2,090 matches
-
introvertit și, care, da, se poate simți bine, dar, mai degrabă, cu sine însuși. Hai, iarta-ma te rog, pentru această mică incursiune în “terenul tău”, fără a fi invitată. Îți doresc numai bine! În “Frații Jderi”, relaxarea molateca a domnițelor, prelungită în căscat și-n întinderea leneșa a brațelor deasupra capului, semnifică un picuț mai mult decat punctul “c” așa cum îl traduce Dragoș. Gestul încărcat de erotism era mai mult decât o promisiune ... Sadoveanu o spune ... așa că, pas să-L
Sunt un căscat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82713_a_84038]
-
transformați ulterior ireversibil. Formidabilă de-a dreptul mi se pare atmosfera Brașovului cu multe fațete, un fel de Shambala a nostalgiilor autorului, un loc de încrucișare a spiritului teuton cu cel slav și cu cel bizantin, populat de fantome de domnițe bisexuale și înconjurat de culmi neguroase. Întâlnire la Kronstadt este un roman al exilului în toate sensurile, o poveste a jidovului rătăcitor, în cel mai realist mod posibil. Plecat în 1957 din Brașov, prin Ierusalim la Paris și de acolo
Despre evrei și orașe minunate by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14671_a_15996]
-
Fiind din familie singurul pentru care am simpatie nu i-am ars ca celorlalți portretul. Fu un Bergami. Mîndrețea lui, aureolată de prestigiul ce înveșmîntă în ochii femeilor pe aceia care au ucis, îl făcu să treacă de la coada butcei Domniței Ralu, la dînsa în pat. Primi drept plată Măgura și topuzul armășiei. Cum vezi dar, surceaua n-a sărit departe de trunchi și cred că și starea sa sufletească trebuie să fi fost la fel cu a mea pentru ca el
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
reginei Marii Britanii, Carolina de Brunswick, acuzată de legături pe care rangul nu i le permitea cu acest personaj seducător venit la curte. Povestea e și cea a străbunicului lui Pașadia, dar se petrece în Valahia, locul reginei e luat de domnița Ralu, seducătorului i se trece sub tăcere vina de a fi comis o crimă cumplită și primește plocon moșia Măgura și demnitatea de armaș. Calchiată după cea britanică, istoria capătă puternic iz balcanic. Măgureanu, celălalt nume al lui Pașadia, are
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
și chiar înlăturată ca posibilitate. Odată divulgată originea străbunicului, Pașadia poate fi bănuit de mistificare. Povestitorul, s-ar zice, îl acuză indirect, din moment ce l-a avertizat pe cititor în secvența anticipativă de zvonul care îi atribuia veneticului ajuns în patul domniței Ralu o origine joasă, asupra căreia, pare-se, acesta păstra tăcerea. Cum istoria plăcintarului levantin, malițioasă invenție a tatălui, și a pretențiilor nobiliare pe care le avea Mateiu Caragiale e la fel de cunoscută ca romanul, lectura personajelor se așează imediat pentru
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
-o de la bun început neprielnică și învrăjbită împotriva lor. La o privire înapoi redescoperim portretul primului dintre Măgureni: balcanic îi e portul, a balcanic îl ghicește după semnele chipului Povestitorul, balcanică e și istoria ce-l aduce în patul unei domnițe din Balcani. De acest cuvînt se teme Pașadia atunci cînd, în fața portretului străbunicului, Povestitorul descoperă atîta balcanism. Și, cu sonoritatea unui singur cuvînt, Pașadia încearcă să păcălească soarta potrivnică și să-l nege: "Fu un Bergami." Și Povestitorul acceptă jocul
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
armura de odinioară, bicicleta și tricoul de azi. Franța își adoră eroii. Armstrong sub Arcul de Triumf în 2001 seamănă cu De Gaulle, în același loc simbolic, în 1944. Iar de la ferestrele zăbrelite ale castelelor de pe Loire umbrele doamnelor și domnițelor medievale privesc caravana ciclistă cu ochii miilor de turiști înșirați pe marginea șoselei, lîngă rulotele și corturile care i-au adăpostit peste noapte. Cicliștii, ca și cavalerii, sînt deopotrivă de efemeri. Mulți dintre fanii de azi ai lui Armstrong n-
Turul Franței ca literatură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14989_a_16314]
-
n-are jumătate din avere în lichidități. - Și oricum nu putea fi o rezolvare. - Evident. Dar încerca să se scuze. Veneau fel de fel de tinere poete dornice de a fi recenzate, scandalizând-o pe mama. Veneau Vanea Gherghinescu cu Domnița, fiind prieteni încă din copilărie, prieteni severineni. - Eugen Ionescu? - El stătea foarte aproape; se plimbau serile prin Grădina botanică; soția lui, fiind severineancă era o cunoștință veche a tatei. Se aveau foarte bine. Tata mi-a spus că atunci când a
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
patru lei de tradiție elenistică trecută prin filtrul bizantin, pe soclul cărora să fie trecut prenumele Constantin, Ștefan, Radu și Matei, iar celălalt să aibă șapte fântâni ca șapte cupe, apa care va țâșni din ele întruchipând lacrimile celor șapte domnițe. Tematica acestei expoziții, textele ca și imaginile, unele expuse pentru prima oară, sunt rezultatul unui amplu studiu asupra restaurării Mogoșoaiei făcut de arhitect Alexandra Chiliman, iar punerea lor în pagină, elegantă și ingenioasă a fost realizată de designer-ul Ioan
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
în mișcare înghițind Lemne, Explică privirilor Viteza luminii, Teleportările, Gândirea roboților. Noi nu avem de ce să urcăm Cu metroul; Mergem la pas De la muzeu la muzeu. Admirăm oceanele Expuse, Tot albastrul, Fiecare planetă... Dispariția din context Dispariția Din context A domnițelor S-a dovedit a fi O pură întâmplare. După un dans nebun, Venise furtuna; Clopotele au bătut a prăpăd, Apoi fulgerele s-au îndepărtat. Muzica era La fel de zgomotoasă... Domnițele, Atunci, S-au și trezit Ascunse după razele lunii... Tocmai plecată
Din volumul Copacul de argint. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Vasile Mic () [Corola-journal/Imaginative/87_a_74]
-
Tot albastrul, Fiecare planetă... Dispariția din context Dispariția Din context A domnițelor S-a dovedit a fi O pură întâmplare. După un dans nebun, Venise furtuna; Clopotele au bătut a prăpăd, Apoi fulgerele s-au îndepărtat. Muzica era La fel de zgomotoasă... Domnițele, Atunci, S-au și trezit Ascunse după razele lunii... Tocmai plecată să-și cumpere Nestemate. D Lestine iterare Peste râuri de argint Peste râuri de argint Am construit poduri Zburătoare De argint Cărări, Drumuri de argint Am rânduit În întreg
Din volumul Copacul de argint. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Vasile Mic () [Corola-journal/Imaginative/87_a_74]
-
ar fi avut vreo 48 de ani. întîmplarea, în ciuda datărilor precise, emană un vag parfum folcloric, gestul Iosefinei părînd inspirat de acela al unei prințese din evul de mijloc. Tot într-acolo ne trimite și Caragiale prin balada intitulată Grația domniței, povestea unei vînători princiare care culminează memorabil și elocvent: Tînăra domniță a încălecat; Pentru prima oară merge la vînat, Cu-al ei mire june, tocmai sus în munte, Să vîneze ciute, cerbi cu coarne-n frunte. în timpul vînătorii, domnița e
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
emană un vag parfum folcloric, gestul Iosefinei părînd inspirat de acela al unei prințese din evul de mijloc. Tot într-acolo ne trimite și Caragiale prin balada intitulată Grația domniței, povestea unei vînători princiare care culminează memorabil și elocvent: Tînăra domniță a încălecat; Pentru prima oară merge la vînat, Cu-al ei mire june, tocmai sus în munte, Să vîneze ciute, cerbi cu coarne-n frunte. în timpul vînătorii, domnița e înspăimîntată de mulțimea jertfelor și tremură de mila lor: Pe cînd
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
Grația domniței, povestea unei vînători princiare care culminează memorabil și elocvent: Tînăra domniță a încălecat; Pentru prima oară merge la vînat, Cu-al ei mire june, tocmai sus în munte, Să vîneze ciute, cerbi cu coarne-n frunte. în timpul vînătorii, domnița e înspăimîntată de mulțimea jertfelor și tremură de mila lor: Pe cînd lăcrimează, iată că, deodată, Din desiș, în față-i, un cerb se arată. ș...ț Vine și-ngenunche l-ale ei picioare, Grație imploră, ca să nu-l omoare
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
-i, un cerb se arată. ș...ț Vine și-ngenunche l-ale ei picioare, Grație imploră, ca să nu-l omoare. Dar și al ei mire, iată-l că sosește, Arma-n sus ridică și ochind țintește. ș...ț " Nu! strigă domnița; nu da, dragul meu! Pe-acest cerb, sărmanul, vreau să-l mîntui eu; Căci mie-n genunche el s-a prosternat, Convins că de mine poate fi salvat! Mie în genunchi a venit să ceară Grație... Eu nu pot ca să
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
nu pot ca să-l las să piară!" Și, zicînd acestea, ea a dezarmat Brațul ce-al său mire ține ardicat. ș...ț Mult poate femeia!... cu grația sa Orice răutate ea va dezarma! Gesturi ca acela al Iosefinei sau al domniței din balada lui Caragiale s-au produs și în vremuri mai apropiate. Spre sfîrșitul deceniului 8 al secolului trecut, un președinte al Franței, Valéry Giscard d^Estaing, aflat în vizită oficială în România a lăsat arma jos la vederea unui
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
plauzibile și mai umane anumite întîmplări, precum și rațiunea unor gesturi. Deși este vorba despre un nefericit Zmeu al Zmeilor și un înfumurat Făt Frumos, despre curtea lui Alb Împărat și a Împărătesei lui, despre pretendenți, fel de fel, la mîna domnițelor - din care doar una nu este supusă - despre vrăji și vrăjitoare, Ileana Cosînzeana, totul pare să se petreacă și azi. Într-un sat de prin apropiere, unde fantasticul din basme se adună laolaltă cu folclorul băștinaș, plin de taine, de
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
iar se mai închină repede de câteva ori. Sisi se închină și ea după Mitică și îi întinse mâna pe neașteptate. Omul nu înțelese gestul și se dădu îndărăt, ca speriat. Cărăuțeanu o privi și el surprins. Era ca și cum, o domniță, o prințesă ar fi dat mâna unui biet șerb. Coana Lenuța apăru și ea în prag în mână cu o tingire mare de alamă pe care o freca înverșunată. Se schimbară salutări. Când să deschidă ușa paralelă ce dădea direct
Asfințit cu ghioc (VI) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12029_a_13354]
-
lui. Aruncând la iuțeală o privire în oglinda de bâlci, cu rama galbenă pictată cu păsărele verzi, zestrea coanii Lenuții, își aduse aminte cum îi spusese Sisi, puțin după ce se cunoscuseră, că semăna cu Zelea Codreanu... Ca Ghiculeasă, os de domniță, se cunoșteau. Odată fuseseră împreună cu mai mulți camarazi la Agapia. Aceeași ochi întunecoși, verzui, culoarea lichenului iubind nordul. Același păr castaniu spre roșcat, rebel; același mers, apăsat... Cu toate că - susținea Sisi - se deosebeau ca de la cer la pământ, ori invers: Dinu
Asfințit cu ghioc (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12090_a_13415]
-
din partea Universității din Vilnius, fondată în 1578! l acces "fără întrebări" la înregistrări și alte componente ale securității statului! l dreptul protejat prin lege de a purta, în perioadele petrecute pe teritoriul lituanian, titluri și ranguri precum "Înalte domn" și "Domniță" sau "Înălțimea voastră", cu pedepse pentru personalul domestic care refuza să le folosească, între care se numărau flagelarea publică și pînă la șaizeci de zile de închisoare! l dreptul de "a trece înainte", în ultima clipă, la biletele de tren
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
o singură temă: adulterul. Majoritatea povestirilor au în centru relația sexuală ascunsă dintre un bărbat (misogin) și o femeie (ușuratică, chiar nimfomană). Uneori chiar îl regreți pe Breban cu discursurile lui complicate. De pildă, în Stormy Monday Blues o anume Domnița, despre care se vorbește că ar fi veșnic nesatisfăcută, este atracția mai tuturor bărbaților dintr-o localitate de provincie, în Urma calului pe luncă femeia e mult prea nesătulă pentru a nu fi zoofilă, în Paulina bărbatul își înșală soția fără
Cum se dezbracă o femeie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11716_a_13041]
-
ideologică a publicistului, arătând că ecouri ale răscoalei se înregistrează la rubrica „Notițe și informațiuni” din revista „Viața literară și artistică”. Din ceea ce are legătură cu literatura, mi se pare interesant să rețin că a circulat zvonul cum că romanul Domnița Viorica de Vasile Pop ar fi instigat pe țărani la răscoală (p. 302), ceea ce e evident o supralicitare anecdotică și aberantă, mai ales dacă luăm în seamă analfabetismul notoriu al țăranilor la începutul secolului. Dar merită reținută ca fapt divers
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
de crin preoții nu pot ierta gândul care Îl Încurcă și-n licori de curara și curka...rămâne curka. STRUȚUL DIN PONTUS cu creionul acesta bont voi urni din loc planeta eu sunt poetul din Pont un pirat cu trotineta Domniță de nu-mi dai pace Într-o clipă mai tremolo o să-ți intru-n carapace și-mi depun lapți vii acolo toți delfinii plange-m-ar chiar bunica și pisica eu voi scrie prin coșmar sunt poet nu știu ce-i frica
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
ale mai multor sărbători împărătești ș. a. Atestat de Eforia Școlilor, la 20 mai 1824, de însuși Ieromonahul Macarie ca ,,fiind îndestul a paradosi orice mathimi a(le) acestei sistimi, ca un desăvârșit dascăl”, după ce absolvise școala de grămătici de la biserica Domnița Bălașa din București (1808-1811) și fusese ucenic întru ale psaltichiei la școala dascălului Costache Chiosea, de la Podul lui Șerban Vodă, Ioniță Stoicescu a devenit logofețel la Ministerul Justiției - de unde și adaosul numelui și a fost și este cunoscut în primul
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
vechi, au fost provocate, realizate de mine, corectate de mine ca text, ca și interviurile propriu-zise. La fel am conceput și Interpretările, cercetările mele recente“. Cartea are atașat pe coperta a treia un compact-disc cu piesa lui Radu Stanca, Hora domnițelor, adaptare radiofonică de Ioan Chindriș în regia artistică a regretatului Ioan Taub, difuzată în premieră la 25 noiembrie 1969, în emisiunea „Carnet teatral“ unde, pe lângă comentariile specialiștilor, poate fi auzită și vocea distinsei soții a maestrului, actrița Dorina - Doti - Stanca
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93820_a_95112]