112 matches
-
cenaclieră, pașnic literară, dovedindu-se stigmatizată de un context epocal în spațiul căruia se deversează inevitabil. Viața literaturii, viața slujitorilor ei din țară și de peste hotare devine parte a istoriei, după cum istoria a devenit parte a literaturii, fie prin silnicia dirijismului comunist, fie prin reacțiile la acest abuz fără precedent. Consemnînd minuțios cele cunoscute direct sau indirect, oameni, scrieri, evenimente, opinii, Monica Lovinescu supune segmentul temporal menționat unei analize am putea spune microscopice. Operația d-sale nu e atît în beneficiul
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
puse în mișcare (fie și într-una involuntară, decelabilă în mod obiectiv, în transluciditatea psihiei) de trauma produsă de flagelul în chestiune. Ca și în culegerea sa precedentă, Mircea Măluț se arată obsedat de margine. E marginea impusă prin halucinantul dirijism orwellian, o limitare crunt artificială a condiției umane, menită a o agrava pe cea intrinsecă. Marginea, în acest sens malefic, e vicleană și vorace, provocatoare de dezechilibruri: "știu că de mult marginile mă așteaptă flămînde/ și fac obositoare și complicate
Un imperiu crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14650_a_15975]
-
meterezele unei juste aprecieri, cu cei selectați, procedează diferit. Cu cei care scriu În spiritul adevărului oficiază polemici cordiale, iar celorlalți, le oferă tăieturi chirurgicale, deoarece falsurile și blamurile aruncate cu anasâna asupra omului Eliade au devenit patologie. Tumora neadevărului, dirijismul politicianist al comuniștilor, prin via Italia, ca să Împiedice oficialitățile de la Stockholm să-i ofere savantului Premiul Nobel, se explică pilduitor de către noul cercetător al biografiei omului Mircea Eliade. Și cum acesta nu scrie sub impulsul vârstei juvenile sau adolescentine, ori
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
nu erau posibile, societatea comunistă era închisă în sine, închistată în dogmatism. Cele două contemporaneități, universală și românească, îi erau interzise. Singura supapă deschisă, deloc de neglijat, era spre literatura rusă prin intermediul sovietismului general, sub un control drastic și un dirijism sufocant. Astfel încât critica basarabeană ia naștere după 1940 ca o variantă debilă a ideologiei partidului bolșevic, ca un instrument al partidului unic. Nu marxismul, nici leninismul (foarte îndepărtate ca surse) îi constituiau cadrul ideologic, ci pur și simplu stalinismul (aflat
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
perceperea “clarității obiectivelor”, pentru a ne opri la conceptul de “autoritate” în critică. Ce să însemne pentru noi “autoritate” în planul, delicat totuși, al comentariului închinat literaturii, acum, la ieșirea din tunelul plin de zgură înecăcioasă al autoritarismului și al dirijismului? Nu cumva vocația, competența sensibilă și intelectuală, justețea propozițiilor, rectitudinea morală, urbanitatea ținutei? Nu cumva un corolar al acestor însușiri, disponibilitatea, deschiderea democratică la pluralitatea opiniilor? Nu cumva atari calități se impun de la sine creînd o autoritate inefabilă? A nu
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
noul regim își impune cu mijloace nu o dată violente punctul de vedere. Este epoca în care au loc "cele mai brutale ingerințe în domeniul etnologiei, care vor avea consecințe pe termen lung. Ca și în domeniul literaturii, imixtiunea partidului comunist, dirijismul, controlul, supravegherea se manifestă și în domeniul etnologiei. Sunt trasate sarcini, sunt aplicate sancțiuni (apar critici în presa comunistă, în reviste ca ŤLupta de clasăť). Sunt eliminate personalități științifice de seamă, sunt interzise cărți " (p. 145). Ca un adevărat avocat
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
reanu, Ion Rudeanu, Victor Isac... via Marcel Petrișor, ver sus Ion Dodu Bălan, Dumitru Ghișe, și resonant cumva cu Romul Munteanu (V!)toți conjudețeniunii dintre aceștia protocroniști via Densușianu, ad... Napoleon Săvescu ș.a., un fel de pleiadici ai “epocii” premergătoare dirijismului perfid al sintezismului dinspre “centru”... GUGA a evitat înregimentarea ideologică, și asta ar fi de comentat la rece, bunăoară, vorba unui universitarian congenar al său, Cornel Ungureanu, cu “La umbra cărților în floare”. Calea pe care avea să o intuiască
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
o fac așa cum i-a învățat tătucul lor Stalin. Amestecul brutal al politicienilor în chestiuni care nu-i privesc ar trebui să se soldeze cu măsuri aspre. Dar la noi se pare că prea puțină lume a priceput că epoca dirijismului a apus demult. Am văzut ce-a știut să facă statul cu întreprinderile și simțim pe propria piele efectele bunăstării de tip socialist. Numai un rătăcit în economia de piață precum Ion Iliescu (și acoliții săi) își permite să dea
Omul, anexa sculei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17776_a_19101]
-
față de sine și față de lume și, cu toate că lealitatea lui față de regimul socialist, față de ideologia progresului și față de tradițiile și destinul poporului nostru, nu putea fi pusă la îndoială, el nu se lăsa manevrat cu ușurință în aranjamentele abuzive, dăunătoare, ale dirijismului și imposturii proletcultiste, el nu putea fi silit, cu niciun preț, să-și încalce principiile și conștiința, să laude și să înjure la comandă, după oportunități și criterii mărunte, incompatibile cu sensurile majore ale culturii românești, cu adevăratele principii, de
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
acum, în climatul de libertate instaurat după decembrie", nu sînt doar niște "erori", ci "adevărate atentate", cu consecințe dintre cele mai grave asupra societății civile), aceasta presupune o reinstaurare a pluralității punctelor de vedere, implicînd polemica. Regimul de cenzură și dirijism o amputa ori o interzicea pur și simplu: "În comunism să fi fost oare posibilă polemica sau simpla discuție (pe care mai ales aș fi dorit-o eu) dusă în forme oneste, în vederea stabilirii vreunui adevăr? În nici un caz, sau
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
o atitudine aproape paternă: le-a acordat o grijulie atenție, conștient fiind de valoarea, dar și de cusururile lor, scriitorilor și îndeosebi criticilor cu douăzeci de ani mai tineri, grație cărora literatura română renăștea după un deceniu și jumătate de dirijism ideologic, și i-a tras totodată de urechi fără tandrețe ca pe niște copii neascultători. Ca unul din beneficiarii interesului arătat generației mele de Cornel Regman, vreau să i-l întorc, într-un moment în care puțini își mai amintesc
Când criticii literari și-au găsit nașul by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/2781_a_4106]
-
evita presiunea deformatoare a doctrinei comuniste. Autorul nu mai urmează calea subversiunii, dar caută totuși un mod alternativ de expresie care, permițându-i să se despartă de ideologic și să saboteze referențialitatea, dobândește tocmai prin acest lucru o semnificație etică. Dirijismului politic i se sustrage și Sorin Titel, mitul oferindu-i calea de a scăpa din realitatea nesatisfăcătoare și făcând posibil exilul autoimpus al prozatorului în ,, țara îndepărtată", spațiu ce rămâne, în ciuda toponimelor și a unei geografii concrete, un teritoriu miraculos
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
denumită Scrisoarea, diferențele dintre dictatura comunistă și autoritarismul de dreapta, în defavoarea considerabilă a dictaturii comuniste. Dacă Manifestul inițial putea face apel la "spiritul critic în acțiune", manifestul secund nu putea stabili decît sugrumarea spiritului critic, atît prin mijlocirea cenzurii și dirijismului cît și prin invazia nonvalorii promovate de autorități. Astfel I.Negoițescu ajunge, el, estetul prin excelență, să denunțe "estetismul nostru iresponsabil", căci duce, în momente de cumpănă, la torpoare, defetism, lașitate, fiind așa de adînc împlîntat în conștiință "încît chiar
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
cu caracter propagandistic, fără valoare economică. Izolarea economică se accentuează. Produsele de primă necesitate sunt raționalizate;” După 1970, Ceaușescu a accentuat rata de dezvoltare a industriei fără a ține cont de indicatorii economici reali. Aceștia au fost supliniți de un dirijism economic absolut. Creșterea prevederilor planului cincinal 1976 1980 a fost primul eșec al acestei politici. Indicatorii economici principali (venit național, producție industrială totală), nu au fost îndepliniți. Ca urmare, pentru prima dată în istoria comunismului românesc, prevederile cincinalului următor au
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
privat și pe cel public deopotrivă. Aceasta duce la dezvoltarea economiei paralele, sau subterane, și handicapează șansa creșterii bunăstării în viitor. Deficitele se acumulează, datoria publică crește, ceea ce reduce investițiile, reduce creșterea veniturilor, îngustează baza fiscală și ambalează inflația. Astfel, dirijismul bazat pe redistribuiri între persoane sau între comunități va conduce, pe termen lung, la opusul intențiilor inițiale, la stagnare și acumularea altor inegalități, impunîndu-se măsuri de liberalizare fiscală și politici monetare restrictive. Iată cum se prezintă comparativ principalele elemente caracteristice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și morală, ce ia temperatura spirituală a unei epoci", această specie a spontaneității, dar și a examenului dublu pe care-l trece opera ca și criticul, e încă supusă unei suspiciuni ce semnifică în largă parte un reziduu al epocii dirijismului ideologic. Grandomania oficială, poftitoare de "sinteze", ca și, bineînțeles, iritarea în raport cu "rolul formativ" al cronicarului l-au hărțuit pe acesta și nu fără urmări. Văzut ca o rudă săracă, foiletonistului i-a fost pusă în chestiune autoritatea deranjantă, sub pretextul
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]
-
și se (auto)promovează; că, departe de a fi un discurs resentimentar ori narcisist, pus într-o "ficțiune" transparentă, ea reprezintă o literatură viabilă, care contează pentru că interesează ca literatură. Dinamica ei merită și trebuie susținută, nu însă prin protecționism, dirijism, etatism, ci prin instrumentele specifice ale pieței de carte, ale producției de bunuri simbolice. Închei cu o ultimă paralelă, la îndemână. Era de neimaginat, cu douăzeci de ani în urmă, ca un critic literar român să fie invitat la Salonul
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7490_a_8815]
-
ascunde iremediabila învîrtire pe loc care începe cu universalizarea sistemului marxist-leninist, un soi de nec plus ultra al gîndirii umane, printr-o tactică de subordonare a maselor. Flatate sau intimidate de retorica propagandistului, acestea sunt împinse pe un făgaș al dirijismului și al suprimării libertăților ce capătă aspectul înșelător al unei despovărări. Lipsite de drepturi și de răspunderi, masele au mirajul libertății. Ideologia le oferă, după cum afirma Revel, "o întreită dispensă: dispensă intelectuală, dispensă practică și dispensă morală", ceea ce înseamnă privarea
Mimarea istoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6668_a_7993]
-
în literatura română? Să lăsăm la o parte politichia ce-ar putea alcătui subiectul unei discuții aparte pentru a ne referi aici la starea literaturii în contextul postdecembrist. E favorabil acesta creației sau nu e? Salutînd desființarea cenzurii și a dirijismului oficial, ceea ce, să admitem, reprezintă un cîștig inestimabil pentru tagma intelectualilor, nu putem a nu semnala, cu inevitabilă tristețe, o alunecare a acesteia pe făgașul unei desconsiderări. Să mă explic. Sub regimul comunist, intelighenția, oricît de supusă presiunii ideologice, alcătuia
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
arătat tineretului studios precum și oamenilor de treabă. Din contră, cu ajutorul cenzurii, am fi cunoscut doar partea în care materia ar fi avut doar calități decente, în ciuda dialecticii ei infernale". Așadar reflexul unui idealism imprevizibil, paradoxal (cinic!) apărut în chiar miezul dirijismului celui mai limitativ, mai dur, al conștiinței inchizitoriale. Și încă un exemplu, tulburător, al contrariilor care se atrag integrîndu-se într-un fel de fatală circularitate, aptă a asigura binelui revanșa uneori - e drept, rareori! - cea mai incredibilă: , Totul se iartă
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
18. Discursul guvernului regal, în ceea ce privește supravegherea și controlul, este prealuat de toate ministerele. Retorica dictatoriala poate fi observată la Ministrul de Interne Armând Călinescu, la Ministrul Muncii Mihail Ralea și chiar la Ministrul Economiei Naționale Mitiță Constantinescu. Fenomenul controlului și dirijismului era încadrat ordinii europene autoritare. Cu toate că s-a înființat acest minister unic al naționalizării economiei și industriei, convingerea lui Mitiță Constantinescu era că "acest minster nu va fi creator de bunuri, nu va fi comerciant bancar sau de marfuri, nu
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
afirma, în consens cu Virgil Ierunca, un adevăr fundamental: "Criza culturii este criza libertății de creație." " Iar pentru a fi salvați oamenii culturii, trebuie salvată libertatea lor." (s.m.) De aceeași parte a baricadei se situează Dreptatea, pronunțându-se categoric împotriva dirijismului, a intenției de a impune literaturii un sens unic, idee promovată de Miron Radu Paraschivescu, un mai vechi ideolog al partidului. în oficiosul țărănist calitatea argumentelor crește prin contribuțiile substanțiale ale lui Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu, amândoi pledând convingător
Literatura română și comunismul by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10332_a_11657]
-
să ierarhizăm (cine a făcut mai mult?!) aleșii obștii. Se poate spune că pe măsură ce s-au adoptat noi regulamente și legi, s-a dat mai mult libertate de acțiune Consiliului Local și primarului, după ce s-a făcut trecerea de la 429 dirijism la autonomie locală, s-au putut cuprinde obiective mai precise privind îmbunătățirea calității vieții în comună. A trebuit învățat, mai întâi, alfabetul democrației, din mers, pentru că a trebuit aplicată legea retrocedării proprietății, desfacerea CAP-ului, împărțirea patrimoniului (e bine că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acolo o agricultură și un mare port destinat exportului producției. Toate „inimile” depind de această bază, a cărei absență ar însemna dispariția lor; ele utilizează strategii voluntariste pentru a avea un ascendent asupra celorlalte: armele lor sunt imitarea, rigoarea, forța, dirijismul, protecționismul și controlul schimburilor. Un oraș devine „inimă” dacă și clasa lui creativă este mai capabilă decât altele să întrunească mijloacele de a transforma un nou serviciu în produs industrial. Pentru aceasta, ea trebuie să stăpânească niște capitaluri, să fixeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
unei Japonii înfloritoare, așa cum era Polonia pentru Flandra în secolul al XVIII-lea. Mulți - printre care și eu - au crezut că Tokyo ar putea spera să ajungă atunci la stadiul de „inimă”. în acel moment, Japonia își însușise forța financiară, dirijismul, teama de lipsuri, tehnologia și puterea industrială. în realitate însă, această țară s-a dovedit destul de repede incapabilă să rezolve dificultățile structurale ale sistemului său bancar, să stăpânească bula financiară în formare, să evite o reevaluare masivă a monedei sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]