158 matches
-
religioase și sunt susținute fanatic ca fiind ordinea "justă" a ființei" (pp. 86-87). După fixarea cadrului de discuție, Voegelin sugerează câteva posibile definiții ale acestui concept controversat (cel puțin pentru anul apariției acestei cărți). Astfel, prin religii politice, autorul înțelege "divinizarea ordinii mundane a stăpânirii, închiderea să intramundană și simultană decapitare a dumnezeului transmundan" (p. 107). Această definiție este susținută de o "distincție lingvistică" foarte importantă: "religiile spirituale care-și găsesc realissimum-ul în Fundamentul lumii (Weltgrund) ar trebui numite religii transmundane
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
se complăcea Nero, ci orașe grecești, Corintul și Neapolis, de pildă; împăratul artist a fost încântat când a auzit niște alexandrini cântând cântece de el compuse, a acceptat să fie invocat de greci ca Zeus Eliberatorul, deci o formă de divinizare în timpul vieții, și, culme a impietății față de istoria și tradiția cu care se mândreau atât de mult romanii, a intenționat să schimbe capitala imperiului și să se mute definitiv la Alexandria! Nero se simțea stăpân absolut; era convins că nimic
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
la vreme de primejdie. Necesitatea nu respinge pragmatismul. Propovăduitorul unei doctrine trebuie să dispară ca să se nască mitul și credința în el. Mai nou, mecanismul funcționează și în politică. Dar asta e o altă problemă. Faptele și mecanismul psihologic al divinizării prin compasiune sunt dramatizate excepțional de Blaga în "Zamolxe" (mister păgân), fără să risipească aura de taină. Trimiterile la amănuntele constitutive ale mitului christic, bine prelucrate, sunt numeroase. Timpul evocat de Blaga era, de asemenea, un timp de fecunditate mistică
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
apoi de Nietzsche, ,moartea lui Dumnezeu" schimbă raportul ontologic: ,Transcendența negativă, goală înlocuiește mai mult sau mai puțin, niciodată însă complet, transcendența plină, pozitivă a creștinismului. În consecință, anumite aspecte ale substituirii transcendenței cu imanența devin, din implicite, explicite: nihilismul, divinizarea Celuilalt, sacralizarea imanenței vieții, sacralizarea sexualității." Iubirea romantică apare ca o ,identificare proiectivă cu celălalt", unde nu o calitate anume seduce subiectul, ci ,calitatea însăși a diferenței", cum spune Lévinas. Iubirea romantică își datorează seducția alterității. Dacă ontologia modernă propunea
Vă place dragostea? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11578_a_12903]
-
Acasă > Literatura > Recenzii > DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA Autor: Baki Ymeri Publicat în: Ediția nr. 2130 din 30 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Hâr din trăiri magice. Divinizarea iubirii Întotdeauna iubirea a dezlegat întreaga încrengătura a firii, a arătat calea cea bună, a adus lumină în suflete chiar dacă uneori umbrele de tristețe fiind inerente. A iubi este ceva firesc, dar efectele iubirii sunt nebănuite. Sublimarea stărilor sufletești se
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380671_a_382000]
-
Irina Coroiu De la Noaptea americană la Jucătorul via Bulevardul Amurgului etc., tema filmului în film își face datoria de a întreține divinizarea artei a 7-a printr-o cunoaștere mai mult sau mai puțin indirectă. Depinde de genul abordat, de intențiile și harul autorilor. Plictisit de munca în birourile directoriale, producătorul Joe Roth - despre care se spune că ar avea capacități de
Lumea filmului în oglindă by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15754_a_17079]
-
Nu a fost niciodată un bărbat chipeș. Tot ceea ce a putut să dea el lumii a fost numai inteligența sa remarcabilă, ce l-a ridicat repede-n ochii săi și-n ochii lumii. Era un idealist neegalat. Iubea frumosul până la divinizare, urcându l pe un piedestal de glorie înaltă. Dar frumosul iubește frumosul, iar el nu era deloc frumos. Și, de aici, începe drama lui. O mare parte a tinereții sale și-a satisfăcut poftele carnale în bordeluri, ajungând, în cele
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
viața sa, când se putea spune foarte clar că, într-adevăr, devenise cu totul ahtiat după un anumit lucru, și încă după ce mai lucru! El ajunsese să iubească stupefiantele enorm, nemărginit, cu o iubire - în mod evident - interesată, aproape până la divinizare; le venera adânc și își făcuse deja un scop în viață din a le obține și a le consuma cu lăcomie. Acest scop îi era de neclintit. Era de-a binelea înnebunit după ele, obsedat până peste orice limită, până în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
dacă juridicitatea se identifică cu justiția”. Juristul italian critică poziția hegeliană ca pe o autentică „exaltare dogmatică a Statului contra căreia se răzvrătește, mai mult chiar decât facultatea critică a rațiunii noastre, conștiința noastră etică”. Giorgio del Vecchio respinge critic: „divinizarea Statului, sau Statolatria care nu poate să fie admisă decât de aceia ce sunt sclavii prejudecății materialiste sau istoriciste (s.n. - V.V.), care confundă fenomenul cu ideea, forța cu dreptul, posibilul cu licitul, legitimând astfel orice formă de dominație, oricât de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Nu a fost niciodată un bărbat chipeș. Tot ceea ce a putut să dea el lumii a fost numai inteligența sa remarcabilă, ce l-a ridicat repede-n ochii săi și-n ochii lumii. Era un idealist neegalat. Iubea frumosul până la divinizare, urcându l pe un piedestal de glorie înaltă. Dar frumosul iubește frumosul, iar el nu era deloc frumos. Și, de aici, începe drama lui. O mare parte a tinereții sale și-a satisfăcut poftele carnale în bordeluri, ajungând, în cele
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
viața sa, când se putea spune foarte clar că, într-adevăr, devenise cu totul ahtiat după un anumit lucru, și încă după ce mai lucru! El ajunsese să iubească stupefiantele enorm, nemărginit, cu o iubire - în mod evident - interesată, aproape până la divinizare; le venera adânc și își făcuse deja un scop în viață din a le obține și a le consuma cu lăcomie. Acest scop îi era de neclintit. Era de-a binelea înnebunit după ele, obsedat până peste orice limită, până în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de exemplu franceza Marguerite Porète în Franța (arsă pe rug în 1310), germanul Meister Eckhart și spaniolii Ioan al Crucii și Tereza de Avila. În iudaism la fel ca și în Islam s-au adus mereu acuze de blasfemie și divinizare a propriei persoane oricui ar fi fost cât de puțin suspectat să identifice pe Dumnezeu cu omul. Cazurile cele mai cunoscute în cadrul celor trei religii profetice au avut ca protagoniști pe: misticul islamic Al-Hallaj spânzurat la Bagdad în 922, și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
fiice, ca frați și surori în credința în unul și același Dumnezeu. Totuși, se cere menționat și un alt aspect, nu mai puțin important, al credinței în Dumnezeul unic. Prăbușirea vechilor și a noilor divinități Credința în Dumnezeul unic interzice divinizarea forțelor naturii și a puterilor politice sau a celor puternici. E adevărat că credința într-un Dumnezeu unic nu conține un program social actual, însă consecințele sale sunt decisive: detronează puterile divinizate ale lumii în favoarea unicului Dumnezeu adevărat. Acest aspect
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
importanță deosebită începând de la teologia Părinților Bisericii și a scolasticii medievale, cu consecințe ce se fac simțite chiar și în unele constituții moderne, proclamate "în numele Dumnezeului Atotputernic". Astfel se justifica evident puterea politică, dar în același timp mai ales după divinizarea Führerului de către naziști se puneau limite celui ce o deținea. Credința religioasă iluminată poate efectiv să reprezinte un răspuns serios la iluzia atotputerniciei oamenilor, pe care psihoterapeutul Horst-Eberhard Richter o numește "complexul lui Dumnezeu". Din principiu aș prefera alte predicate
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
aparatură medicală, sub pretextul interesului economic național, în timp ce avuția țării era cheltuită pentru împlinirea megalomaniilor conducătorului. Comunismul a determinat apariția unui cult al personalității care-și găsește perechea doar în despoțiile orientale. încă puțin și am fi asistat și la "divinizarea" în timpul vieții a conducătorului, după modelul unui Caligula și Nero (anumite elemente apăruseră deja). Iată câteva gânduri care mă determină să cred că este imperativă condamnarea comunismului. Am întârziat prea multă vreme și de aceea îi vedem pe mulți din
Argumente pentru condamnarea comunismului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10654_a_11979]
-
lor și la cunoașterea profundă în intimitate. Prin atingerea cu presiune a zonelor sensibile respectând tehnicile desăvârșite ale practicilor tantrice se poate ajunge la orgasm. Însă nu acesta este scopul. Partenerii trebuie să urmărească crearea unei legături spirituale, descoperirea și divinizarea partenerului prin oferirea celui mai înalt grad de relaxare. În timpul ședințelor de masaj tantric este importantă conectarea cu partenerul prin contact vizual, prin sincronizarea respirațiilor și controlul acestora, prin atenția oferită, prin conștientizarea momentului cu libertatea și legeritatea cuvenită acestuia
Masajul tantric, regasirea echilibrului total [Corola-blog/BlogPost/95302_a_96594]
-
cei ai cunoașterii, ci ai curiozității bolnave de banalitate.” Mâna rece: „Veneam de dincolo și totuși mângâiam. Azi se strâng mâini reci - nu semnul sincerității - ci al imensei distanțe sufletești chiar și în unirea lor.” Venere și Madonă: „Am fost «divinizarea frumuseții de femeie», am fost pictată pe o pânză purtând «diademă de stele». Am fost femeie ca «prototip al îngerilor din senin». Azi modele, prototipuri ale frumuseții rar mai există. S-a perimat noțiunea de pur.” Amintirea: „Eminescu s-a
EMINESCU S-A VRUT TROIENIT «CU DRAG DE ADUCERI-AMINTE. AZI MULŢI VOR SǍ AIBǍ AMNEZIE, FIINDCǍ ÎŞI AMINTESC PREA DES DE LUCRURI NECUGETATE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385319_a_386648]
-
cei ai cunoașterii, ci ai curiozității bolnave de banalitate.” Mâna rece: „Veneam de dincolo și totuși mângâiam. Azi se strâng mâini reci - nu semnul sincerității - ci al imensei distanțe sufletești chiar și în unirea lor.” Venere și Madonă: „Am fost «divinizarea frumuseții de femeie», am fost pictată pe o pânză purtând «diademă de stele». Am fost femeie ca «prototip al îngerilor din senin». Azi modele, prototipuri ale frumuseții rar mai există. S-a perimat noțiunea de pur.” Amintirea: „Eminescu s-a
IERTARE? de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361173_a_362502]
-
te văd, te-aud, te cuget, tânără și dulce veste Dintr-un cer cu alte stele, cu-alte raiuri, cu alți zei. Venere, marmură caldă, ochi de piatră ce scânteie, Braț molatic ca gândirea unui împărat poet, Tu ai fost divinizarea frumuseții de femeie, A femeiei, ce și astăzi tot frumoasă o revăd. Rafael, pierdut în visuri ca-ntr-o noapte înstelată, Suflet îmbătat de raze și d-eterne primăveri, Te-a văzut și-a visat raiul cu grădini îmbălsămate, Te-
VENERE SAU MADONA de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363589_a_364918]
-
le desfaci, pe bune! Lasă, că, Tanți, care face curat prin apartamentul meu vinerea, se bucură când are cu ce șterge geamurile, acesta fiind destinul final al oricărei publicații, nu-i așa? Apoi, sincer să fiu, îmi iubesc mașina până la divinizare! Nu fac un pas fără ea, fie că e vorba de barul din colțul străzii, fie că e vorba de kilometrii fără număr. Normal că folosesc liftul! Etajul unu, se numește etaj și nu parter sau subsol! Cât despre femeile
EXPERIMENT DE BURLAC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348699_a_350028]
-
prin viață, și-n lege se aplică. De azi -nainte, puțin stârnindu-ți Inexorabila-ți putere, Îți las un gol adânc în simțu-ți, Inconștient, nevrând să-l vindeci în tăcere. De azi-nainte, orice exact infern Se mai numește și divinizare, Când aripile-n focuri gem A viață nouă și purificare. De azi -nainte, ignoră-mă, La fel cum te-ai fi ignorat pe tine, Uitându-mă, adoră-mă, dar, totuși, Să mă uiți, făr- să te gândești la mine. Lilia
SĂ MĂ UIȚI, FĂR-SĂ TE GÂNDEȘTI LA MINE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366245_a_367574]
-
Radio, dirijor maestrul Paraschiv Oprea. Seară de neuitat când am făcut primul meu bis. Cântasem pentru minunata doamnă Emilia Comișel, iar buchete de flori pe care le primise aveau pe fiecare petală razele ochilor tuturor cântăreților care o apreciau până la divinizare, fiindu-i recunoscători pentru ajutorul primit, o vorbă de suflet, un sfat de specialist, sau o îndrumare în alegerea repertoriului, a costumului popular autentic. În septembrie, la concertul omagial „Centenar Constantin Brăiloiu" de la Radio, organizat de muzicologul Gruia Stoia, am
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
și cel al mamei sale, Romula, aflate pe cel mai înalt vârf al Măgurei, găsindu-se monede de aur în colțul primului mauzoleu, ambii fiind declarați divinități. Consacrarea tomulilor avea specific de simbol, piatra de protecție era un act de divinizare. Revenind la „Marele Templu” ce domină partea de sud a Palatului Romuliana, putem vorbi de valoarea lui ca simbol. În simbolistică, templul a desemnat mai întâi un sector al cerului, delimitat de auguri pentru a observa fenomenele naturale, zborul păsărilor
SERBIA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354796_a_356125]
-
reducând totul la: materie, senzație, aspect fizic” (ibid. p.69). Aici se exercită o ostilitate pe față, față de divin și o dovoțiune fanatică față de lumea materială, care crește sub forma dictaturilor socialiste ulterioare. „Iubirea de adevăr” realistă conduce doar la divinizarea empiricului. Erudiții sau oamenii de știință realiști uzurpă cu „cercetările” și „descoperirile” lor chipurile, autoritatea Adevărului revelat. Despre ei ne avertizează Sfântul Vasile cel Mare: „Pedeapsa lor înfricoșătoare va fi mai cu seamă pentru cultul celor lumești, de vreme ce, vîzând atât
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
atât garanția continuării cursului predecesorului său, cât și a cristalizării unor puncte de vedere tradiționale, care vor da din nou siguranță creștinilor ajunși în bătaia vântului unei modernității îndoielnice. În sec. trecut mitul „clasei” și „rasei” superioare au generat catastrofe. Divinizarea Revoluției și Rasismul sunt depășite, dar au apărut noi mituri politice, mai subtile, pentru că sunt mai puțin clar definite și nu de rare ori amalgamate cu valori autentice. În cartea „Valori în vremuri de tranziție. Să facem față cerințelor viitorului
2013) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359336_a_360665]