635 matches
-
este șocantă în unele versuri ca acelea din Poem care trebuia să fie ochei: „rătăceam amândoi peste ochiul lumii ca doi îngeri/bizantini/împiedicându-ne din când în când tu/de surâsul meu știrb iar eu de/părul din nările dilatate ca un vagin de lăuza”. (p. 15). În al doilea ciclu (Anotimpul regăsit) lirismul erotic și elegia se purifică de tentă grotescă, lăsând loc confesiunii simple, ca în poeziile Dacă, Vine o zi, Era așa tristețe, Gând siluit, Scurtă rugăciune
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Silvia_jinga_mastile_poetului.html [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
și roșii precum cireșele, stăteau întredeschise ca într-o admirație sublimă. Sânii micuți înțepau cu sfârcurile bluza răsfrântă larg, lăsând a se vedea rotunjimile aproape sferice, cu pielea bronzată ca întregu-i trup cu mijlocel nefiresc de subțire și fragil. Nările dilatate inspirau cu nesaț aerul curat și parfumat de întreaga vegetație în floare. Ochii erau închiși, cu pleoapele atât de strânse, încât genele-i lungi căpătaseră un tremur ușor și ritmic. O priveam surprins și o descopeream cum nu o văzusem
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
Înțelegea, acum, de ce oamenii se simt uneori, în zilele pustiitoare de noembrie, când plouă cu acid și întunericul devine consistent, străini în propria ființă și singuri în propriul corp... AER ... Domnul acela tușește convulsiv, se cutremură, își rupe plămânii... Ochii dilatați, buzele cianotice, fața congestionată...Îl privesc de aproape: arată oribil! Deschide gura. Se sufocă. Mâna la inimă, durerea îi flagelează mimica disperată...Cade ca secerat. Mă reped spre el. Oamenii fac cerc... Femeile cu palma la gură.... Ne simțim neutincioși
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Prozatori_pentru_mileniul_trei_romeo_ta_cezarina_adamescu_1339833072.html [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
acea zi de pomină, ci fiindcă întârzia să-l focalizeze, de parcă făptura lui, ivită pe neașteptată în câmpul ei vizual, n-ar fi meritat mai multă atenție decât o pasăre comună ori un patruped vagabond. Privirea sa era imobilă, ușor dilatată, frapant de asemănătoare cu aceea a figurinelor din plastic și pânză condamnate să se mistuie în focul sobei de tuci a librăriei de vizavi. Ajungând la capătul aleii, luase o hotărâre temerară: să se întoarcă! Să revină în dreptul fetei șezând
CALUL NEGRU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1487514673.html [Corola-blog/BlogPost/383141_a_384470]
-
îmi porți Sămânța? Nu putu să îi răspundă. Sau mai bine zis nu încercă. Aplecată asupra bordului, îl putea vedea oglindit în panourile sclipitoare: părul lung, ondulat, căzut până la umeri, trupul puternic, perfect proporționat și ochii superbi, negrii, cu pupilele dilatate... devenite brusc pătrate. Referință Bibliografică: SĂMÂNȚA - SF / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1456, Anul IV, 26 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1419565416.html [Corola-blog/BlogPost/357633_a_358962]
-
credeau că așa sunt ei mari, așa devin ei mari, au intrat în partidele politice înființate după 1989. Există deci, ne spune autorul, o tipologie umană formată din indivizi care „se cred mari”, care vor să fie mari, (au egoul dilatat, cancerizat) și care în marea lor majoritate oamenii aceștia sunt bolnavi de putere. Ei bine, oamenii aceștia sunt bolnavi de Egoplasm, aceasta fiind cea mai gravă, cea mai importantă patologie a Psihologiei poporului român. Oamenii aceștia nu pot să trăiască
PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA POPORULUI ROMÂN de MARIA CANTUNIARI în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_cantuniari_1436600259.html [Corola-blog/BlogPost/377390_a_378719]
-
au să te uite un timp, Au să-ți închidă poarta de intrare în Olimp. Riscul se anunță destul de mare, dar fie! Reziști tentației de a scrie poezie? Ar fi naiv să crezi că îți asiguri nemurirea: Veșnicia?...O clipă dilatată...risipirea. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Nemurirea / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 378, Anul II, 13 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
NEMURIREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Nemurirea_george_nicolae_podisor_1326438884.html [Corola-blog/BlogPost/361298_a_362627]
-
ducem aceste hamuri la fortăreața Antonia iar ăsta este contractul, mai spuse omul scoțând o bucată de pergament pe care o arătă ofițerului. -Nu sunteți iudei? -Ba da, iudei suntem, spuse din nou curelarul. Petru privea scena cu ochi mari, dilatați. Centurionul îl privi pe ucenic însă nu-i dădu prea mare atenție. -Și nu e Pesah? De ce nu vă țineți sărbătoarea? spuse el. Câți pași aveți voie să faceți în sabat? -Toți pașii legionarule! Nici unul în plus! Iar sărbătoarea mea
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1425114259.html [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
iunie 2013 Toate Articolele Autorului CALUL statuie a zvâcnetului calul reazemă bolta în nări și copita stemă a libertății lui sudează nervos cerul de pământ nobilă dăltuire de curaj doar fluturele roșu îl inimii bate temător în pupila uleioasă și dilatată trădându-i ancestrala teamă de zăbală NĂUCA VARĂ, CÂINE TURBAT a venit vara în câmpie fecioarele sechestrează soarele în anafoarele ochilor minciunile lor vestimentare fac flăcăii să calce în străchini când vântul mai scapă din câte-o crâșmă ce închide
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (5) de ION IANCU VALE în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ion_iancu_vale_din_mitologia_ion_iancu_vale_1372167457.html [Corola-blog/BlogPost/345647_a_346976]
-
celor vii... eternitatea-i zbuciumul de-aproape! Cărările de bărci pierdute-n zări istorii vii din vremi, ce par pierdute iubiri sacrificate în nisipuri și trădări... apele albastre au taine ,neștiute! Asculta la amiază,cum vuiește în soare o lume dilatata de pură ei știință exploatează clipă cu simplă lor teroare... e un control al lumii cu bună cunoștință! Pe-ntinse continente,aer contaminat albul zăpezii s-a transformat în gri florile frumoase,au un miros ciudat... viața e o întrebare
ASCULTĂ de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1490985139.html [Corola-blog/BlogPost/378712_a_380041]
-
În cele din urmă trebuia să se așeze pe patul de naștere, să-și agațe fiecare picior pe suporturile laterale și să-și expună intimitatea lumii largi, care pătrundea sub forma luminilor de neon, și doctorului, care examina cât de dilatată era ea ... și-a închis ochii ... în momentele de mare plăcere și mare durere, ne închidem ochii, vrem să păstrăm ceva sacru în noi sau din contră, să ne debarasăm de cele respingătoare. Repede și-a deschis însă ochii, avea
GEMENII de SUZANA DEAC în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Gemenii.html [Corola-blog/BlogPost/357049_a_358378]
-
dintre „marele trubadur al României“ și „marele trubadur contemporan al Macedoniei din Dacia Nord-Dunăreană, partea României (mai exact spus din Tibissiara > Timișoara, „Mică Viena de Banat“), nu a Republicii Moldova etc.“; și din finalul „cuvâtului înainte“, nu putem trece cu pupila dilatata la maximum, ca majoritatea pisicilor / mârtanilor de pe acoperișul iernos al poeziei valahe de azi, fără să reținem și drăgălașa urâre a importanței poete Vanghea-Mihanj Steryu: «În numele meu și al Asociației Scriitorilor și Artiștilor din Macedonia îi urez mult succes, viață
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1422753637.html [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
venit să distrugă natura, ci să corecteze voințele.”, citesc pe Ioan Gura de Aur și reușesc să pășesc pe covorul țărănesc de la intrare. Printre florile de vară ce coboarau din arcadele șterse de vreme, fumul lumânărilor se ridica în coloanele dilatate, purificând atmosfera încinsă. Mă înconjurau pilonii maronii, din lemn masiv, șubred sentiment inconștient, trezit la viață de parfumul puternic al mirului călătorit prin încăperile sfinte. Tăcere. Aproape să disting zumzetul greierilor veniți să acompanieze mișcările tainice ale călugărilor în căutarea
ANAMNESIS de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Anamnesis.html [Corola-blog/BlogPost/343004_a_344333]
-
907 din 25 iunie 2013. CALUL statuie a zvâcnetului calul reazemă bolta în nări și copita stemă a libertății lui sudează nervos cerul de pământ nobilă dăltuire de curaj doar fluturele roșu îl inimii bate temător în pupila uleioasă și dilatată trădându-i ancestrala teamă de zăbală NĂUCA VARĂ, CÂINE TURBAT a venit vara în câmpie fecioarele sechestrează soarele în anafoarele ochilor minciunile lor vestimentare fac flăcăii să calce în străchini când vântul mai scapă din câte-o crâșmă ce închide
ION IANCU VALE by http://confluente.ro/articole/ion_iancu_vale/canal [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
piciorul unei pietre, mai repezindu-mi părul într-o parte, mă plimbam pe străzile prafuite ale orașului. Văd azi ca și ieri: aproape după fiecare colț de casă, aproape la fiecare intersecție apărea taică-miu, parcă era nebun, avea ochii dilatați, era îmbrăcat în niște haine străine, care îi cădeau prost. E drept că orașul era mai mult pustiu, dar el părea că se ascunde de cineva, că e urmărit, avea ochii dilatați, se trăgea pe după colțurile de zid ale imobilelor
ACELE VERI MINUNATE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1487080618.html [Corola-blog/BlogPost/383063_a_384392]
-
apărea taică-miu, parcă era nebun, avea ochii dilatați, era îmbrăcat în niște haine străine, care îi cădeau prost. E drept că orașul era mai mult pustiu, dar el părea că se ascunde de cineva, că e urmărit, avea ochii dilatați, se trăgea pe după colțurile de zid ale imobilelor, mă fluiera și pe urmă îmi vorbea tainic, uitîndu-se în dreapta și în stînga (nu l-ați cunoscut pe tata, el care era un om sobru, aproape taciturn, să se comporte așa...): “E
ACELE VERI MINUNATE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1487080618.html [Corola-blog/BlogPost/383063_a_384392]
-
într-o logoree susținută matur, rafinată, recurentă ideatic dar subtilă liric totodată. Două planuri se absorb reciproc în poetica lui Theodor George Calcan. Unul ține poate “de livresc” (Calistrat Costin în prefața volumului) și al doilea plan, cel metafizic, expus dilatat, tensionat, în permanență pe sinusoida liric- prozaic. Un eu liric descătușat, un eu liric pendulând între marile proleme psiho-filozofice ale existenței, un eu liric expus conștient și care, când dialoghează cu el însuși, devine martorul apărării sau propriul terapeut. Poemele
THEODOR GEORGE CALCAN- ANUL ŞARPELUI GLYKON de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1432097450.html [Corola-blog/BlogPost/367701_a_369030]
-
zâmbet fugar al unei clipe, subtil parfum de iasomie. Simțea nevoia să-ți mângâie obrazul, ca și cum ți-ar fi alinat sufletul... Cercuri noi se deschid... Timp de-amintire, timp de uitare... Era un timp când alergam spre tine, un timp dilatat ce ne îmbrățișa în secundele sale, Era un timp când doar lumina din noi conta. Când odată privirile întâlnite, metamorfoza lui Eu ce devenea Tu acționa instantaneu, Când te mirai că-ți revedeai inexplicabil imaginea ta pe chipul meu impregnată
EXODUL CUVINTELOR de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Exodul_cuvintelor.html [Corola-blog/BlogPost/361193_a_362522]
-
Acasa > Versuri > Iubire > 17 IULIE Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 2025 din 17 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Zi dilatată!.. E un an de-acum : Lumini înalte pe bolta albastră Și poza ce-a rămas într-un album... Iubire dulce-n întâlnirea noastră! Fermecător popas! În trepte, anii Fugit-au pe poteci cu atâtea vise! Azi, în alb, ne primenesc-
17 IULIE de LIA RUSE în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 by http://confluente.ro/lia_ruse_1468741086.html [Corola-blog/BlogPost/380147_a_381476]
-
pe retină, când mor, rămâne imaginea ucigașului. Gândeam că cineva n-a țintit bine și doar a rănit-o. Botul catifelat și umed îi tremura ușor. La coada ochilor lacrimile umeziseră genele. În obraz simțeam aerul cald refulat pe nările dilatate Piciorul stâng din față părea un ciocâlteu de lemn uscat frânt și așezat lângă corp. Era fractu- rat.Se ținea numai în piele. Celălalt nu se vedea; era sub pântec, pentru că era întinsă pe burtă. Așa căzuse. Era pe moarte
O ALTĂ MOARTE A CĂPRIOAREI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_i_paraianu_1403779517.html [Corola-blog/BlogPost/371067_a_372396]
-
a fost cucerit, cartografiat, cunoscut, banalizat...Marginile vechilor hărți, după care nu mai urma decât : hic sunt leones ...aveau un rost.În copilărie lumea părea uriașă , magică, infinită, drumurile se despărțeau în nenumărate cărări, care duceau spre direcții diferite.Timpul dilatat făcea că zilele să nu se mai termine, o vacanță de vară de trei luni dura de fapt trei ani...Să ridice mâna cine nu are impresia că, pe masura ce înaintăm în vârstă, timpul se contractă, zilele devin mai scurte, anii
CERUL ! de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/marius_mircea_ganea_1454866877.html [Corola-blog/BlogPost/363573_a_364902]
-
Articolele Autorului Sunt un Sancha al iubirii idealizate pe tărâmuri ancestrale nemărginite de mărginirea claustrofobică a perimetrului abisal. Ea, iubirea, mă vânează în aceeași măsură în care... eu o caut formând un ceva amestecat în eprubeta existenței și-a timpului dilatat reunind firimituri resuscitate ce vor fi înghițite hulpav de păsările cerului... Referință Bibliografică: FIRIMITURI / Daniela Tiger : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1021, Anul III, 17 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Daniela Tiger : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
FIRIMITURI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Firimituri_daniela_tiger_1381964576.html [Corola-blog/BlogPost/352469_a_353798]
-
fi, cum va decurge, unde se vor întâlni. Probabil pe plajă. ”Da””, gândi bărbatul, „”acolo ar fi locul ideal, sub razele arzătoare ale soarelui de vară, lângă valurile ce se sparg în nisipul fin, necontenit, la mal în timp ce nările noastre dilatate, vor inhala miraculoasa esența marină”. .............................................................................................................................. Era 1 octombrie. Șeful de catedră, Domnul Tochitură întrebă pe profesorii din jurul său.. - Care știe ceva de Ginică? Nu a venit la Universitate. A început anul universitar. Domnule Cucuruz, parcă erați prieteni, doar veniți din
“LABIRINTUL ENIGMELOR“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1451679965.html [Corola-blog/BlogPost/350189_a_351518]
-
i se lipiră de-a lungul coloanei vertebrale. Analistul își simți inima zvâcnindu-i în gât și pulsându-i nebună în toate terminațiile, ca o căutare de aliniere la un echilibru energetic exterior, mai puternic decât orice emisiune cerebrală. Pupilele dilatate i se fixară în ochii imenși de culoarea pădurii, în care i se păru că citește dorința de a-l reține, iar fericirea îl inundă în valuri inegale, necontrolabile. Înainte ca sildiva să își apropie întregul trunchi de al său
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1421831857.html [Corola-blog/BlogPost/373036_a_374365]
-
bunica !... Chiar te mirai : ce s-ar fi făcut bunica fără ajutorul Floricicăi ! În seara din Ajun nu s-a mai dezlipit de bunicul. Veneau colindătorii și cântau sau hăuleau afară, la fereastră. Floricica se lipise de bunicul, având sufletul dilatat, suflet care-i vibra cu intensitate maximă și începea să plutească. Ochii-i străluceau, nările i se umflau, respirația i se oprea, fața îi înflorea, iar inimioara i se zbătea în coșul pieptului, ca o păsăruică-n colivie, speriată de
FLORICICA MAMEI-1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417464970.html [Corola-blog/BlogPost/371944_a_373273]