare. Mestecare
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
RESPIRATORII 1. Bolile nasului: Coriză: guturai, gutunar, troahnă, troană, suhărie (În Moldova), buduhală (județele Prahova, Brăila), budihoală (județul Vaslui), cataroi (Bucovina). Epistaxis: curgere de sânge din nas. 2. Bolile gâtului: Anghină: anghină, durere de gât. Amigdalită: gâlci, modâlci, bubâlcă. Angină difterică (crup difteric): gușter, șopârlaiță, bolfe, anghină. Laringită: răgușeală. Struma (hipertrofia glandei tiroide): gușă. 3. Bolile pieptului: Bronșită: tuse, tusea convulsivă la copii este numită tuse măgărească. Astm (emfizem, dispnee): năduf, năduh, nădușeală, Înădușeală, șui, Înecăciune. Pneumonie. Pleurezie: junghi, cuțit, țeapă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Bolile nasului: Coriză: guturai, gutunar, troahnă, troană, suhărie (În Moldova), buduhală (județele Prahova, Brăila), budihoală (județul Vaslui), cataroi (Bucovina). Epistaxis: curgere de sânge din nas. 2. Bolile gâtului: Anghină: anghină, durere de gât. Amigdalită: gâlci, modâlci, bubâlcă. Angină difterică (crup difteric): gușter, șopârlaiță, bolfe, anghină. Laringită: răgușeală. Struma (hipertrofia glandei tiroide): gușă. 3. Bolile pieptului: Bronșită: tuse, tusea convulsivă la copii este numită tuse măgărească. Astm (emfizem, dispnee): năduf, năduh, nădușeală, Înădușeală, șui, Înecăciune. Pneumonie. Pleurezie: junghi, cuțit, țeapă. Tuberculoză pulmonară
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
au vizat închiderea anumitor unități școlare, au fost luate aproape în fiecare an în luna decembrie (numeroase cazuri de rujeolă, pneumonie, scarlatină și tuberculoză). Scenariul se repeta odată cu sosirea primăverii, atunci când își făceau apariția cazurile de febră tifoidă și angină difterică. Procesul educațional era serios afectat în cazul declarării stărilor epidemiologice. Elevii declarați bolnavi trebuiau să facă o întrerupere, ce putea să se extindă pe o perioadă de până la dou) luni. Spre exemplu, bolnavii de scarlatină nu puteau reveni în școli
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ziare liberale hârtia învelitorii pachetelor, staniolul, smoala cu cari sunt lipite și făceau ingenioase exerciții de adunare și scădere asupra celor 25 de grame. Un colaborator vremelnic recomanda cititorilor "Romînului", prin scrisoare deschisă, tutunul Regiei ca mijloc excelent contra anghinei difterice, de vreme ce tăbăcește gâtul în așa chip încît nu se mai poate prinde nimic de el. Știți însă ce este azi monopolul? "Romînul" de la 10 curent ne răspunde: "monopolul tutunurilor este, fără îndoială, cel mai echitabil din toate impozitele indirecte; el
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
că populația se înmulțea pe atunci în mod regulat, astăzi ea decrește. Țăranul se hrănea mai bine și muncea mai puțin. Azi muncește mai mult și se hrănește rău. Din regimul rău de azi rezultă apoi frigurile palustre, pelagra, anghina difterică și alte epidemii, cari pe atunci erau aproape necunoscute. {EminescuOpXII 23} Dar care era administrația acestei țări de esploatați dată pe mâna esploatatorilor boieri? Să vedem de ex. cum se administra averea publică la anul 1855 sub Barbu Vodă știrbei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Locuitorii produc foarte puțin, ogoarele lor sunt rău cultivate și mulți dintre dânșii au înstrăinat pământurile ce li s-au dat de - abia acum 15 ani. Fizicește vorbind, populațiunile de la țară au fost și sunt bântuite de boale contagioase. Anghina difterică a distrus o mare parte a generațiunii viitoare. Moralicește vorbind, ele nu au făcut nici un progres în cultură; mulți din ei nu au idee de morală; unii muncesc, dar produsul muncei lor îl consumă la cârciumă și se reîntorc iarăși
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sănătate a poporului era incomparabil mai bună pentru că; 1. populația era În creștere - astăzi descrește, 2. țăranul se hrănea mai bine și muncea mai puțin - astăzi muncește mai mult și se hrănește mai prost și 3. frigurile palustre, pelagra, angina difterică și alte epidemii necunoscute pe atunci, astăzi sunt prezente și fac ravagii (Adevărata aristrocrație; Timpul, 26 aprilie, 1881). În aceste condiții sporul natural al populației era În creștere (exemplificat cifric prin situația din Țara Românească; 3,5 milioane În 1844
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
experiențe și senzații dă un caracter particular narațiunii, care atinge pe alocuri un dramatism spectaculos, așa cum se întâmplă în descrierea unei furtuni ce pare un „sfârșit de lume”. Visul, halucinația datorată bolii (Pia și verii ei se îmbolnăvesc de anghină difterică), oglinda ca simbol al deformării, dar și al autodescoperirii și al investigării propriului eu sunt exploatate cu finețe de autoare spre a-și portretiza personajele și metamorfoza lor. Nu numai capacitatea de a creiona psihologic structura intimă a copilului în
VELISAR TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
germeni GP și GN PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 43 Tribactami Sanfetrinem infecții severe cu bacterii GP și GN, anaerobe și aerobe, inclusiv pseudomonas. Glicopeptide Vancomicina, Teicoplanina infecți cu bacterii GP- streptococi aerobi și anaerobi, inclusiv majoritatea enterococilor, bacilul difteric, bacilul cărbunos, listerii și clostridii. Chinolone (I) Acidul nalidixic (II)Norfloxacina Ofloxacina Ciprofloxacina (III)Moxifloxaci Gatifloxacina Levofloxavina Tosufloxacina (I) infecții urinare cu BGN sensibili (II) infecții cu localizări variate, cu CGP (streptococi, stafilococi), CGN (meningococ, gonococ), BGN (enterobacteriaceae, haemophilus, pseudomonas
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Epidemiologie Anginele au incidență generală crescută, apar sporadic sau epidemic, mai frecvent în sezonul rece. Bacteriile cauzează mai puțin de 45% dintre angine. Diagnosticul și tratamentul antibiotic adecvat al anginelor bacteriene se impune deoarece: au potențial transmisibil ridicat (angina streptococică, difterică, meningococică) pot evolua clinic sever (forme toxice, septice, toxico-septice) anginele streptococice (90% dintre anginele bacteriene) prezintă risc pentru dezvoltarea sindroamelor poststreptococice (nefrita, RAA, valvulopatii). INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 83 Etiologia anginelor este dominată de infecțiile virale. În consecință, tratamentele antibiotice
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
diferențial Diagnosticul diferențial al MNI se analizează în funcție de manifestările clinice predominante (Tabel 5.5). INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 92 Tabel 5.5 Diagnosticul diferențial al mononucleozei infecțioase Manifestări ale MNI Diagnostic diferențial Angina MNI Alte angine virale Angine bacteriene Angina difterică Angina post-caustice Exantemul MNI Rujeola Rubeola Scarlatina Eritemul polimorf Limfomonocitoza MNI Leucoze acute sau cronice Sindromul mononucleozic Toxoplasmoza de primoinfecție Boala CMV la imunodeprimați Primoinfecția HIV Lues Postmedicamentos (fenilbutazona, benzodiazepine, hidantoina) Hepatita MNI hepatite virale A, B, C, ictere medicamentoase
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Epidemiologie Datorită vaccinării sistematice, difteria este întâlnită sporadic. Sursa de infecție este omul bolnav. Calea de transmitere este directă și indirectă, prin obiecte contaminate. Imunitatea naturală după difterie este slabă. Imunizarea artificială antidifterică este aplicată din anul 1930, utilizând toxoidul difteric, imunitatea rezultată fiind mai puternică și mai durabilă decât cea dobândită natural. Toxoidul difteric a fost obținut de Gaston Ramon în anul 1926, prin formalizarea toxinei difterice, care își pierde efectul toxigen, păstrându-și capacitatea imunogenică. Starea de imunitate este
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Calea de transmitere este directă și indirectă, prin obiecte contaminate. Imunitatea naturală după difterie este slabă. Imunizarea artificială antidifterică este aplicată din anul 1930, utilizând toxoidul difteric, imunitatea rezultată fiind mai puternică și mai durabilă decât cea dobândită natural. Toxoidul difteric a fost obținut de Gaston Ramon în anul 1926, prin formalizarea toxinei difterice, care își pierde efectul toxigen, păstrându-și capacitatea imunogenică. Starea de imunitate este evidențiată de prezența în sânge a anticorpilor antitoxină difterică. Titrul minim protector este de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]