341 matches
-
sau ei sunt silabisiți în tine, devenind frânturi curate de divin? Mereu aș vrea să mă împletesc în urma ta și să fiu un nou vers, silabisirea-ți! Dar dacă ei, în iambi, dactili, te tot măsoară...Cuvintele-ți despart găsind diftongi, triftongi, hiaturi din înțeles în înțeles te plimbă...Tu, ce metru folosești când lung în mintea lor te desfaci și îi măsori? Credința mea îmi spune că e timpul ce-l petreci în ei, dar poate mă înșel...Răspunde-mi
VERS CĂTRE VERS... de CĂLIN MARTON în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Vers_catre_vers_calin_marton_1367277325.html [Corola-blog/BlogPost/366477_a_367806]
-
nu hibridul „sandviș”, neacceptat de DOOM). Lista cuvintelor năstrușnice e lungă și poate pune pe oricine în dificultate. Dacă nu ați fost prinși pe picior greșit la morfologie, puteți fi la ortoepie. Știați că pronunțăm „boj-deu-că” și „leu-că” („eu” în diftong), iar substantivul „trafic” are accent în variație liberă, fie pe prima silabă, fie pe a doua? Sau că substantivul „canion” a trecut de la pronunție trisilabică la cea cu „io” diftong (ca-nion)? Așadar, este nefiresc să ne frecăm palmele de bucurie
De ce nu este recomandat să corectăm exprimarea celorlalți by https://republica.ro/de-ce-nu-este-recomandat-sa-corectam-exprimarea-celorlalti [Corola-blog/BlogPost/338489_a_339818]
-
la ortoepie. Știați că pronunțăm „boj-deu-că” și „leu-că” („eu” în diftong), iar substantivul „trafic” are accent în variație liberă, fie pe prima silabă, fie pe a doua? Sau că substantivul „canion” a trecut de la pronunție trisilabică la cea cu „io” diftong (ca-nion)? Așadar, este nefiresc să ne frecăm palmele de bucurie și superioritate când auzim pe cineva că greșește anumite forme rare sau instabile. Caracterul lor instabil este, de altfel, atestat de numeroasele dublete acceptate: corigent/corijent, căpșune/căpșuni, cearșaf/cearceaf
De ce nu este recomandat să corectăm exprimarea celorlalți by https://republica.ro/de-ce-nu-este-recomandat-sa-corectam-exprimarea-celorlalti [Corola-blog/BlogPost/338489_a_339818]
-
potolește rapid simțirile între granițele nefericitelor sintagme despre ce face și ce nu face „eul liric”. După ce am să scap de asta, trebuie să mă apuc musai de întocmirea unor trucuri care să-i facă pe copiii mei să distingă diftongii și triftongii de hiat, să explice virgule și cratime, să recunoască adverbe predicative care ar putea introduce subiective, să folosească, prin conversiune, cuvinte cu alte valori gramaticale decât cele din text, să distingă predicate nominale de cele verbale și funcții
Cum am ajuns un profesor prost, dar bun! by https://republica.ro/cum-am-ajuns-un-profesor-prost-dar-bun [Corola-blog/BlogPost/338383_a_339712]
-
Și cânt a dragoste cocoșii. Mă uit mereu la barometru Și mă-nfior când scade-un pic, Căci soarele e tot mai mic În diametru." (G.Topârceanu, Octombrie) A. Limba română (30 p.) 1.Transcrie, din text, două cuvinte care conțin diftongi diferiți și un cuvânt care conține hiat........................6p. 2.Precizează din câte litere și din câte sunete sunt formate cuvintele: căci, valuri, argint...............................6p. 3.Motivează folosirea cratimei în structura "mă-nfior"...................................................................................6p. 4.Introduîn enunțuri omonimele: uit, roșie, mai............................................................................................6p
DEŞERTUL DE CATIFEA (58-60) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 898 din 16 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_58_60_costel_zagan_1371354566.html [Corola-blog/BlogPost/363650_a_364979]
-
cifra 3. Din silabisirile mele repetate am tras câteva concluzii generale. Limba rusă e o limbă fonetică într-o măsură mult mai mare decât româna, nu am avut niciodată probleme în a citi corect un cuvânt. Să vă explic. - Dilema diftong sau hiat nu există. Diftongii uzuali ia, ie, io, iu sunt litere distincte. În română mulți se întreabă cum desparți în silabe, via-ță sau vi-a-ță, pensionar sau pen-si-o-nar. - Numărul de i, care în română creează mari probleme, e rezolvat prin
DOUĂ CAPITALE IMPERIALE de DAN NOREA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1399490273.html [Corola-blog/BlogPost/350662_a_351991]
-
repetate am tras câteva concluzii generale. Limba rusă e o limbă fonetică într-o măsură mult mai mare decât româna, nu am avut niciodată probleme în a citi corect un cuvânt. Să vă explic. - Dilema diftong sau hiat nu există. Diftongii uzuali ia, ie, io, iu sunt litere distincte. În română mulți se întreabă cum desparți în silabe, via-ță sau vi-a-ță, pensionar sau pen-si-o-nar. - Numărul de i, care în română creează mari probleme, e rezolvat prin trei semne diferite. Există pe lângă
DOUĂ CAPITALE IMPERIALE de DAN NOREA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1399490273.html [Corola-blog/BlogPost/350662_a_351991]
-
O rimă-abandonată și pustie Va tremura în ritm din doi în doi. Eu sunt durere, jumătate sunt eseu De-ai să mă scrii pe-o foaie de hârtie, Penița ta va scrijeli mereu Un vers în adorata nebunie Ascunsă în diftongi elegiaci, Ce-mi plâng în anotimpuri renegate. Citeșete-mă-n poema mea și taci! Și lasă-mi lacrima să plouă... jumătate. Referință Bibliografică: Elegie / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 236, Anul I, 24 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright
ELEGIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Elegie.html [Corola-blog/BlogPost/354078_a_355407]
-
dar românul nu se dezminte cu umorul său cel de toate zilele! „Minciună sfruntată! Ioroparlamentara noastră nu se teme să meargă la Bruxelles! Din contra: înarmată cu două bombe cu prepoziții, cu chimirul plin de cratime și vesta burdușită cu diftongi și triftongi a pornit în cautarea teroristului neprins. Nu vă amăgiți - șalul e pentru inducerea în oroare a teroristului pe care îl va păli drept în moalele capului cu un citat!” îmi susură candid Luminița. De la capătul tunelului! Iată un
TABLETA DE WEEKEND (132): PARADOXURI ROMÂNEŞTI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1448789752.html [Corola-blog/BlogPost/383223_a_384552]
-
a inova practica educativă - a dezvolta aptitudinile, talentele elevilor - sociabilitate și cooperare Programa pentru examenul de definitivare Limba portugheză 1. Fonetică și fonologie. Noțiuni generale de fonetică și fonologie. Sunetul și fonemul. Sistemul vocalic portughez. Sistemul consonantic portughez. Accentul, silaba (diftongul, triftongul, hiatul). Elemente de fonosintaxă. 2. Morfosintaxă. Clase morfologice. Categorii gramaticale nominale, verbo-nominale și verbale (gen, număr, persoană, mod, timp, aspect, diateză) Sintagma nominală: Clasificarea substantivelor. Substitutele nominale. Modificări în sintagma nominală: predeterminanții (articolul definit, articolul nedefinit; adjective pronominale: demonstrativele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258868_a_260197]
-
adecvată a unităților lexico-semantice; - aplicarea cunoștințelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în receptarea textelor studiate sau la prima vedere. Niveluri de constituire a mesajului Nivelul fonetic - pronunții corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul - cacofonia; hipercorectitudinea - pronunțare/lectura nuanțată a enunțurilor (ton, pauză, intonație) Nivelul lexico-semantic - variante lexicale; câmpuri semantice - erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică - derivate și compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254733_a_256062]
-
adecvată a unităților lexico-semantice; - aplicarea cunoștințelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în receptarea textelor studiate sau la prima vedere. Niveluri de constituire a mesajului Nivelul fonetic - pronunții corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul - cacofonia; hipercorectitudinea - pronunțare/lectura nuanțată a enunțurilor (ton, pauză, intonație) Nivelul lexico-semantic - variante lexicale; câmpuri semantice - erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică - derivate și compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254733_a_256062]
-
Limba și literatura elină *Font 8* Domenii de II. Conținuturi Teme de limbă A. Sistemul fonologic al limbii eline 1. alfabetul grecesc; literele grecești ca simboluri științifice; 2. vocalismul: clasificarea vocalelor din punctul de vedere al timbrului și al cantității; diftongii, clasificarea diftongilor; 3. consoanele: clasificare, modificări calitative; 4. spiritele; semnele de punctuație; 5. pronunția; 5. accentul; regulile de accentuare; 6. cuvintele atone. B. Structura morfo-sintactică a limbii eline 1. morfologia numelui: categoriile gramaticale nominale; a. flexiunea articolului, substantivului, adjectivului și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
literatura elină *Font 8* Domenii de II. Conținuturi Teme de limbă A. Sistemul fonologic al limbii eline 1. alfabetul grecesc; literele grecești ca simboluri științifice; 2. vocalismul: clasificarea vocalelor din punctul de vedere al timbrului și al cantității; diftongii, clasificarea diftongilor; 3. consoanele: clasificare, modificări calitative; 4. spiritele; semnele de punctuație; 5. pronunția; 5. accentul; regulile de accentuare; 6. cuvintele atone. B. Structura morfo-sintactică a limbii eline 1. morfologia numelui: categoriile gramaticale nominale; a. flexiunea articolului, substantivului, adjectivului și numeralului; tipuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
proiectate în conformitate cu abordarea curriculară, sistematică în realizarea activităților didactice. I. Competențe evaluate: 1. Limbă și literatură Domenii de competență II. Conținuturi Teme de limbă 1. Sistemul fonologic al limbii latine a. vocalismul: clasificarea vocalelor, apofonia vocalică; modificări cantitative și calitative; diftongii; b. accentul; regulile de accentuare; c. pronunția. 2. Structura morfologică a limbii latine a. morfologia numelui: categoriile gramaticale nominale; flexiunea substantivului, adjectivului și a numeralului; tipuri de flexiune; paradigme; b. flexiunea pronominală; clasificare; c. morfologia verbului: categoriile gramaticale; tipuri flexionare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
din cele trei domenii ale disciplinei (limbă, comunicare, literatură), prevăzute în programele de gimnaziu și de liceu, atât pe cele obligatorii, cât și pe cele facultative. A. Limbă și comunicare: ● Fonetica - Sunetul și litera. Vocale. Consoane. Semivocale. Grupuri de sunete (diftong, triftong, hiat); - Silaba. Regulile de despărțire a cuvintelor în silabe. Ortografia pentru despărțirea în silabe (inclusiv folosirea cratimei și a apostrofului); - Aspecte stilistice și normative: folosirea corectă a accentului în limba română; nume proprii greșit accentuate; abateri de la normele ortoepice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
grup; ● informarea/formarea continuă cu noutățile în domeniu; ● utilizarea conduitei reflexive pentru îmbunătățirea procesului didactic. C. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ DISCIPLINA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ 1. LIMBA ROMÂNĂ a) Nivelul fonetic: norme ortografice și ortoepice, sunet, silaba, despărțirea cuvintelor în silabe, diftongi, triftongi, hiat, accent; ... b) Nivelul lexico-semantic: cuvânt, categorii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime), cuvinte monosemantice/polisemantice. unități frazeologice (expresii/ locuțiuni), sensul cuvintelor, vocabular (mijloace de îmbogățire a vocabularului: derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale, împrumuturile); ... c) Nivelul morfosintactic: părți de vorbire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
supraveghetor). C. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ 1. LIMBA ROMÂNĂ a) Nivelul fonetic: normele actuale de ortografie și ortoepie în limba română; aspecte funcționale referitoare la: sunetele limbii române, la regulile pentru despărțirea cuvintelor în silabe; la diftongi, triftongi, hiat, accent. ... b) Nivelul lexico-semantic: cuvântul, structură; categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, paronime, cuvinte monosemantice/polisemantice; neologisme, regionalisme, arhaisme; unități frazeologice (expresii/locuțiuni); sensul cuvintelor în context/sens denotativ și sens conotativ; vocabularul limbii române: mijloace de îmbogățire a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
-i- în varianta fonetică -i-, respectiv, trecerea lui -e- în -e-; ● Opozițiile ch/s și e/z; Valorile semantice ale vocalelor a și o în dihotomia "apropiere/depărtare"; ● Alfabetul oficial al limbii rromani; Valorile literelor postpoziționale -q-, -o- și -c-; ● Diftongii. c) Vocabular ... ● Vocabularul fundamental și masa vocabularului. Sensul propriu și sensul figurat. Relații semantice între cuvinte (sinonime, antonime, omonime); Structura lexicală a limbii rromani comune. Lexicul rrom: indian, prebalcanic (elemente afgane, persane, armenești, osete, gruzine, kurde), balcanic (elemente turcești, grecești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
-i- în varianta fonetică -i-, respectiv, trecerea lui -e- în -e-. Opozițiile ch/s și e/z. Valorile semantice ale vocalelor a și o în dihotomia "apropiere/depărtare". Alfabetul oficial al limbii rromani. Valorile literelor postpoziționale -q-, -o- și -c-. Diftongii. c) Vocabular ... ● Vocabularul fundamental și masa vocabularului. Sensul propriu și sensul figurat. Relații semantice între cuvinte (sinonime, antonime, omonime). Structura lexicală a limbii rromani comune. Lexicul rrom: indian, prebalcanic (elemente afgane, persane, armenești, osete, gruzine, kurde), balcanic (elemente turcești, grecești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
didactic trans-, inter- și multidisciplinar; - construirea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ Elemente de construcție a comunicării 1) Fonetică și fonologie Sistemul vocalic și consonantic al limbii spaniole. Accentul, silaba (diftongul, triftongul, hiatul). 2) Morfologie Substantiv, articol, pronume, adjectiv, numeral, verb, adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție. Categorii nominale: gen, număr, determinare. Categorii verbale: modul, timpul, diateza, aspectul. Perifraze verbale. 3) Sintaxa propoziției Propoziția simplă, propoziția complexă. Predicat verbal și predicat nominal. Verbele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
descrierea tehnologiei de lucru ... b) povestire - tema liberă ... 2.1.3. Scrieri practice: felicitare, adeziune 2.1.4. Text eseistic: pe tema Creație populară 3. Elemente de construcție 1. Recapitulare 2. Fonetica: clasificarea sunetelor, ortografia și ortoepia vocalei a, ortografia diftongilor ia, ie, iu și a consoanei j, ortografia și ortoepia diftongului o, consoanele l -l', r - r. Alternarea consoanelor, ortografia oi ortoepia consoanelor duble, ortografia și ortoepia grupurilor de consoane. Recapitularea cuvintelor excepție. Legea ritmica. Accentul. 3. Lexicologia: formarea cuvintelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
Scrieri practice: felicitare, adeziune 2.1.4. Text eseistic: pe tema Creație populară 3. Elemente de construcție 1. Recapitulare 2. Fonetica: clasificarea sunetelor, ortografia și ortoepia vocalei a, ortografia diftongilor ia, ie, iu și a consoanei j, ortografia și ortoepia diftongului o, consoanele l -l', r - r. Alternarea consoanelor, ortografia oi ortoepia consoanelor duble, ortografia și ortoepia grupurilor de consoane. Recapitularea cuvintelor excepție. Legea ritmica. Accentul. 3. Lexicologia: formarea cuvintelor prin derivare și compunere. Formarea cuvintelor cu prefixe, sufixe, prefixe și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
de îmbogățire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicala. - Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului. Împrumuturile. Neologismele. - Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele. - Regionalismele. Arhaismele. - Cuvintele polisemantice. - Unitățile frazeologice (locuțiuni, expresii). - Pleonasmul. 2. Noțiuni de fonetica - Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul. - Silaba. - Folosirea corectă a accentului în limba română. 3. Morfosintaxă - Părțile de vorbire flexibile. Clasificarea/felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categoriile morfologice (diateza, conjugare, mod, timp, persoana, gen, număr, caz, grad de comparație). Funcțiile sintactice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180462_a_181791]
-
Părțile componente ale unei compuneri: sive a categoriilor morfo- introducerea, cuprinsul, încheierea. Organizarea unui text propriu sintactice, a mijloacelor (rezumat, caracterizare de personaj). de îmbogățire a vocabula- Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, rului și a categoriilor diftongii, triftongii, apostroful, trunchierea. semantice studiate, a Contexte de realizare: ortografiei și punctuației a) Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația. Fișa de lectură. Completarea unor formulare tipizate. Conspectul. b) Scrierea imaginativă: compuneri libere de mici dimensiuni. c) Scrierea despre textul literar sau nonliterar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247976_a_249305]