912 matches
-
a consumabilelor de partid. Ajuns premier nu prin vreun merit personal, ci ca urmare a unei toane a șefului, este acum pe punctul de a fi înlocuit cu un alt proxy al dlui Dragnea. A se scuti cu eroismul, cu disidența, cu alternativa reprezentată de dl. Grindeanu. Omul n-a reușit în șase luni de guvernare să articuleze o frază coerentă. A mers pe burtă, parte din cauza limitelor sale, parte datorită unui sănătos instinct de supraviețuire. Singurul lucru la care s-
Eu te-am făcut, eu te omor. Dragnea schimbă foaia by https://republica.ro/eu-te-am-facut-eu-te-omor-dragnea-schimba-foaia [Corola-blog/BlogPost/339695_a_341024]
-
în perioada comunistă. La optusprezece ani de la încheierea unuia din ciclurile opresiunii, martiriul acestora este încă puțin cunoscut. După cum constată și "Societatea academică pentru adevarul istoric", un grup universitar constituit după prezentarea Raportului Tismaneanu, astăzi se vorbește extrem de mult despre disidență fără o zi de închisoare, eludându-se sacrificiul sutelor de mii de deținuți cu adevărat anti-comuniști. Lucrarea din care redăm mai jos câteva extrase, a fost lansată la Patriarhia Română în Săptămâna Mare (parcă nu întâmplător) și relevă adevăratul caracter
ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ortodoxia_si_statul_sub_regimul_totalitar_.html [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]
-
pentru Poezie în 1934 (Poezii lirice ale unui școlar, Cântece funcționărești și alte versuri, Balade de cazarmă și alte versuri, Cele șapte mări, Cântarea de pe urmă și alte poezii) 1942 - S-a născut Vladimir Bukovski, autor rus ce a manifestat disidență antisovietică, dezvăluind Occidentului, în peste 150 de pagini, abuzurile instituțiilor psihiatrice asupra deținuților politici. A intrat de timpuriu în conflict cu regimul sovietic și începând de la vârsta de 16 ani a fost reținut de mai multe ori de KGB pentru
O privire spre cer… by http://revistaderecenzii.ro/o-privire-spre-cer/ [Corola-blog/BlogPost/339665_a_340994]
-
transformă mișcarea opoziției democrate într-o sectă religioasă, care e în același timp un grup de bandiți”. Această definiție a disidenților este susținută și lăudată de Vladimir Tismăneanu (p.193), mai ales atunci când critică pe bună dreptate disprețul arătat astăzi disidenței anticomuniste de mulți beneficiari ai revoluțiilor din 1989: „Ethosul disidenței, disprețuit și ponegrit astăzi de mulți beneficiari direcți ai revoluțiilor din 1989, este de fapt unul al opoziției față de orice forma de violență, o respingere a machiavelismului leninist și o
DESPRE 1989. NAUFRAGIUL UTOPIEI DE VLADIMIR TISMANEANU SAU PUTEREA CELOR FARA PUTERE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 by http://confluente.ro/_despre_1989_naufragiul_utopiei_de_vladimir_tismaneanu_sau_puterea_celor_fara_putere.html [Corola-blog/BlogPost/345027_a_346356]
-
în același timp un grup de bandiți”. Această definiție a disidenților este susținută și lăudată de Vladimir Tismăneanu (p.193), mai ales atunci când critică pe bună dreptate disprețul arătat astăzi disidenței anticomuniste de mulți beneficiari ai revoluțiilor din 1989: „Ethosul disidenței, disprețuit și ponegrit astăzi de mulți beneficiari direcți ai revoluțiilor din 1989, este de fapt unul al opoziției față de orice forma de violență, o respingere a machiavelismului leninist și o asumare a unei viziuni întemeiate pe ideea că „e mai
DESPRE 1989. NAUFRAGIUL UTOPIEI DE VLADIMIR TISMANEANU SAU PUTEREA CELOR FARA PUTERE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 by http://confluente.ro/_despre_1989_naufragiul_utopiei_de_vladimir_tismaneanu_sau_puterea_celor_fara_putere.html [Corola-blog/BlogPost/345027_a_346356]
-
concept introdus de Vladimir Tismăneanu încă din 1987), descriind cu detalii arborii genealogici și structurile emanate, nomenklatura și legile ei, securitatea (construită de partid în perioada bolșevizării drept „sabie și scut” (p.205) și servind la ordin interesele partidului comunist). „Disidența din România, arată autorul la p.87, (deci și acțiunile din cadrul minorităților), era fragilă, eroică, lipsită, așadar, de șansa coagulării unor acțiuni colective gen Solidaritatea ori Charta 77”, iar din punctul de vedere al regimului, nu se făcea o distincție
DESPRE 1989. NAUFRAGIUL UTOPIEI DE VLADIMIR TISMANEANU SAU PUTEREA CELOR FARA PUTERE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 by http://confluente.ro/_despre_1989_naufragiul_utopiei_de_vladimir_tismaneanu_sau_puterea_celor_fara_putere.html [Corola-blog/BlogPost/345027_a_346356]
-
arată autorul la p.87, (deci și acțiunile din cadrul minorităților), era fragilă, eroică, lipsită, așadar, de șansa coagulării unor acțiuni colective gen Solidaritatea ori Charta 77”, iar din punctul de vedere al regimului, nu se făcea o distincție decisivă între disidență și opoziție. Textul despre Revoluțiile din 1989: cauze, semnificații, consecințe conține capitole din Conferința Revoluțiile din 1989: Origini, desfășurare, moștenire, organizată de Amir Weiner (Stanford University) și John Connelly (UC Berkeley), 14-15 martie 2008, publicată și în volumul nr.18
DESPRE 1989. NAUFRAGIUL UTOPIEI DE VLADIMIR TISMANEANU SAU PUTEREA CELOR FARA PUTERE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 by http://confluente.ro/_despre_1989_naufragiul_utopiei_de_vladimir_tismaneanu_sau_puterea_celor_fara_putere.html [Corola-blog/BlogPost/345027_a_346356]
-
monolog sau interviuri realizate prin citări. În funcție de tematica de bază, interviurile pot fi: sportive, științifice, literare, politice, culturale etc. II. Miza de ilusrare practică se consumă în direcția interviului cultural. Tema în jurul căreia se configurează portretele intervievaților este aceea a disidenței sau rezistenței prin cultură în sistemul politic românesc de până în decembrie 1989. Interviurile au fost realizate în primii ani de după revoluție și au apărut anterior în volum în anul 1993. Ele sunt acum introduse ca o variabilă validă în a
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriela-rusu-pasarin-actualitatea-interviului-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
să le arunce. Marea masă striga spre aceștia „Fără violență!”. Nu am ieșit fiindcă aș fi fost de acord cu lumea aceea. Eu doar vroiam să îmi fac meseria în condițiile acelea. Eu de aceea m-am dus. Nu făcusem disidență, nu eram de acord cu o mulțime dintre treburile care se întâmplau. Ziarul se scria singur deoarece erau publicate discursurile lui Ceaușescu. Ne-am despărțit. Eu, Mișu Caranfil și cu fotoreporterul Sandu, iar Sergiu am înțeles că a plecat undeva
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi by http://uzp.org.ro/tinerii-eroi-si-naparcile-iluzii-seculare-si-glorii-de-o-zi/ [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
biblioteca publică, medic de familie, polițist, justiție...), cât și serviciile publice administrative (transport, domeniul public, iluminat stradal, salubritate, gaze, apă ...) funcționează la nivel profesionist. Servicii în slujba parizianului ! Și nu numai ! La Paris, are dreptate amica ! Dictatură. Curată ! Literatură și disidență Un subiect dezbătut în media pariziană era Quel sont les ecrivains qui vivent de leur plume ? Mai pe înțelesul nefrancofonilor, cum se trăiește din creația beletristică în Franța. Se dădeau tot felul de exemple. De la Frédéric Lenoir și Violette Cabesos
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Fost_am_la_paris_5_zile_si_4_jumatati_de_noapte.html [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
Ora Culturii Românești ? Să nu uit ! La Paris au trăit, unii o viață, mari disidenți, intelectuali de elită ai României în perioada totalitară și postotalitară. Din nou, întrebări la mister Google. [Dicționar: DISIDENT, Ă (DIZIDENT, Ă) - (persoană) care își declară disidența. DISIDENȚĂ (DIZIDENȚĂ) - acțiune, situație a unei persoane sau un grup de persoane care se opune unei autorități stabilite sau care se separă de comunitatea (politică, religioasă etc.) căreia îi aparține.] Despre o disidență serioasă în România, după 1985, nu poate
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Fost_am_la_paris_5_zile_si_4_jumatati_de_noapte.html [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
Culturii Românești ? Să nu uit ! La Paris au trăit, unii o viață, mari disidenți, intelectuali de elită ai României în perioada totalitară și postotalitară. Din nou, întrebări la mister Google. [Dicționar: DISIDENT, Ă (DIZIDENT, Ă) - (persoană) care își declară disidența. DISIDENȚĂ (DIZIDENȚĂ) - acțiune, situație a unei persoane sau un grup de persoane care se opune unei autorități stabilite sau care se separă de comunitatea (politică, religioasă etc.) căreia îi aparține.] Despre o disidență serioasă în România, după 1985, nu poate fi
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Fost_am_la_paris_5_zile_si_4_jumatati_de_noapte.html [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
Ă (DIZIDENT, Ă) - (persoană) care își declară disidența. DISIDENȚĂ (DIZIDENȚĂ) - acțiune, situație a unei persoane sau un grup de persoane care se opune unei autorități stabilite sau care se separă de comunitatea (politică, religioasă etc.) căreia îi aparține.] Despre o disidență serioasă în România, după 1985, nu poate fi vorba. Despre disidența din anii ‘50 mulți se jenează să vorbească deschis. Sunt în viață, încă, mulți complici la uciderea zecilor de mii de români care nu acceptau șenila sovietică. De asemenea
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Fost_am_la_paris_5_zile_si_4_jumatati_de_noapte.html [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
situație a unei persoane sau un grup de persoane care se opune unei autorități stabilite sau care se separă de comunitatea (politică, religioasă etc.) căreia îi aparține.] Despre o disidență serioasă în România, după 1985, nu poate fi vorba. Despre disidența din anii ‘50 mulți se jenează să vorbească deschis. Sunt în viață, încă, mulți complici la uciderea zecilor de mii de români care nu acceptau șenila sovietică. De asemenea, există urmașii zeloșilor ucigași comuniști. Azi, erijându-se în mari democrați
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Fost_am_la_paris_5_zile_si_4_jumatati_de_noapte.html [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
Sunt în viață, încă, mulți complici la uciderea zecilor de mii de români care nu acceptau șenila sovietică. De asemenea, există urmașii zeloșilor ucigași comuniști. Azi, erijându-se în mari democrați. Socialiști sau liberali. Alte javre ! De ce nu accept o disidență reală după 1985 ? Simplu. Pentru că odată cu lansarea programelor kremliniene perestroika și glasnosti, doar tâmpit să fi fost ca să nu-ți dai seama că urma schimbarea. E drept, nu credeam într-o schimbare atât de dramatică pentru români ! Cei care mai
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Fost_am_la_paris_5_zile_si_4_jumatati_de_noapte.html [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
primit sarcina să fie disidenți (sic!) au devenit tot mai vocali, mai ales după ce principiul dominoului a fost declanșat. Știm noi de cine ! Disidenții autohtoni fuseseră deja răspândiți, conform unui plan dinainte stabilit, prin toată țara. De așa manieră încât „disidența” lor, mimată, să fie cât mai vizibilă. Bine întreținută și apărată de securitate. Care era cu ei (sic!). Se lucra intens la noua imagine. De oameni de bună credință sau de bine. Se lucra cu sârg la răspunsul pentru mult
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Fost_am_la_paris_5_zile_si_4_jumatati_de_noapte.html [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
lângă tine. 24/24 sau 7/7 ! Repet, nu se punea, nici un moment, problema dispariției fizice după 1985. Șmecherii de șmecheri au simțit asta și s-au dat în stambă. Căci livoluția bătea la ușă ! Livoluția lor ! Nu cred în disidența indigenă predecembristă. Poate nu am dreptate, dar am trăit asta. Știu. Paranormalul ?! În ciuda pregătirii minuțioase, pentru preluarea puterii după căderea lui ceașcă și ai lui (prima linie), grupul de comuniști români, perestroikiști 100%, a pierdut startul Revoluției, declanșată aproape spontan
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Fost_am_la_paris_5_zile_si_4_jumatati_de_noapte.html [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
ce-am făcut ?” Vorba lui Tănase. Alo ! Marele Constantin Tănase. Cel cu firma portocalie la Teatrul Național de Revistă ! Adrian Păunescu nu s-a declarat vreodată disident. Doar chiorii pot nega modul său inteligent, uneori complice, în care își manifesta disidența. Spre binele multora. Genii sau lichele. Mergând pe principiul cârcotelii, tip Mitică, la câți diseminatori și devoratori de bancuri cu Bulă erau prin Republica a II-a, ar trebui fi, cel puțin, vreo zece milioane de disidenți. Acceptați, atunci, tacit
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Fost_am_la_paris_5_zile_si_4_jumatati_de_noapte.html [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
politică, imediat după 1989 ! Aș vrea să avem, acum, un AP național. Un mobilizator de mase. Un om credibil. Care să ne facă să simțim că trăim din plin segmentul de viață hărăzit ! Astăzi este extrem de simplu să-și declari disidența față de actualele javre, care se tot perindă la putere în numele poporului. Dar ce să te faci cu un popor adus în stare de legumă. Un popor de asistați. Rămânem același popor vegetal. Tot mai mult, o populație. Parcă a mai
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Fost_am_la_paris_5_zile_si_4_jumatati_de_noapte.html [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
unei paradoxale și neliniștitoare absențe, romanul “Pumnul și palma” dinspre începutul ultimului deceniu - “satanic” după o vorbă a lui Mircea Zaciu - al domniei discreționare și disperate a lui Nicolae Ceaușescu poate fi considerat una dintre cele mai remarcabile expresii ale disidenței literare din acel timp. C. Stănescu Editura ANAMAOL, 2015 ISBN: 978-606-640-108-1 Referință Bibliografică: PUMNUL ȘI PALMA / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1500, Anul V, 08 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Rodica Elena Lupu : Toate
PUMNUL ŞI PALMA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1423382382.html [Corola-blog/BlogPost/376047_a_377376]
-
într-o vreme când propaganda ateistă din România anilor 1970 reușise să înstrăineze mai ales tineretul țării de practicile religioase tradiționale, încorsetându-i libertatea de gândire și dezumanizându-i, uneori, caracterele, în cazul celor slabi. Situat la antipodul jurnalelor de disidență, referitoare la aeeași peioadă istorică a deceniului al optulea, cum ar fi, să zicem, „Culoarea curcubeului” de Paul Goma, în care autorul este el însuși un erou al zilei, în confruntarea cu liderii comuniști și instrumentele lor de tortură, romanul
TEISM ŞI ATEISM ÎN PROZA ANTI-COMUNISTĂ de GEORGE BĂJENARU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 by http://confluente.ro/george_bajenaru_1476075751.html [Corola-blog/BlogPost/380894_a_382223]
-
vechi sau mai noi confruntări, în care parizienii n-au mai ținut seama de autoritate și nici chiar de legi. Încă din sec. XII-XIII, când Parisul era deja cel mai mare oraș al Europei Occidentale, datează primele știri consistente despre disidența pariziană: breasla negustorilor pe apă obține încă în 1170 monopolul navigației fluviale pe Sena: între căpetenia - prévôt - negustorilor și reprezentantul regelui, numit tot prévôt, rivalități nenumărate, fricțiuni și conflicte izbucnind adesea în stradă aduc Parisului faima unui oraș mereu rebel
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
prévôt - negustorilor și reprezentantul regelui, numit tot prévôt, rivalități nenumărate, fricțiuni și conflicte izbucnind adesea în stradă aduc Parisului faima unui oraș mereu rebel și foarte greu de guvernat. Pe malul stăng al fluviului se instalează, în sec. XII, prima disidență universitară și intelectuală din multele care vor scanda istoria Parisului. Refuzând să se supună normelor rigide pe care cancelarul Catedralei Notre Dame încerca să le impună învățământului, un număr important de profesori se instalează în anexele mănăstirii de pe colina Sfintei
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
absentă văd mereu la fereastră un gard înalt pînă la cer pe care stau înșirați vrăbioi demenți, zdrențuiți, cei de la marginea societății. în gîtul lor scrisul stă drept ca un cal ridicat în două picioare Războiul meu Ce parte a disidenței interesează limbajul? cea verde sau roșie? partea verde a celor infatuați ce au o singură viață plesnind de un umor atins de ridicol sau partea roșie a celor ridicoli ce vin cu pieptul descoperit, naivi în fața oricărei funcții sociale? vreau
Poezie by Angela Marinescu [Corola-website/Imaginative/15418_a_16743]
-
nu o ia la fugă cînd se deschid porțile grele mă lupt în război cu războiul, am mîini grele și mari de războinic, nici un bărbat nu mă mai vrea nici un prieten nu mă mai vede. ce parte a limbajului interesează disidența? cea care mușcă sau latră? mușc și latru ca un cîine turbat pe care astă noapte au venit să-l ridice hingherii de la primăria orașului l-au băgat într-o dubă și dus a fost. Străine, în luna august Străine
Poezie by Angela Marinescu [Corola-website/Imaginative/15418_a_16743]