65 matches
-
trăi lumea. Dar cine-o ști povestea me S-o dzâce-o În dzî o dată, La doauă-tri dzâle-o dată, În saptamân-o dată, La doauă-tri săptămâni o dată, În lun-o dată, La doauă-tri luni o dată, În an o dată, L-oi lua de mână direapta Și l-oi duce pe cai direpte, Pe punt direpte Și l-oi duce-n Răi, Unie-s mesă-ntinsă Și făclii aprinsă, Acolo-și va petrece Viața-n veci. Da cine-o șci-o și n-o dzâce-o În dzî o dată
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
me S-o dzâce-o În dzî o dată, La doauă-tri dzâle-o dată, În saptamân-o dată, La doauă-tri săptămâni o dată, În lun-o dată, La doauă-tri luni o dată, În an o dată, L-oi lua de mână direapta Și l-oi duce pe cai direpte, Pe punt direpte Și l-oi duce-n Răi, Unie-s mesă-ntinsă Și făclii aprinsă, Acolo-și va petrece Viața-n veci. Da cine-o șci-o și n-o dzâce-o În dzî o dată, La doauă-tri dzâle-o dată, În saptamân-o dată
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
dzâce-o În dzî o dată, La doauă-tri dzâle-o dată, În saptamân-o dată, La doauă-tri săptămâni o dată, În lun-o dată, La doauă-tri luni o dată, În an o dată, L-oi lua de mână direapta Și l-oi duce pe cai direpte, Pe punt direpte Și l-oi duce-n Răi, Unie-s mesă-ntinsă Și făclii aprinsă, Acolo-și va petrece Viața-n veci. Da cine-o șci-o și n-o dzâce-o În dzî o dată, La doauă-tri dzâle-o dată, În saptamân-o dată , La doauă-tri săptămâni
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
strădania Bisericii de a-l inocula. Dincolo de tejgheaua-hotar, Tușa Anuța zâmbea. Poate pentru că mă vedea fericit precum un copil, poate pentru că își visase mama. Zâmbetul ei crease o punte peste prăpastia care despărțea lumea noastră de „hâia lume”. O punte „direapta” ce deschidea „căi direpte” spre Răi. - Să nu-mi zăuit... Dzâcea mama că cine-o dzâce rugăciunea de can bagă berbecii-ntra oi și pan față oile, îi față o oaie on berbec cu lâna de aor. - Lâna de aur? Tușa
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
-l inocula. Dincolo de tejgheaua-hotar, Tușa Anuța zâmbea. Poate pentru că mă vedea fericit precum un copil, poate pentru că își visase mama. Zâmbetul ei crease o punte peste prăpastia care despărțea lumea noastră de „hâia lume”. O punte „direapta” ce deschidea „căi direpte” spre Răi. - Să nu-mi zăuit... Dzâcea mama că cine-o dzâce rugăciunea de can bagă berbecii-ntra oi și pan față oile, îi față o oaie on berbec cu lâna de aor. - Lâna de aur? Tușa încrunta, brusc, din sprâncene
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
descis. Ferica, Doamne, ferica, De cine-o ști Rugăciunea Sfintei Vineri S-o dzâce-o Joi sară de doauă ori, Vineri dimineață de tri ori: L-oi scoate din măgura, Din păcura Și l-oi duce la poarta Raiului, De-a direapta Tatălui. Acolo-și va petrece viața-n veci. Acesta este creștinismul strămoșilor mei. Pentru ei, moartea e spre Viața; sacrificiul Mântuitorului e pentru fertilitate, pentru perpetuarea vieții pe Pământ. Răstignirea, „chinul și-amarul”, e un spin în care florile se
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
întemeiată pe bunătatea lui, s-așterne la pământ în nevoi mari și cerșește scăpare" (M. Eminescu, Opere, vol. X, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1989, p. 78). "Cum suntem vrednici a lua facerile tale de bine? Că Tu ești dirept, noi nedirepți; Tu iubești, noi vrăjmășuim; Tu ești îndurat, noi neîndurați; Tu făcător de bine, noi răpitori! Lesne este mâniei Tale celei atotputernice ca într-o clipeală să ne piarză pe noi și, cât este despre gândul și viața noastră
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_mihai_eminescu_credinta_crestina_si_biserica_ortodox_stelian_gombos_1326809445.html [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
nedirepți; Tu iubești, noi vrăjmășuim; Tu ești îndurat, noi neîndurați; Tu făcător de bine, noi răpitori! Lesne este mâniei Tale celei atotputernice ca într-o clipeală să ne piarză pe noi și, cât este despre gândul și viața noastră, cu direptul este nouă să ne dăm pierzării, prea direpte judecătoriule! Dar ... îndurării cei nebiruite și bunătății cei negrăite nu este acest lucru cu totul vrednic, prea iubitorule de oameni stăpâne!" Redactorul ziarului recunoaște la finalul citării sale: "Rar ni s-a
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_mihai_eminescu_credinta_crestina_si_biserica_ortodox_stelian_gombos_1326809445.html [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
noi neîndurați; Tu făcător de bine, noi răpitori! Lesne este mâniei Tale celei atotputernice ca într-o clipeală să ne piarză pe noi și, cât este despre gândul și viața noastră, cu direptul este nouă să ne dăm pierzării, prea direpte judecătoriule! Dar ... îndurării cei nebiruite și bunătății cei negrăite nu este acest lucru cu totul vrednic, prea iubitorule de oameni stăpâne!" Redactorul ziarului recunoaște la finalul citării sale: "Rar ni s-a întâmplat să vedem șiruri scrise cu atâta cunoștință
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_mihai_eminescu_credinta_crestina_si_biserica_ortodox_stelian_gombos_1326809445.html [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
Totdeuna, mă, Petrișor, îi mai sigur să fleci capu și să rupți oasăle. Că Pamântu-i a lu hai de-omoară și rup și taie și spândzură. Dumnedzău, can o făcut Lumea, o făcut doauă, să fie Hâia Lume păntru hai dirept și buni. Păntru ce credz ca să tâmpla ce s-o tâmplat cu oaia ahasta și cu șerpele? Ca să ne cearnă că pe ce lume ni-o fi locu. - Da și-n Biblie zace să omori șerpele! - Ai cetit tu ca să
Povestea ca viață. Prima dată când am ucis o ființă vie by https://republica.ro/povestea-ca-viata-prima-data-cand-am-ucis-o-fiinta-vie [Corola-blog/BlogPost/338398_a_339727]
-
se află și români pre alocurea, încă lege ungurească țin...Unguri nu țin tot o lege, ci în patru sau cinci legi suntu împărechiați, că unora le zic calvini, altora lotori, altora calandoș, ce se chiiamă pre limba lor lege direaptă, alții-i chiiamă verăș ianoș, care credeau în Ion Botezătorul, iară de Hristos nimica nu se atingu, alții chiiamă sombotași. Care credu legea jidovească, alții-i chiiamă papistași, carii cred până în jumătate legea grecească. Rumânii. Câți se află lăcuitori la
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1481197795.html [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
aleg între Ion Iliescu și Vadim Tudor. Unchiu Culiță s-a gandit câteva clipe, încruntat, înainte să-mi spună: - Băă, pe de-o parte, ar fi mai bun Vadim. Pe de altă parte, tot Iliescu-i mai bun. Da pe dirept, nu-i bun niciunu, măi ducă-să dracu. Cu oricare votezi, pe javrele helea cu pticioare lungi tot trăbă să le țână careva. - Mie nu mi-i de-a râde! m-am posomorit. - Băă, io dzâc ase: Să le deie Dumniedzău
Votez pentru zâmbetul fetei moarte la Revoluție. A-ți iubi țara înseamnă să faci astăzi tot ce îți stă în putere ca s-o poți iubi și mâine by https://republica.ro/votez-pentru-zambetul-fetei-moarte-la-revolutie-a-ti-iubi-tara-inseamna-sa-faci-astazi-tot-ce-iti-sta [Corola-blog/BlogPost/338705_a_340034]
-
cu rom, fără măcar să-l întreb de ce nu a trimis mioara prin Tușa Anuța. Așteptăm să-mi plătească, să plece ca să nu-l mai văd. A chicotit, încurcat: - Banii... banii ți i-oi da io-nt-o dzî, c-acu am tunat dirept din Muncel, n-am la minie, dzâsăi să mă bag numa să-ț dzâc ce s-o putut tâmpla... - La revedere! Am trecut în depozitul din spate. Nu am crezut nimic din ce mi-a povestit. Eram convins că îi
Povestea ca viață. Mioara de pomeană by https://republica.ro/povestea-ca-viata-mioara-de-pomeana [Corola-blog/BlogPost/338829_a_340158]
-
ta am lepădat, ci și ca fiarele unul asupra altuia ne purtăm și unul altuia trupurile mâncăm prin feluri de lăcomii și prin nedireaptă voința noastră. Deci, cum sîntem vrednici a lua facerile de bine ale Tale? Că Tu ești dirept, noi nedirepți; Tu iubești, noi vrăjmășuim; Tu ești îndurat, noi neîndurați; Tu făcător de bine, noi răpitori! Ce împărtășire avem cu tine, ca să ne și împărtășim bunătăților Tale? Mărturisim direptatea Ta; cunoaștem judecata cea de istov a noastră; propovăduim facerile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
morți sîntem vinovați; iată, sub mâna Ta cea lucrătoare și care ținea toate petrecem. Lesne este mâniei Tale celei atotputernice ca într-o clipeală să {EminescuOpX 78} ne piarză pe noi și, cât este despre gândul și viața noastră, cu direptul este nouă să ne dăm pierzării, prea direpte judecătoriule! Dar... îndurării cei nebiruite și bunătății cei negrăite nu este acest lucru cu totul vrednic, prea iubitorule de oameni stăpîne! Rar ni s-a întîmplat să vedem șiruri scrise cu atâta
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lucrătoare și care ținea toate petrecem. Lesne este mâniei Tale celei atotputernice ca într-o clipeală să {EminescuOpX 78} ne piarză pe noi și, cât este despre gândul și viața noastră, cu direptul este nouă să ne dăm pierzării, prea direpte judecătoriule! Dar... îndurării cei nebiruite și bunătății cei negrăite nu este acest lucru cu totul vrednic, prea iubitorule de oameni stăpîne! Rar ni s-a întîmplat să vedem șiruri scrise cu atâta cunoștință de caracterul omenesc: Tu ești bun, recunoaștem
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acelora mai cu seamă cari, cu dezinteresare deplină și în marginea puterilor lor, au contribuit la ridicarea patriei, căci rasa aceasta de oameni, pe care, după cuvintele Scripturii, D-zeu [î]i odihnește "în laturea celor vii și în corturile direpților", devine din ce în ce mai rară. Fie-i dar țărâna ușoară și amintirea pururea vie! [24 martie 1881] ["REPREZENTAȚIILE D-NEI GIACINTA PEZZANA-GUALTIERI... Reprezentațiile d-nei Giacinta Pezzana-Gualtieri merită a fi numite adevărate evenimente artistice. Cu toată măiestria rară și neajunsă cu care celebra
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care iaste Începută a o zidi de Miron Barnovschi vodă și o au săvârșit Dabij(a) vodă, scriem și mărturisim cu cest zapis al nostru pentru sat, pentru Căpotești, ce iaste peste codru, În ținutul Vasluiului, care sat au fost direaptă cumpărătură a ctitorului nostru nostru Miron Barnovschi vodă și l-au dat danie și au miluit svânta mănăstirea noastră cu acest sat; și de când s-au săvârșit răpăosatul Miron Barnovschi vodă, acesta sat, neavând noi putință să-i folosim de
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de multe nevoi ce simtu pre țară, au tot Îmblat vecinii Închinându-să pre la boiari și pre la turcii carii au fost iazagii domnești. Și iarăș(i) vecinii dintr-acesta sat, din Căpotești, fiind moșii și părinții lor și ei direpți vecini dumisale păharnicului Apostolachi din satul său din Frénciuci, și n-au fugit de acolo, din Frénciuci, În sat În Căpotești, de au lăcuit tot acolo. Deci și noi, cu tot săborul, socotind că sv(â)nta mănăstire și noi
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
sat În Căpotești, de au lăcuit tot acolo. Deci și noi, cu tot săborul, socotind că sv(â)nta mănăstire și noi nu avem nici un folos de acesta sat și de vecini, că tot slujia altor(a), și fiind vecinii direpți de moșie de a dumisal(e) păharnicului așădzați la Căpotești, ne-am Învoit cu tot săborul de nime, nevoiți nici asupriți, ce de a noastră bunăvoie, și am luat bl(a)goslovenie și de la 4 luminători părinți a Țărăi Moldovei
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
pul de Huș(i), și cu voia a tot Sv(a)tul, boiarii ță(ri)i, mari și mici, și am vândut acesta sat dumisale lui Apostolac(h)i marele păharnic, cu vecini, cu tot hotarul și cu tot vinitul, dirept cinci sute de lei bătuți. Și ne-au plătit dumnealui deplin acești bani Întru mânule noastre, iară noi cu aceștia bani am coperit sv(â)nta mănăstire și am tocmit beciurile În mănăstire și alte ce-au mai trebuit. De
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
XXXI, 1994, p. 45-46. • Dan Cernovodeanu, Știința și arta heraldică în România, București, 1977, p. 85-86 și pl. XXV, 6. • Dumitru Năstase, op. cit., p. 48. • Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, București, 1973, p. 373. Lupu este „prea luminat întru creștinătate și dirept întru credință (...)“34. De altfel, în predoslovia semnată de traducătorul lucrării, „den scrisoare grecească pre limbă românească, ca să poată înțeleage toți“, Eustratie logofătul, reține atenția necesitatea pravilei în acel timp: „(...) cum nu poate nime a lăcui în ceastă lume fără
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
al intervalului de timp asupra căruia insistăm, (Iași, 1681), Dosoftei elogiază pe domni mai ales pentru contribuția lor la păstrarea „necorcită“ a credinței și pentru construirea de biserici. Începe astfel: „Domnii Țărâi Moldovei pus-au nevoință / De-au învățatu-ș țara direaptă-n credință, / Pravoslavnica lege ferind necorcită, / Și-n ceri Hristos le cruță viața fericită“. Tema elitelor în spațiul românesc comportă unele dificultăți de abordare, întrucât nu se poate vorbi de o diferențiere clară a acestora. Vorbim de o elită politică
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pe la Cotnari. Vierii toți îmi știau slova Ș-aveam și grivne-n buzunar. Pe vinul greu ca untdelemnul Am dat mulți galbeni venetici; Aici lipsește tot îndemnul. în lume mult, nimic aici. La voi în lumea ceealaltă, Fiind cu milă și dirept, M-a pus cu sfinții laolaltă Și-n rai mă duseră de-a drept. Dar cum mai pune Sfântul Petre La rău canon pe-un biet creștin! Când cer să beau, zice: ,,Cumetre, Noi n-avem cimpoieri și vin. Și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a fi în starea darului" sau "în stare binecuvântată" a fi însărcinată): "Bucură-te cea plină de dar, Domnul e cu tine; blagoslovită tu întru muieri. [...] Duh Sfânt va pogorî spre tine și putearea Celuia de Sus te va umbri; dirept aceaea și ce să va naște den tine Sfânt, chema-Să-va Fiiul lui Dumnezău."9 Expresia "Domnul e cu tine" deschide o hermeneutică infinită, de mare subtilitate: despre care dintre ipostasurile Domnului este vorba? Despre Domnul Hristos, care este la propriu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]