74 matches
-
formație matematician cu spiritul său „grec”, el va continua „ să propun existențe substanțial indefinite: ocoliri temătoare în jurul câtorva cupole-restrânse perfecțiunii poliedrale” (I.Barbu-Pagini de proză). Perfecțiunile poliedrale cuprinse în metaforă sunt cele cinci „existențe perfecte”.(tetraedul, cubul, octaedrul, icosaedrul și dodecaedrul) singurele cu formă regulată, cunoscute sub numele „figurile lui Platon”. Lăsând la oparte teoriile lui despre poezie să vedem cum l-a receptat critica românească. Lovinescu înregistrează aspectul parnasian al poeziilor barbiene, deși poetul se delimitează de parnasianism cât și
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1458286617.html [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
Hippassos demonstrat și a divulgat secretul existenței numerelor iraționale a determinat pedepsirea acestuia. Astfel, conform unor relatări, pentru acest lucru ar fi fost aruncat în apa mării. Alții susțin că pedeapsa i-a fost acordată deoarece a dezvăluit secretul construcției dodecaedrului regulat înscris într-o sferă. În orice caz, astfel de numere iraționale apar și în cazul utilizării raportului de aur pentru construcția pentagonului.
Hippasos () [Corola-website/Science/320518_a_321847]
-
a inspirat o întreagă categorie de jocuri similare care au devenit cunoscute sub denumirea de "puzzle-uri mecanice". Dintre acestea fac parte cuburile de diferite dimensiuni menționate mai sus, precum și alte forme geometrice, cum ar fi: tetraedrul, piramida (Pyraminx), octaedrul, dodecaedrul sau icosaedrul. În martie 1970, Larry Nichols a inventat un joc 2×2×2 numit „Puzzle with Pieces Rotatable in Groups” („joc cu piese rotative în grupuri”) și a depus cerere de patentare în Canada. Cubul lui Nichols era susținut
Cubul Rubik () [Corola-website/Science/309637_a_310966]
-
studiile sale, chimistul olandez Frans Maurits Jaeger a comparat formele specifice sistemelor anorganice și celor organice, arătând că în regnul animal și cel vegetal se poate constata o preferință pentru simetria pentagonală, care duce la forme, cum sunt icosaedrul și dodecaedrul, care apar în scheletele fosilizate de radiolaria, dar care nu sunt niciodată prezente în sistemele minerale. Studiile matematice ale lui Matila Ghyka prezintă o demonstrație a constatărilor lui F.M. Jaeger, unul din motivele principale fiind că unghiurile de la vârfurile acestor
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
matematic teoria numărului de aur, arătându-i toate implicațiile geometrice. Pornind de la figurile geometriei plane care respectă regulile secțiunii de aur, în particular pentagonul și pentagrama, el trece la prezentarea corpurilor platonice care se supun acelorași reguli: tetraedrul, cubul, octaedrul, dodecaedrul și icosaedrul. El mai arată modul în care diferitele figuri elementare se combină în cadrul unei opere de artă, astfel încât să creeze o „euritmie” și prezintă analize armonice complexe ale diferitor construcții din antichitatea clasică, din perioada gotică și din perioada
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
Da Vinci având aceeași temă. Proporțiile generale ale tabloului respectă regulile „secțiunii de aur”, așa cum au fost definite de Matila Ghyka. Isus Christos nu este așezat la masă cu ucenicii, ci este reprezentat în partea superioară a tabloului, deasupra unui dodecaedru suprapus peste o imagine a golfului din Port Lligat. Tabloul cuprinde și alte elemente ale secțiunii de aur: grupul ucenicilor în rugăciune formează o linie de pentagoane regulate. Tratatul lui Salvador Dalí "50 de secrete ale artizanatului magic" (50 Secrets
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
în zig-zag" (2002), "Completarea însușimii mele" (2003), "Mezanin", "Scaunul catodic" (2004), "Diacritice" (2005), "De la Nicolae Filimon la Dinu Păturică" (2006), "Privește dincolo de tine" (2010), "Masca și oglinda" (2014), "Cronica ale(r)gătorului" (2015). Împreună cu prozatorul George Cușnarencu a publicat romanul „Dodecaedru“ (1991) și volumul "Exilați în amintiri" (2010) , iar împreună cu Mihaela Iliescu volumele „Cele șapte minuni ale lumii“ (1998) și "Parfumul orașelor" (2004). Este prezent cu proze scurte în antologiile „Desant '83“ (1983; ediția a II-a, Editura Paralela 45, 2000
Nicolae Iliescu () [Corola-website/Science/298967_a_300296]
-
l (în greacă: "δωδεκάεδρον", de la "δώδεκα" 'doisprezece' + "εδρον" 'față') este un poliedru cu 12 fețe. Un caz particular este cel al dodecaedrului regulat, care este unul din cele cinci tipuri de poliedre regulate. Fețele acestuia sunt pentagoane regulate, unghiul format de două fețe alăturate fiind același. Formulele care urmează sunt valabile pentru dodecaedrul regulat. Dacă "a" este muchia, atunci raza sferei circumscrise
Dodecaedru () [Corola-website/Science/319765_a_321094]
-
cu 12 fețe. Un caz particular este cel al dodecaedrului regulat, care este unul din cele cinci tipuri de poliedre regulate. Fețele acestuia sunt pentagoane regulate, unghiul format de două fețe alăturate fiind același. Formulele care urmează sunt valabile pentru dodecaedrul regulat. Dacă "a" este muchia, atunci raza sferei circumscrise este: iar raza sferei înscrise este: Dacă vom considera sfera care trece prin mijlocul fiecărei muchii, atunci raza acesteia este: Aria totală și volumul dodecaedrului sunt date de relațiile: Unghiul diedru
Dodecaedru () [Corola-website/Science/319765_a_321094]
-
Formulele care urmează sunt valabile pentru dodecaedrul regulat. Dacă "a" este muchia, atunci raza sferei circumscrise este: iar raza sferei înscrise este: Dacă vom considera sfera care trece prin mijlocul fiecărei muchii, atunci raza acesteia este: Aria totală și volumul dodecaedrului sunt date de relațiile: Unghiul diedru dintre două fețe alăturate rezultă din relația:
Dodecaedru () [Corola-website/Science/319765_a_321094]
-
referă la o piatră găsită în Alabanda, un oraș din Caria, în Asia Mică. De la numele acestui oraș provine denumirea de alamandin, după cum apare în descrierea savantului german Georgius Agricola în anul 1546. Cristalizează în sistemul cubic, în forme de dodecaedru romboidal și este foarte răspândit în șisturile cristaline și în aluviuni. În general cristalele pot ajunge la o dimensiune de câțiva centimetri în diametru. Cu toate acestea, au existat cristale gigantice de până la un metru în diametru. Mineralul este transparent
Almandin () [Corola-website/Science/332879_a_334208]
-
de la natură cu o mișcare proprie, circulară, independentă de influența unei necesități exterioare sau a hazardului 4. Iată de ce Platon, observând că În natură se găsesc cinci figuri maifrumoase și desăvârșite În raport cu celelalte, și anume piramida, cubul, octaedrul, eikosaedrul și dodecaedrul, le-a hărăzit ca simbol pentru cele cinci elemente 5. 12. Există chiar unii autori care pun În relație facultățile simțurilor - tot În număr de cinci - cu elementele primordiale 6. Ei observă că simțul pipăitului are caracteristica de a informa
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
frumoase și, pe cât se pare, el le numește «lumi» șkosmoiț. Sunt În număr de cinci, și anume: pământul, (423) apa, aerul, lumea focului și ultima, care le Învăluie pe celelalte patru, căreia Îi atribuie schema foarte fluidă și suplă a dodecaedrului, pentru că aceasta se potrivește și răspunde cel mai bine stărilor sufletești”. - „Și atunci de ce, mă rog, replică Demetrios, să-l mai pomenim pe Homer În acest caz? Destul cu basmele! Mai e mult până să spunem că Platon numește «lumi
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
se dă, agentul care le pune În mișcare și modelează materia. Ele s-au format și s-au constituit Înaintea corpurilor complexe care s-au alcătuit din elemente mai mari, a căror asamblare s-a dovedit mai laborioasă. Ca exemplu, dodecaedrul. Deducem că (C) singurul volum inițial este piramida, prin excluderea tuturor celorlalte volume, a căror formație, prin Însăși natura lor, este ulterioară acesteia. Există totuși un remediu la această anomalie, și anume repartizarea materiei În cinci lumi șkosmoiț. Una va
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
prioritatea originii sale, atunci acolo unde cubul va fi existat primul, nici un altul nu mai apare, pentru că, prin natura sa, cubul nu se poate preschimba Într-un alt corp. Las la o parte faptul că acelei figuri În spațiu numite dodecaedru i se atribuieun alt principiu decât triunghiul scalen, principiu din care Platon alcătuiește piramida, octaedrul și icosaedrul. Trebuie așadar, Încheie râzând Ammonios, (B) fie să rezolvăm aceste dificultăți, fie să ne dăm și noi fiecare cu părerea asupra problemei În
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
care, cu toate acestea, participă separat, pentru fiecare principiu corespondent. Astfel, cubul este În mod vizibil corpul care are drept principală Însușire stabilitatea, datorită solidarității și fermității suprafețelor sale. În piramidă toată lumea poate recunoaște specificul focului și al mișcării. Natura dodecaedrului are proprietatea de a conține În sine toate celelalte «figuri». Poate trece deci drept imaginea ființei raportate la universul corporal. Cât despre celelalte două corpuricare au mai rămas, icosaedrul participă cu precădere la principiul alterității, iar octaedrul la acela al
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
condițiilor respective de creștere. Astfel prin creșterea treptată a unei mici sfere de clorură de sodiu (NaCl), aceata capătă la început mai multe feluri de fețe (100), (111), (110Ă, iar apoi dispar succesiv celelalte fețe, începând cu fețele (110), de dodecaedru romboidal, până când rămân numai feșțe de cub (100), care au avut cea mai mică viteză de creștere. Fețele cu mai mare viteză de creștere, care dispar, se numesc fețe virtuale. Așa sunt aici fețele de dodecaedru romboidal și de octaedru
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
cu fețele (110), de dodecaedru romboidal, până când rămân numai feșțe de cub (100), care au avut cea mai mică viteză de creștere. Fețele cu mai mare viteză de creștere, care dispar, se numesc fețe virtuale. Așa sunt aici fețele de dodecaedru romboidal și de octaedru care, în creștere, au fost înlocuite prin muchiile și respectiv colțuirle cubului. Mai departe cristalul crește prin adăugarea de strate noi paralele cu fețele de cub. În fig 15 de mai jos este ilustrat procesul de
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
de creștere vor dispare și forma va fi acoperită de fețele cu viteză de creștere minimă, devenind formă echilibrată. Așa se întâmplă în cazul creșterii normale a clorurii de sodiu NaCl, unde forma echilibrată este cubul și unde fețele de dodecaedru romboidal (110), pe direcția cărora viteza de creștere este mai mare, dispar. Bineînțeles că pe direcții echivalente, în condiții normale, viteza de creștere va fi aceeași; poliedrul va avea aceeași formă ideală, cum este în acest caz cubul. Ar însemna
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
habitus rombododecaedric ,ca și granatul (fig c) , sau habitus cub-octaedric (fig d). Tot astfel pirita, în al cărei traht intră fețele (100), (210), (111) și mai rar (110), (321) , etc prezintă în mod frecvent habitus cubic (fig a) sau de dodecaedru pentagonal (fig b) și mai rar un habitus octaedric sau combinat din octaedru și dodecaedru pentagonal. Variațiile habitusului la același mineral arată condiții diferite de formare și de aceea este uneori caracteristic pentru un anumit zăcământ. De exemplu pirita de la
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
în al cărei traht intră fețele (100), (210), (111) și mai rar (110), (321) , etc prezintă în mod frecvent habitus cubic (fig a) sau de dodecaedru pentagonal (fig b) și mai rar un habitus octaedric sau combinat din octaedru și dodecaedru pentagonal. Variațiile habitusului la același mineral arată condiții diferite de formare și de aceea este uneori caracteristic pentru un anumit zăcământ. De exemplu pirita de la Fața Băii de lângă Zlatna are habitus de dodecaedru pentagonal, cea de la Bucium Izbita lângă Brad
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
habitus octaedric sau combinat din octaedru și dodecaedru pentagonal. Variațiile habitusului la același mineral arată condiții diferite de formare și de aceea este uneori caracteristic pentru un anumit zăcământ. De exemplu pirita de la Fața Băii de lângă Zlatna are habitus de dodecaedru pentagonal, cea de la Bucium Izbita lângă Brad de habitus cubic. Mineralele care dau cristale cu diferite habitusuri cum sunt și cele prezentate mai sus se numesc minerale politipe. Acestea se întâlnesc în modul cel mai frecvent, dar sunt și unele
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
cauza tuturor lucrurilor, inteligența și puterea a toate câte există. Mișcarea Lui e circulară și corpul Îi este alcătuit din substanța Luminii iar natura Sa este compusă din substanța Adevărului. Datorită Lui, celor cinci corpuri tetraedrul, cubul, octoedrul, icosaedrul și dodecaedrul li se adaugă cele două sfere supraterestre. Drumul neofitului se încheie la bifurcația semnului Y. În dreapta este calea înțelepciunii divine reprezentate în ritualul de inițiere egiptean printr-o femeie înveșmântată în alb, la stânga este cea terestră, a falsei cunoașteri reprezentată
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cauza tuturor lucrurilor, inteligența și puterea a toate câte există. Mișcarea Lui e circulară și corpul Îi este alcătuit din substanța Luminii iar natura Sa este compusă din substanța Adevărului. Datorită Lui, celor cinci corpuri tetraedrul, cubul, octoedrul, icosaedrul și dodecaedrul li se adaugă cele două sfere supraterestre. Drumul neofitului se încheie la bifurcația semnului Y, în dreapta calea înțelepciunii divine reprezentate în ritualul de inițiere egiptean printr-o femeie înveșmântată în alb, la stânga cea terestră, a falsei cunoașteri reprezentată de o
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
domeniul „mai pur“ în „grupurile apei”, care transmite o realitate logică, formală, sigură, pe baza căreia interdisciplinaritatea capătă un sens. Problematica sensului începe să se descifreze. Opera dă naștere unor noi și noi sensuri, unor multiple universuri precum laturile unui dodecaedru, doisprezece, de patru ori câte trei, de trei ori câte patru, de zece ori câte doi, de două ori câte zece. Câtă precizie!!! Stabilim, în aceeași cheie, o omologie cu postuma eminesciană Dumnezeu și om. Încercăm o hermeneutică aflată în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]