67 matches
-
mult. Grăbiți-vă, e vremea, și apoi împrăștiați-vă peste tot, peste toate fruntariile. II. (Idem) Doar că el a vrut să știe când e mort împăratul și când se face sângele apă. Nu pentru că ar fi vrut să aducă doftoriile ori să-i panseze rănile încă proaspete. Nu. Și nici să ia cu sine veșmintele. Încă o dată nu. El voia doar să știe când se încheie veghea și când va regăsi răcoarea culcușului. Căci fusese o zi toridă și buretele
SELVA OSCURA by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/7312_a_8637]
-
vanilie, stambe, căni, biciclete, cai, vite, basmale...mătuși,unchi, veri, nepoate... icoane, bricege, săpun... lumînări, panglici, prescuri, grîu... căciuli, cojoace, Prima societate de bazalt și teracotă. Stella, sticle, cercuri doage... plăpumi saltele, perne, Flori, scaune, paturi, mese oglinzi, inele, ibrice... doftorii de bătături, săpun de pete, madipolon, ace englezești, mere, portocale, năut, floricele... sacîz... sifoane... ciucalată... smochine, acadele. Tunuri! Păpuși. Belciuge, fonografe, urcioare, bere, cruci... automobile... borangic, țîri, sardele, lămîi. Brînză, urdă, cașcaval. Slănină, roabe velințe. Lopeți căldări, ălbii, copăi... parfumuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Am auzit de la baba Nadia cum se drege ceaiul cu tampoane folosite. Le ascunzi după icoana Fecioarei 40 de zile, apoi le dizolvi în apă călduță. Bea prostul, îi intră pizda-n inimă și nu i-o mai scoate nici o doftorie. Fă, știi care e cea mai grea operație? Să scoți pula din capul unei curve. E veche poanta, dar tu știi care-i culmea răbdării? Să numeri firele de păr de la pizdă cu mănușile de box. Numai căcaturi auziți la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ramificau ca o pânză de păianjen În spatele bisericii Spirito Santo, imediat după poartă. La o cotitură, dădu peste un cleric burtos care Înainta poticnit În sens contrar, suflând din greu, cu aerul nesănătos al cuiva constrâns să recurgă adesea la doftorii și la tot soiul de filtre. I se păru că acesta voia să Îl evite și surprinse o izbucnire de teamă În expresia lui fugară. — E o prăvălie de spițer, pe aici, prin preajmă. Unde e ? exclamă poetul retezându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
dintre ei sunt celebri În breasla lor... Poate că de acolo scot mari câștiguri, ori poate că dispun de alte venituri. Messer Teofilo, de pildă, cu prăvălia lui, nu e sărac deloc, dacă e să ne gândim la cât costă doftoriile spițerilor ăstora blestemați... Dante ridică fruntea ca ars, făcând un pas spre secretar, care dădu Înapoi intimidat. Pe dată, Își aminti și el că priorul aparținea și el Artei spițerilor. Își mușcă limba blestemându-se singur, În timp ce Încerca să găsească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
revadă. — Îmi dau seama că te-ai reînsănătoșit, messer Durante. Așa cum ți-am promis, spuse el cu o mândrie prost disimulată. Iar așa cum ți-am promis și eu, revin să te omagiez și să reînnoiesc vechea prietenie. — Mă bucur. Așadar, doftoria mea și-a făcut efectul scontat. — Pe deplin, și Îți mulțumesc Încă o dată pentru asta. A avut același efect și asupra celorlalți care s-au folosit de el? — Ce vrei să spui? Întrebă Teofilo, dintr-o dată circumspect Îndărătul cordialității sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
la spital numai când cădeau și boala nu se mai lecuia... - Ce lucri, neică ? - La stână, dom-doftor... - Și ce te supără ? - Nu mai poci ridica oaia... - Inima-i de vină ! - Dacă-i p-așa, oi ridica mielu, că doftoru dă doftorii, nu sănătate !... Dar-ar boala-n ea dă boală !... Maica Mare a mea din Rucăr a fost dusă pentru prima și ultima oară la spital în 1955, când avea 80 de ani. Noi cei 6 copii veneam vara la Rucăr
OBLOJEALĂ ÎN BOLNIŢĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348647_a_349976]
-
nu știi că ești ticălos, nenorocit, sărac, orb și gol. Te sfătuiesc să cumperi de la Mine aur curățit prin foc ca să te îmbogățești, haine albe ca să te îmbraci cu ele și să nu ți se vadă rușinea goliciunii tale și doftorie pentru ochi ca să-ți ungi ochii și să vezi. Eu mustru și pedepsesc pe toți aceia pe care-i iubesc. Fii plin de rîvnă dar și pocăiește-te. Iată, Eu stau la ușă și bat. Dacă aude cineva glasul Meu
DESPRE BOGĂŢIE, SĂRĂCIE, BANI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348414_a_349743]
-
ști foarte bine, cu câteva săptămâni înainte, să se puie la adăpost, fiind prevestiți de amicii liberali de aicea, și tot turma neprevăzătoare a micilor capitaliști și acționari va plăti deocamdată fantaziile financiare și economice ale d-lui Brătianu și "doftoriile întăritoare" ale d-lui C. A. Rosetti. Am zis deocamdată, pentru că statele străine, precum știm după exemplele Egiptului și Turciei, nu lasă în pierdere pe supușii lor, și tot noi, în cele din urmă, vom plăti toată paguba, cum s-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
actuali, atunci toate acestea se datoresc d-lui C. A. Rosetti. Nu e nici logică nici bun-simț în atribuirea aceasta - dar ce face? Douăzeci de ani d. C. A. Rosetti urmează această tristă meserie și n-ar fi natural ca doftoria întăritoare să-l schimbe deodată într-atîta încît, din șef al partidului roșu, să devie o dată măcar ceea ce nicicând n-a fost: amic al adevărului! Fiindcă lumea s-a săturat de a asculta pe onorabilii Fleva, Serurie ș. a., sau, ascultîndu-i, nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sub suflările inspirației sale diplomatice. Cei nemulțumiți cu ministerul s-au fost grupat în jurul celor patru viceprezidenți, cu intenția hotărâtă de-a nu acorda cabinetului lucrul cel mai de căpetenie... bugetul. Adunarea însă, știind că bugetul e izvorul tămăduirilor și doftoria întăritoare a partidului, l-a votat în ruptul capului, de zburau capitolele și paragrafii ca stâlpii de telegraf când călătorești cu drumul de fier. De atunci, mulțumită închiderii sesiunii, situația s-a mulcomit, fără a se limpezi. Marele partid tot
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
oferă remedii magico- medicale în cazul în care ursitul/ursita întârzie să vină, și fata/băiatul se îmbolnăvește de „dor la inimă”. Sau „când le mănâncă Striga inima” (4), ca în această recomandare, scrisă în 1788, într-o Carte de doftorii : „Pentru dor de inimă, flori de arțar să fiarbă cu apă ne-ncepută și să-l dea să bea seara și dimineața” (20, p. 428). De asemenea, cu decoct de scoarță de „giugastru” „se scaldă copiii, ori de ce ar fi bolnavi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
înțălepciune-i era dată de la Dumnedzău. Așijderea și planitele și crângurile și toată tocmala ceriului și de supt ceriu știa și cum va lega pre diavoli și cum îi cheamă pe numele lor și toate vrăjile. Așijderea toate leacurile și toate doftoriile și toate ierbile, care de ce leac era. Toate acestea le-au cunoscut Solomon cu înțălepciunea sa” (102, p. 224). De la jumătatea secolului al XVII-lea până la începutul celui de al XIX-lea, cronografele - devenite adevărate cărți populare - „au circulat de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
VII, 17-21. Deci, conform textelor canonice, Solomon a grăit și nu a scris, iar „noroadele” auzeau și nu citeau. Totuși, în Talmud (Tractat Pesachim, 56a, Berachoth, 10b ; cf. 102, p. 224) se spune că Solomon este autorul unei „cărți de doftorii”, abrogată și arsă ulterior de împăratul Iudeei, Iezechia (727-689 î.e.n.), pe motiv că bolnavii nu se mai rugau lui Iehova, ci foloseau remediile din „Cartea lui Solomon”. Deja în secolul I e.n., legenda unor cărți scrise de Solomon făcuse carieră
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
au părăsit oamenii a să închina și a să ruga lui Dumendzău pentru boale, au trimis de au strâns toate cărțile acelea și le-au aruncat în foc, de au ars. Și încă dentru acelea învățături a lui Solomon sunt doftorii până astădzi (102, p. 224 ; vezi același episod și în alte cronografe românești, de exemplu, mss. BAR 4865 ; cf. 192, p. 95). Putem presupune deci că motivul „Cartea lui Solomon” (pătruns în tradiția populară românească, prin cronografe, în secolele XVII-XVIII
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
p. 133). Provenit din germa- nul Apotheke, termenul „apotecă” (uzual în Transilvania) trebuia uneori explicat în limba română, mai ales în Moldova și Muntenia. Astfel, Dimitrie Cantemir traducea cuvântul „apotecar” (popular „poticar” sau „poticarăș”) prin „cela ce vinde erbi de doftorie” (Istoria ieroglifică, 1703- 1705). Dar adevărații beneficiari ai virtuților terapeutice ale cânepii au fost țăranii, care foloseau semințele acestei plante mai ales în scopuri analgezice (17, p. 72). Vorbind despre „fumigația cu sămânță de cânepă”, atestată la traci și la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
utilizat în cadrul medicinei populare românești : toate părțile plantei (rădăcină, tulpină, flori, capsule, semințe) sunt folosite (decoct, infuzie, macerare în vin etc.) ca sedative, analgezice, somnifere, aneste zice ș.a. (17, p. 142). într-un Calendar tipărit la Iași în 1785, cuprinzând „doftoriile cele cu lesnire și fără de cheltuială ce se găsesc pe la casele celor săraci, ca să le folosească la vremea boalelor lor”, se recomandă : „[Pentru ca] să doarmă omul : să iei flori roșii de mac și să moi în apă sau vin ; și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
85, p. 96). Dar însăși larga răspândire a vocabulei (afion) în terminologia medicală populară (chiar atunci când desemnează planta sau o parte a ei) este un simptom al răspândirii remediului respectiv (opium). Confuzia lexicală nu era generalizată. Într-o însemnare pentru doftorii din 1788 (mss. BAR nr. 3750), „macul” și „afionul” sunt recomandate ca remedii distincte (158, pp. 175-177). Mai multe rețete de farmacie populară, rămase în manuscris din prima jumătate a secolului al XIX-lea (în arhiva folcloristului Artur Gorovei din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a se freca la partea cu durere”, „tiriac de Veneția” într-o „rățătă de balsăm”, „tiriac” într-o „rețită de elecsir”. Este vorba de un „elecsir” care „înmulțește viiața, face a fi foarte sânătos și slobod de tot fel de doftorie, întărește vârtute, deștiaptă sămțire, oprește suirea flegmei și tot fel de colică, potoale durerea dânților, curățe sângile, folosește la cei otrăviți și tot fel de lungoare, troahne, friguri și lepecioase boale” (37). Astfel de leacuri băbești făceau parte din trusa
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
farmaceutic din 1609 pe capacul căruia era gravat textul : Teriaca Fina Alla Testa D’oro in Venet. Pe centrul capacului era desenat un cap de bărbat cu cunună de lauri pe frunte (178). în manuscrisul românesc din 1788 însemnări pentru doftorii, ca remediu împotriva bolii „ciumică, ferească Dumnezeu”, autorul recomandă altânbaș, dar pentru că termenul nu era generalizat, el explică imediat : „tiriac de la băcani” (158, p. 171). Este o expresie intrată în limbaj popular. Nicolae Vodă Caragea interzisese cu câțiva ani înainte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ele erau lăudate că aduc „vărtoasă sănătate”, că vindecă „Melahonia” [sic !] și „fantazia sau turburarea gândurilor”, dar și că „ascuțesc și lămuresc mintea omului” (197). Un alt manuscris din epocă (1776) conține indicații de folosire pentru „Theriacul de Andromac”, o doftorie „izcodită [= inventată] de cei mai mari și aleși mediconi” (126, p. 120). Numele opiaceului (Theriaca Andromachi) vine de la numele doctorului împăratului Nero (54-68 e.n.), Andromachus. Se spune că acesta ar fi îmbunătățit rețeta inițială, cea a regelui Pontului, Mithridate al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unor samsari ai intereselor țării, cari știu să amețească prin mizerii interne pe oamenii pe cari vor să-i înșele și să-i păgubească. E ca și când un samsar, solicitând să cumpere moșia unui om, i-ar fi dat acestuia o doftorie drastică pentru ca, amețit de tăieturile din lăuntru, să iscălească de nerăbdare și de durere vânzarea. Ei bine, toate acestea le-am pus în vederea alegătorilor; le-am spus să nu se uite în gura panglicarului țarigrădean din Strada Doamnei, pentru care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu puțin ajutor și mângâieri am avut... că nu numai că dobânzili banilor cu cari m-au... împrumutat mi-au iertat, dar și la vreme patimilor bolilor mele dumnealui au făcut milă cu mini de m-au căutat cheltuind la doftorii și cu dohtori pentru mine, cari nimini alții n-au făcut-o. Apoi că și de aice înainte, dumnealui rămâne a mă sprijini în casa dumisale cu odihna mea, după feriasca bunătate ci știu că are”. Cum ți s-a
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pentru întemeiarea și bunăstarea acestui locaș... dar fiindcă am făcut și spitalii la mănăstirea aceasta, adică bolniță pentru căutarea grijii și hrana a ticăloșilor bolnavi... dar deosebit ... este trebuință și un doftor, om de ispravă și iscusit ispitit la meșterșugul doftoriilor... pentru căutarea și cercetarea bolnavilor ce să vor întâmpla la spitalii, dar și pentru boierime... și pentru alți lăcuitori... din orașul Iașilor... Iaste trebuință și de geraf (chirurg)... și de spițer (farmacist)... numai trebuie să aibă și ei orânduită plata
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ar fi fost nevoie. Chirurgul întâi primea câte 20 de lei pe lună. Cel de al doilea chirurg trebuia să fie „supus la tot ce i-ar da învățătură” cel „întâiu gerah”. Mai trebuia să fie „purtător de grijă la doftorii și la mâncarea bolnavilor... ca să se păzească... la orânduitele ceasuri, după orânduiala doftorilor”. Vodă este și mai drastic când hotărăște: „Dohtorul cel mare al Curții gospod... să nu aibă cât de puțin amestec la spitalul acesta, nici la spițeria spitalului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]