133,326 matches
-
al psihicului, dar... Criticii americani (cei britanici sunt de acord cu mine) au concluzionat că O fată de milioane, al 25-lea film al lui Eastwood, este cel mai bun de până acum pentru că se reîntoarce la narațiunea clasică și directă. E drept, există vocea unui narator, Scrap, care te ghidează prin poveste. Dar aceasta nu e lineară (spuneam că planurile se întretaie), iar personajul, chit că nu se pretinde omniscient, pentru că narează în retrospectivă, îți aruncă nade anticipative ca să te
Un regizor de milioane - la propriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11239_a_12564]
-
anticipative ca să te țină în priză, plus că sînt anumite indicii vizuale - scăunelul - redundante care îți induc senzația că obiectul în cauză va fi declanșatorul tragediei. Așa că mai degrabă aș spune că povestea e suficient de subtil manevrată ca să pară directă, spusă de la om la om. Poate senzația simplității e dată de replicile foarte la obiect, de dialogurile laconice. Care sunt compensate, și acest lucru singularizează acest film, de un excelent joc corporal al actorilor. Este primul lungmetraj care mi-a
Un regizor de milioane - la propriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11239_a_12564]
-
contraproductivă. Un roman presupune o cu totul altă grilă de lectură decît un eseu. În lumea contemporană, în condițiile dezvoltării fără precedent a tehnologiei comunicaționale, cînd marile dezbateri de idei se poartă prin Internet și mass-media, în forme cît mai directe și nesofisticate, puțini mai sînt cei dispuși să caute marile adevăruri în spatele unor parabole mai mult sau mai puțin artistice. Cu siguranță, ideile lui Dan Stanca ar fi avut un impact mult mai mare în societatea românească, dacă autorul ar
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
de manifestare. In acest prim plan al existenței, în peisagistica naturală, deși apar semnele unei umanități vagi și ale unui anumit tip de civilizație, omul explicit, fie într-o formulă generică, sub forma colectivității sau a grupului, fie într-una directă, ca individ determinat, lipsește cu desăvîrșire. După cum el este absent în aceeași măsură și din episodul imediat următor al spațiului exterior, și anume din peisajul citadin. Chiar dacă aici peisajul se umanizează, pentru că el se compune exclusiv din atributele definite ale
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
sale, Baba visează o călătorie la Paris, un contact direct cu atmosfera și cu tendințele artei europene și, mai ales, o vizită de inițiere prin marile muzee ale lumii. Contactul nemijlocit cu experiențele artistice europene, intuiția spiritului lor viu, documentarea directă și nu doar cea livrescă ar fi distribuit, poate, altfel accentele în universul artistic al pictorului. Această problemă și-o pune în mod repetat și cu multă gravitate, în mai multe rînduri, el însuși: ,, M-am întrebat, nu o dată, scrie
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
care învățau româna ca limbă străină, diferența dintre Ce mai faci? - întrebarea tipică de politețe, în care mai funcționează ca un fel de atenuator, iar obiectul interogației, mai puțin precis, e starea generală a celui vizat - și Ce faci? - întrebarea directă, concretă, neritualizată, asupra acțiunilor desfășurate de cineva - mi s-a atras atenția că, de fapt, formula actuală de politețe este în mare măsură tocmai Ce faci?. De multe ori din afară lucrurile se văd mai bine, și studenții aveau dreptate
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
acțiunilor desfășurate de cineva - mi s-a atras atenția că, de fapt, formula actuală de politețe este în mare măsură tocmai Ce faci?. De multe ori din afară lucrurile se văd mai bine, și studenții aveau dreptate. Formula presupus mai directă este într-adevăr folosită curent în contexte care nu au nimic dintr-o intruziune agresivă în treburile altuia: ca simplă expresie de politețe, interes, de (re)stabilire a contactului uman. De fapt, întrebarea funcționează ca formulă de politețe în contexte
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
răspunde și re-adresează o întrebare similară, adesea în forme eliptice: ,Ce faci? Bine... dar tu? Bine și eu! Mi-e capul plin ..." (weblog.ro); Omule, ce faci? - Bine, voi ?" (byo.ro). Intonația specială, care diferențiază formula de politețe de cererea directă de informație, e uneori marcată sau sugerată în scris: ,Helooooooooooo ce faci??? bine ai venit" (clopotel.ro). Vorbitorul poate anticipa răspunsul pozitiv - ceea ce e tot o formă de politețe, dar poate părea și o grăbită trecere peste dreptul celuilalt de
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
de politețe Ce faci? e bine reprezentată. În volumul coordonat de Liliana Ionescu Ruxăndoiu, Interacțiunea verbală în limba română actuală. Corpus (selectiv), Schiță de tipologie (2002), apare și uzul ,operativ", de reglare a acțiunilor, pe care îl poate avea întrebarea directă: ,STAI puțin! Ce faci? De ce...", și cel fatic, de menținere a contactului, al formulei de politețe. Aceasta e înregistrată în conversații telefonice - ,bună (nume) Ce faci? - Ciau (nume). Bine" - sau într-o emisiune de radio în care se poartă o
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
o pune în fața interpretului este de a cimenta laolaltă 33 de comentarii ale aceleiași teme, trecând-o printr-o multitudine de stări, de la humorul robust până la cea mai adâncă reculegere. Și nu lipsesc nici referirile mai mult sau mai puțin directe la trecut (Mozart, Bach) sau flashurile pe care geniul beethovenian le aruncă spre viitor (Schubert, Brahms). Puterea de organizare, de cuprindere a pianistului ne-a prilejuit satisfacția unei versiuni remarcabile; poate doar o tentă de humor în plus și ceva
Momente de vârf by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11307_a_12632]
-
a dat decizia, ori nu știe carte, ori atâta poate..." Aceasta este încă o dovadă că televiziunea poate fi distrugătoare pentru unele principii, ideologii și crezuri, inclusiv cele ale unui ,părinte de Constituție" și senator... De altfel, dialogurile dintre parlamentari, directe sau indirecte, sunt, de regulă, inteligente, savuroase și importante pentru plebe, cu precădere atunci când sunt purtate în prezența camerelor de filmat. Căci iacă-tă ce întrebare sloboade la un Jurnal tv din ziua de 14 septembrie doamna Mona Muscă spre un
Nepremiantul nostru președinte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11311_a_12636]
-
exil, Cavalerul resemnării și Persecutați-l pe Boetius alcătuiește prilejul unui examen filosofic al condiției în chestiune, socotite universale, un soi de pseudoresignare ,care nu este în fond decît o luptă mai dură decît o alta, mai atrăgătoare și mai directă, dar de sfîrșitul căreia depinde tot ce este mai omenesc încă în om" (cuvinte dintr-o ,notă finală" a Cavalerului resemnării ). Tonalitatea patetică, formă de asumare interioară a subiectului, nu-l împiedică pe scriitorul ce-a trăit peste o jumătate
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
este și scopul cărții ca ,obiect" al tranzacției de librărie. Ca marfă, mai direct spus, oferită spre vînzare de un editor. Prestigiul editurii și/sau al colecției, coperta atrăgătoare, banderola cu prezentare incitantă, cîteva citate interesante, prezentarea atractivă sau recomandarea directă a cărții de la cei pe care sociologii literaturii îi numesc ,mediatori de opinie", ei bine, toate acestea au ca scop trezirea interesului pentru un produs care, deși nu l-ai încercat încă, îți lasă impresia că îți va satisface niște
Cronica cititorului nemulțumit by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11340_a_12665]
-
încheierea corpului tematic dedicat acestui număr recomandăm articolul semnat de Alexandru Muraru. Pe parcursul studiului, autorul și-a propus să aducă în atenția cititorilor raporturile regelui cu puterile Vestice și atitudinea față de parcursul României după 1989, soarta Basarabiei că o consecință directă a confruntării Est-Vest, precum și ponderea actului de la 23 August 1944 în reconfigurarea memoriala postrevoluționara în cadrul clivajului Est-Vest. Note 1 W.Benjamin, Îl dramă del barocco tedesco, trad. it. Torino, Einaudi, 1971, pp. 8-9. 2 Ibidem. 3 Vezi, R. Ernst Curtius
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
confruntat și se confruntă cu o imigrație chineză în Extremul Orient și cu una musulmană în zona Siberiei. Acestea sunt însă probleme ce țin de partea asiatică a Rusiei. Zona extinsă de siguranță strategică a Rusiei. Este compusă din vecinii direcți ai acesteia și începe chiar de la frontierele țării. Cele mai multe provocări, pentru Rusia, nu sunt cele din Extremul Orient sau din Siberia - deși nici acestea nu sunt de neglijat -, ci problemele de la frontierele sale. Rusia a reușit, totuși să definească și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
proiectului South Stream. Adevăratele probleme ale Rusiei sunt cele de la frontiera vestică. Rusia percepe extinderea Uniunii Europene și a NATO spre Est, pe seama țărilor foste republici unionale sovietice, nu numai ca pe o sfidare, ci și ca pe o amenințare directă la adresa sa și, în același timp, ca pe o componentă a unei noi strategii americane de îndiguire a spațiului rusesc, desigur, nu în sensul viziunii lui Mackinder sau al viziunii lui Nicolas Spykman privind concentrarea pe rimland, prin realizarea unor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Georgia în august 20087. Stephen F. Cohen atrage atenția că avem de-a face cu cea mai periculoasă confruntare între Rusia și Statele Unite, o angajare strategică de talia crizei rachetelor din 1962 din Marea Caraibilor. S-a declanșat o confruntare directă între NATO și Rusia, un nou Război Rece, mult mai grav decât cel precedent 8, din care, consideram noi, nu se poate ieși decât prin furia unui război dezastruos, care poate scăpa ușor de sub orice control, înțelegere rațională și acceptare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
din cauzele schimbării paradigmei riscurilor este dată de apariția, alături de actorii statali, a actorilor nonstatali. Pe fondul acestor schimbări, observăm apariția unui concept nou în literatura de specialitate și în diversele strategii de securitate - riscul asimetric. Anomia riscurilor are implicatii directe în domeniul securității naționale. Aceasta face ca identificarea obiectivă a riscurilor specifice unui anumit moment să fie dificilă și tributara atât subiectivismului cercetătorilor, cât și dependența de contextul actual al securității. Privite în mod sistemic, noțiunile supuse analizei se află
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mediu ostil, dar este percepută că un mediu instabil și mult mai dificil de anticipat 5. Documentul reliefează prezenta riscurilor interconectate provenite din spațiul corespondent Orientului Mijlociu și Asiei de Sud - Est, accentuând terorismul inspirat de fundamentalismul islamic ce are ca țintă directă Franța și Europa. De asemenea se apreciază că până în anul 2025, spațiul francez și european poate fi în bătaia rachetelor cu rază mare de acțiune ce sunt dezvoltate în statele din spațiul menționat. Nu sunt uitate nici riscurile ce derivă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de securitate și apărare: cunoaștere și anticipare, prevenție, combatere, protecție și intervenție 6. Detaliind, documentul face aprecieri exacte asupra capacităților armate dorite, atât sub aspect numeric, cât și din punct de vedere a echipamentului necesar a fi operațional, cu trimiteri directe asupra efortului bugetar, etapizat în timp, necesar pentru implementarea capacităților operaționale 7. Fără a face o distincție clară, obiectivă, între vulnerabilități, riscuri și amenințări, Carta Albă a Securității Franței, identifică următoarele vulnerabilități majore: terorismul, cu capacitate de a provoca pagube
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la adresa securității naționale a regatului. Sunt stabilite trei categorii mari de amenințări: clasice, socio-economice și ecologice. Din analiza noastră, rezultă că termenul de incident de securitate, în accepțiunea olandeză reprezintă situații de risc care pot duce la materializarea unor amenințări directe sau indirecte. Documentul nu face referire explicită la riscuri neconvenționale sau asimetrice, amenințările clasice fiind o categorie largă, ce cuprind problematică de altă natură decât cea economică sau ecologică. Putem observa o preocupare atentă pentru analiză și gestionarea riscurilor socio-economice
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
compartimentarea bidimensionala a securității). Abordarea riscurilor de securitate de către statele din Europa Centrală și de Est Sfârșitul războiului rece a deschis pentru statele din fosta zona de influență sovietică posibilitatea de a - și reevalua opțiunile politice, opțiuni care au determinări directe în domeniul securității naționale. Intrarea în Uniunea Europeană și obținerea statului de membru NATO reprezintă factori suplimentari în definirea strategiei de securitate pentru aceste state, factori combinați cu percepția proprie a mediului de securitate global. Polonia Strategia de securitate națională curentă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Strategia de securitate națională curentă a Poloniei a fost adoptată în 2007 și reprezintă continuarea aspirațiilor poloneze în domeniul securității, deziderate prezente în strategiile adoptate anterior - în anul 1992, 2000, respectiv 2003. Strategia de securitate națională a Poloniei este în directă corelare cu conceptele strategice ale NATO și cu Strategia de securitate a Uniunii Europene și formează fundamentul dezvoltării strategiilor sectoriale în domeniu, (de exemplu Directivă de Apărare Strategică), planurilor strategice în domeniul apărării și managementului crizelor, programelor pe termen lung
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
din interior legate de depozitarea de substanțe periculoase, provenite din unele state membre 24, criminalitate informatică etc. O ultima categorie de riscuri menționată în strategia de securitate națională a Poloniei este cea corespondență dimensiunii ecologice a securității, ca o consecință directă a folosirii eronate a progresului tehnologic și deteriorarea echilibrului om - natură. În domeniul securității interne, scopul strategiei de securitate națională îl reprezintă protecția cetățenilor, legii și a proprietății naționale împotriva consecințelor dezastrelor naturale și accidentelor tehnologice 25. Strategia acorda egală
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
studiilor de securitate în Europa Centrală. Din introducere, documentul afirmă direct o serie de principii pe care se fundamentează: suveranitatea Slovaciei, integritatea teritorială, respectul față de suveranitatea și integritatea celorlalte state, lipsa oricăror revendicări teritoriale și lipsa perceperii unei amenințări militare directe 26. Analiza mediului de securitate are ca punct de pornire vecinătatea imediată a statului, prin evidențierea calității de membru NATO și UE a Poloniei, Ungariei și Cehiei, calității de membru al Uniunii Europene a Austriei și evidențierea tendințelor de integrare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]