292 matches
-
jucăriile aruncate prin toată casa într-o dezordine deplină și-mi spun că are toate șansele. Morala: îl sun la telefon pe prietenul Haralampy să-mi dea un bilet de internare la Cernica până îmi rezolvă el problema cu un dogar din Apuseni...
Visuri telefilice by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13499_a_14824]
-
vizionării emisiunilor lui Dan Negru și Andrei Gheorghe, ambii scăpați dintr-un institut secret de cercetarea comportamentului uman în condiții de televiziune și angajați la generoasa Antenă 1 de către un inspector de personal cu suflet pur, și cu un frate dogar autoexpulzat pe post de ascet într-o peșteră din Apuseni... Și-am fi putut-o face, fiindcă în marea bătălie din Portugalia aveam și noi generalul nostru " singurul soldat român care, beneficiind de zicerea napoleoniană, și scotocind într-o raniță
Măturoilul cozii negre by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12709_a_14034]
-
Meșteșugarii erau bine organizați în bresle, care aveau, în afara organizării și efectuării meseriei lor, și îndatorirea de apărare a orașului, fiecare breaslă fiind responsabilă pentru un turn de apărare. Astfel au existat: Turnul cositorarilor, giuvaergiilor, frânghierilor, măcelarilor, croitorilor, cizmarilor, lăcătușilor, dogarilor, fierarilor etc. Turnurile breslelor, precum și casele medievale vechi de câteva sute de ani reprezintă obiectivele turistice ale Sighișoarei, care atrag un număr mare de vizitatori, români și străini, centrul istoric fiind fără îndoială cel mai mare capital al Sighișoarei. Din
Agenda2003-43-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281640_a_282969]
-
ai anului. În fruntea topului se află Florin Suciu (atletism), urmat în ordine de Alexandra Mătăsaru (judo), Marius Corciu (badminton), Andrei Cepeu (atletism), Estera Dobre (lupte), Alin Călin (canotaj), Roni Bakale (natație), Vlad Cotuna (gimnastică), Claudiu Mitea (gimnastică) și Tabita Dogar (atletism). Marți, 14 decembrie l Într-o partidă amânată în etapa a 7-a a Diviziei A de baschet masculin, Petrom ELBA Incontro Timișoara a fost învinsă în fața propriilor suporteri de campioana națională și lidera actuală a clasamentului, C.S.U
Agenda2004-51-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/283189_a_284518]
-
un secretar pe nume Victor de Balabine care notează în jurnalul său apărut în anul 1914 la Paris: "...Poftește-l înăuntru, spusei funcționarului. Își făcu îndată apariția un omuleț îndesat, gras, cu mutră de brutar, aspect de cîrpaci, spate de dogar, aer de vînzător de lenjerie, straie de cîrciumar, și uite-așa! N-are un chior, și el vrea să plece în Rusia; pleacă în Rusia, și el n-are nici un chior..." Acest personaj, care scrisese Journal de Victor de Balabine
Balzac în Rusia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16196_a_17521]
-
copiii), fenomene ale naturii, anotimpuri, plante, animale (Iedera, Secetă și ploaie, Cosașul milos, Pe câmpie, Zâna florilor, Cântec de mai, În pădure, Păsărica, floarea, valea, Apa călătoare, Pescarul etc., cele mai multe sunt din această categorie), recomandări și elogii profesionale (Roșiorul, Fierarul, Dogarul, Doctorul, Zidarul, Cizmarul, Plugarul), jocuri (Cântecul soldatului, Copilul neastâmpărat). Tehnica versificației e simplă, adecvată destinației didactice, ceea ce nu înseamnă că lipsesc ingeniozitățile. Regia textului nu are mari subtilități. Singura echivalență metaforică insolită mi s-a părut aceea dintre pădure și
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
se întîlnesc. Un documentar despre un loc atemporal realizat de un tînăr regizor cu ochi de pictor. (Cristina Corciovescu, critic de film) Premii. Mențiune specială la Locarno 4.Căutare/Quest Într-o lume a plasticului și a reciclării, doi prieteni, dogari nomazi cu un ritm de viață aparte, pricepuți la lucruri de care nu prea mai e nevoie, fără bunuri împovărătoare, nici măcar un ceas, își găsesc timp să caute sensuri. Sau lipsa lor. În această existență marginală, care l-ar entuziasma
Proiecţii premiate rulează la Open Soros SocietyMovies [Corola-blog/BlogPost/98441_a_99733]
-
semnat și spun că vor să-l implementeze. Cam tot ce oferă România cultural este influențat sau un produs al Occidentului, Brâncuși, Eliade, Cioran, Celibidache, Enescu etc. Dacă rămânea Cioran și Eliade aici, mureau la Canal, Brâncuși în Gorj, era dogar, dovada faptul că atunci când a vrut să-și dea operele sale românilor pe gratis, aceștia le-au refuzat. Românii trăiesc o dramă, cei cinci milioane care sunt în Occident sunt o mare șansă: ei arată în ce direcție vor românii
DIALOGURI TIMIŞORENE: CU VASILE BOGDAN ŞI TITUS SUCIU (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381569_a_382898]
-
Sașa Pană - ce titlu mai aproape de avangardă? -, cu ilustrații de Victor Brauner, Marcel Iancu, Alfred Jarry, Kapralik, S. Perahim, Picasso, Man Ray, Jacques Vaché. O școală. Apărut la Editura unu - sigla însăși a începutului fără urmări, și fără urmași, pe Dogarilor 36. În '36. Exemplarul pe care l-am deschis are numărul 106, dintr-un tiraj confidențial, am spune azi, de trei sute șaptezeci de volume, cifră rezervată, în graficele de vînzări, foarte finelor cărți de poezie. Nici nu este altceva, decît
Unicate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8274_a_9599]
-
de Brașov, pot fi vizitate Biserica Românească, Biserica fortificată Rotbav, precum și Monumentul prizonierilor ruși și maghiari. Bistrița este atestată documentar pentru prima oară ca oraș în anul 1264. Principalele puncte de interes turistic sunt Complexul Șugălete, Biserica Evanghelică și Turnul Dogarilor, dar și împrejurimile orașului oferă un potențial turistic important: dealul Cetății, Valea Bârgăului, dealul Codrișor. La aproximativ 40 de km de oraș se află stațiunea Sângeorz-Băi. M. D. MITROI Palatul de Gheață al Împărătesei l O copie fidelă a unei
Agenda2006-07-06-turstica () [Corola-journal/Journalistic/284762_a_286091]
-
în chef cu lăutari, cu vinul îmbătrânind în butoaie, dar și cu strania mistică a extincției prin percepția loviturilor de ciocan, posibil pentru a ciopli sicriul: „Vreau toamnă, via plină cu chef și lăutari,/ butoaiele cu tunet de larmă și dogari/ ermetic să le-nchidă cu papură și cuie -/ vinul ca roșul sânge de mucenic să-l puie./ Meșteri! mă doare capul nedogărit și blând/ din care visul poate să curgă pe pământ.// Nu știu nimic din arta cu care se
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
Tăiau stejari și fagi din pădure, îi încărcau în corăbii și porneau cu ei la vale, pe firul Dunării, pînă la intrarea în Ungaria. Sau mai departe, spre ținuturile românești peste care stăpînea contele Dracula, spaima sașilor brașoveni. Unii erau dogari, alții dulgheri, alții spițeri, unii construiau roate de căruță, alții creșteau cai. Negustorii aduceau de la cîmpie grîu și brutarii coceau pîinea. Credeau în Dumnezeu, în farmece, în Diavol, în amulete, în păpușile de ceară străpunse cu acul, în otrăvuri și
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
au avut femeile, care executau țesături viu colorate, costume naționale și covoare renumite pentru frumusețea lor. Cu timpul, meșteșugurile s-au separat tot mai mult de agricultură, ceea ce a condus la apariția unor meseriași specializați: cărăuși, rotari, fierari, cojocari, cizmari, dogari, șindrilari și dulgheri. Larga desfășurare a terasei pe care s-a înfiripat Breaza, la adăpostul dealurilor acoperite cu pășuni și păduri au dus la dezvoltarea zootehniei, exploatarea lemnului și cultura pomilor fructiferi, ca principale preocupări economice. Pomicultura dispunea de o
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
vreme, legate de activitatea unor puternice personalități adânc ancorate în conștiința localnicilor. Tradițiile în meșteșuguri, arta populară și frumoasele obiceiuri ale localnicilor transmise din generație în generație și care aici se pastrează nealterate, Cooperativa “Arta Casnică”, Bâlciul Vinerii Mari, meșterii dogari și șindrilari, dulgherii și tâmplarii iscusiți, fac tot mai cunoscut în țară și peste hotare, patrimoniul turistic al acestei așezări. Foarte multe frumuseți naturale pot fi valorificate în viitorul apropiat prin modernizarea căilor de acces și marcarea potecilor spre aceste
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
au bătut fier încins pe nicovală, aruncând mai multe scântei decât sunt stele pe cer. În urmă a ieșit un soi de bute de oțel cu roți și horn, iar deasupra Ștefan puse un steag, numit de el Steagul moșiei. Dogarii au tăiat pădurea de frasini și au cioplit traverse, care au fost bătute în pământ și legate între ele cu șine de oțel, întocmai cum le-a cerut Ștefan. Ce a ieșit a fost o cale ferată, dar cum ea
Parfum de secol XVII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7200_a_8525]
-
duce ca pe o cruce. Toată povestea este plasată într-un spațiu în care iluzia de vis, de aproape și departe, de magie și halucinație provocată de aburul tăriei sau al drogurilor, iluzia, deci, nu dispare nici o secundă. Scenografia Liei Dogare - poate una dintre cele mai emoționante și mai funcționale din ce am văzut în ultima vreme - este dură și poetică, în același timp. Ca și textul, ca și spectacolul. Este atît de subtilă și are atît impact, pe durata întregului
Portret al artistului la maturitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4571_a_5896]
-
perfect. Mai transcriu cîteva din doxele și paradocsele, așa cum vin la rînd, pentru autenticul lor carat și pentru eventualitatea că autorul - dacă e în viață și dorește - să se facă cunoscut acolo unde a predat manuscrisul, la subsemnatul, în strada Dogarilor, 36. Sașa Pană Mila este un fel de bacșiș sentimental. Mai ales la noi, orientali, într-o oarecare măsură, ea ia deseori forme atît de deplorabile, încît mă gîndesc serios că ar trebui să se afle un mijloc de a
Un text necunoscut de la Sașa Pană by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3134_a_4459]
-
Bătuta de la Crăcoani”, „Hora fetelor de la Dămuc”, „Hora de la Bodești” (Ansamblul „Dor vânătorean”, comuna Vânători, județul Neamț), Dobrogea: „Cadâneasca”, „Geamparaua”, „Rachiul” (Ansamblul „Doina Dobrogei”, Medgidia, județul Constanța), din Muntenia: „Lelea”, „Clopoțelul” (Ansamblul „Rapsodia Prahovei” al Palatului Copiilor, Ploiești), „Aoleanu”, „Sârba Dogarului”, „Sârba din Bezdead” (Ansamblul „Cununița”, școala „Vasile Voiculescu”, Bezdead, județul Dâmbovița). Spectatorii au avut posibilitatea de a asculta și cântece din Republica Moldova: „Libertate”, „Plaiul cu numele Basarabia”, „Azi la noi e sărbătoare” interpretate de Ansamblul „Simphony” din orașul Strășeni. Pe lângă
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
Ceva putea să-i sporească poetului disponibilitatea de a se lăsa contactat, dacă ținem seama că profesa medicina în armată iar tânărul solicitant purta uniforma colegiului militar din Curtea de Argeș. Astfel echipat, s-a înfățișat la intrarea imobilului notoriu din str. Dogarilor 36, sediul de pe vremuri al revistei "unu", frecventat asiduu de Geo Bogza, de Ștefan Roll, de Victor Brauner și întreaga liotă tributară suprarealismului autohton. Numai că antecedentele ilustre vorbeau prea puțin vizitatorului, vag inițiat. Informațiile lui, pe atunci, proveneau strict
Centenar Sașa Pană: Cele mai vechi amintiri by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/14929_a_16254]
-
priceperii de veritabil custode a fiului, ziaristul Vladimir Pană, care asigură accesul la întregul fond documentar tuturor celor îndreptățiți, calificați cercetători, mai vârstnici ori mai tineri. Mai sun, din când în când, la poarta de fier a casei din strada Dogarilor. Regăsesc reperele familiare, identific uneori obiecte în același loc știut. Au dispărut avizele restrictive, așa că mă surprind ispitit să întind mâna după câte un volum, răsfoit sau consultat odinioară. Trebuie să mai fie pe undeva ediția princeps a exegezei lui
Centenar Sașa Pană: Cele mai vechi amintiri by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/14929_a_16254]
-
iar Crist pe cruce are și pernă și cearșaf" (Hidalgo); "Maria își va vinde copilul în biserici/ mințindu-se de-a pururi c-un Dumnezeu-bărbat", "cu penele de înger se-ngrașă alte perne/ iar lemnul crucii candid primește musafiri" (Candid); "dogari cioplesc din lemnul crucii doage/ iar Dumnezeu pare-un cazan cu aburi" (Dresaj ); Gări oarecum frigidere./ Măcelăria-i parcă tramvai./ Astăzi nu-i zi de tăiere./ Botezătorule, hai!" (Interogatoriu); "mai sus într-un muzeu cu uși închise/ vaca exactă paște
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]
-
în costume specifice vremii încercând să recreeze atmosfera secolului al XVIII-lea; povestea festivalului începe la poarta de lemn ce simbolizează granița dintre secolele XVIII și XXI și va fi redată în spațiul Timișoreana de către un fierar, un olar, un dogar și un agricultor care vor demonstra cum se producea berea în acele timpuri. Pe scena festivalului au fost invitate să urce ansambluri de muzică populară și cele mai cunoscute trupe ale momentului: l vineri, 3 iunie Dana (ora 20), Impact
Agenda2005-23-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/283776_a_285105]
-
menținut în satele răzășești pânăă în prima jumătate a secolului al XX-lea. Nevoia i-a învățat pe unii dintre locuitori că, dacă plantezi vie și pomi, ai nevoie de vase mari de lemn, căzi și butoaie și au apărut dogarii, butnarii, lemnarii. Când s-a văzut că nu fiecare poate să facă cojoace din piele de oaie, au apărut 208 cojocarii, care au făcut și căciuli, au apărut și sumanarii croitori care șștiau să croiască și să coase stofa țărănească
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
maro, galben, roșu deschis, colan „brâu din lână, mai îngust decât cel bărbătesc, în dungi orizontale de culoare: galben, negru, roșu deschis. O cameră este dedicată meseriilor din zonă. Astfel vizitatorii pot vedea obiecte care au aparținut: pescarilor, fierarilor, tâmplarilor, dogarilor, cizmarilor, croitorilor. La etaj într-una din camere sunt expuse bijuterii din metal: brățări, inele, mărgele, centuri cu paftale, gherdan „colier”, o ladă de zestre „racla”, o traistă, două costume de damă. Față de cele din prima cameră sunt mai vii
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
Bloj, director la Biblioteca Municipală „Petru Maior” din Reghin, Expoziția de broderie spartă și artizanat cu lucrări realizate de meșteri populari, precum Dorina Frenți, Expoziția cu vânzare de obiecte de artizanat în miniatură a meșterului popular Petrișor Florin, Expoziția meșterului dogar Truția Vasile din Reghin, Expozița florală realizată de Sera Municipiului Reghin, Expoziția de sculptură în ceară a Vioricăi Hărșan, costume populare realizate de rapsodul popular Rafila Moldovan din Idicel Pădure, Cătană Lucreția, Violeta Crucița, cât și costume populare de pe Valea
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]