98 matches
-
acestea și chiar altele mai mari decât acestea. Că moartea mucenicilor e imbold pentru credincioși, îndrăznire pentru Biserici, întărirea creștinismului, surparea morții, dovada învierii, batjocura dracilor, învinuirea diavolului, învățătură de filosofie, îndemn pentru disprețuirea lucrurilor din lumea aceasta, cale pentru dorirea bunătăților ce vor să fie, ușurare în nenorocirile ce vin peste noi, temei de răbdare, prilej de stăruință, rădăcină, izvor și mamă a tuturor bunătăților”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfânta mare Muceniță Drosida și despre
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
sădită în inima sa pentru a putea să-L cunoască pe Dumnezeu, să tindă spre înălțarea la El, spre unirea cu El și să o canalizeze spre tot ceea ce împiedică această firească lucrare. Adam în Grădina Edenului nu cunoștea altă dorire și plăcere decât cea a desfătării în Dumnezeu, numai în El aflându-și întreaga sa desfătare. Diavolul, pizmuindu-l pe om, l-a sfătuit și l-a îndemnat pe acesta să-și mute dorința de la Dumnezeu, spre sine însuși și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
acestea desfătarea. Și Adam a ascultat glasul ispititorului. Din acea clipă a început a trăi într-o lume în care valorile sunt răsturnate și răul se confundă cu binele. De atunci, omul este în căutarea plăcerii trupești, canalizând puterea de dorire a lui Dumnezeu înspre realitățile sensibile, pentru a gusta din cupa plăcerii trupești, căreia i-a urmat și îi urmează în mod inevitabil durerea, această stare sufletească ce era necunoscută omului înainte de căderea în păcat. Despre această durere care urmează
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
TÂNĂRUL SCRIITOR și În ECOUL. Ceea ce ar mai trebui, ar fi câteva detalii despre ceea ce ai scris până acum și despre ce scrii astăzi. Mie Îmi poți spune orice socotești util pentru năzuințele tale de scriitor; căci ești scriitor. Cu doriri de bine, Silveștri și până la ultimul, parcă Îndurerat și pregătit de eliberare, mi-a fost cel mai apropiat prieten. Mărturisesc că simt o durere profundă că nu l-am cunoscut personal. Periplul literar prin revistele ARP a Însemnat și perioada
Artur Silvestri s-a reîntors Acasă. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]
-
fost și va rămâne un far, unul dintre cele mai minunate modele umane ale acestei epoci, în care tocmai modelele și caracterele lipsesc”. Că o mlădiere a spiritului, Gabriel înflorea în oamenii pe care și-i alegea cu migala, cu dorire, cu duh, îi sadea apoi în sufletul său pentru a înmiresma Marea Grădină a Maicii Domnului nostru. Gabriel Artur Silveștri era conștient că Neamul nostru care făcea parte din prima Familie a lumii, din Zorii Creației, binecuvântata de Bunul Dumnezeu
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
peste măsură, precum și înfrânarea de la somn, căsătoria, iubirea, smerenia, privegherea, spovedania și Împărtășania deasă, singurătatea, evitarea locurilor unde s-ar putea produce căderea, citirea Scripturilor, meditația, alungarea gândurilor de desfrânare încă de la început, dragostea de Dumnezeu, frica de chinuri și dorirea bunătăților cerești, educația aleasă, paza celor cinci simțuri, în special văzul, auzul, pipăitul și mirosul, precum și supravegherea comportamentului, a gândurilor, a faptelor și cuvintelor noastre, precum și a îmbrăcămintei etc. Cuviosul Nichita Stithatul învață că duhul senzualității îl facem nelucrător cu
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cu viciile<footnote Sf. Ioan Casian, Convorbirile duhovniceștiă, p. 504. footnote>. Privind spre latura opusă, nu teama de focul cel veșnic și de osândă ne poate îndemna să ne despărțim de păcat, ci speranța și dorința împărăției<footnote Ibidem. footnote>, dorirea de bunătăților ce vor să fie, poftă de împărăția lui Dumnezeu<footnote Sf. Efrem Sirul, Cuvinte și învățăturiă, cartea a III-a, p. 440. footnote> și frica de Dumnezeu, în sensul de a nu-L supăra și a nu ne
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
vol. 29, p. 285. footnote>. Dar „i se smulge vălul tristeții, prin aceea că află că adevărata bucurie de Cel dorit e să înainteze pururea în căutarea Lui și să nu înceteze niciodată din urcuș, dorința împlinită născând totdeauna altă dorire a Celui ce se află deasupra. Deci după ce i s-a luat vălul deznădejdii și a văzut frumusețea nesperată și necircumscrisă a Celui dorit, ce e aflată în toată eternitatea veacurilor mereu mai mare, se întinde (τείνεται) cu un dor
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
footnote>, iar cele dobândite până acum se dovedesc a fi numai „începutul urcușului”<footnote Ibidem, omilia a V-a, p. 173. footnote>. Pentru că „niciodată dorința celui ce urcă nu se oprește la cele cunoscute, ci sufletul urcând printr-o altă dorire mai mare spre alta mai de sus, într-o urcare necontenită, înaintează de-a pururi, prin cele și mai înalte, spre Cel nehotărnicit”<footnote Ibidem, omilia a VIII-a, p. 223; cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 600. footnote>. Astfel, „ ... se
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
explicativă, nr. 248, în PSB, vol. 29, p. 277. footnote>. Sufletul nostru mereu caută pe Dumnezeu. Sfântul Grigorie de Nyssa spune că sufletul nostru caută pe Dumnezeu precum caută mireasa pe mire. „Căci Dumnezeu singur, cu adevărat, are dulceața și dorirea și iubirea. Gustarea continuă din Dumnezeu devine pricină a unei dorințe și mai mari, pentru că intensifică pofta prin participarea la bunuri”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De anima et resurrectione, P. G. XLIV, col. 105BC. footnote>. „Sufletul care privește în
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
și foametei cu care se confruntă milioane de ființe din întreaga lume. În ziua când prăznuim pe Hristos izvorul vieții triumfând asupra morții, să credem cu tărie că buna înțelegere între noi va ieși biruitoare. Cu acest gând și această dorire să petrecem sfântul Paște din acest an. Iar în ce mă privește, smerit rog pe Bunul Dumnezeu să-și reverse darurile Sale peste noi toți, dăruindu-ne un Paște îmbelșugat și fericit, plin de toate bunătățile trupești și sufletești. O dată cu
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
impresia că dorința sufletului este satisfăcută, deoarece el aspira să fie unit cu Cel Preaiubit și acest lucru îl vedem acum îndeplinit. Dar „niciodată dorința celui ce urcă nu se oprește la cele cunoscute, ci sufletul urcând printr-o altă dorire mai mare spre alta mai de sus, într-o urcare necontenită, înaintează pururea, prin cele și mai înalte, spre Cel nehotărnicit”83. Astfel, „ ... se cuvine să fericim sufletul pentru acestea, ca pe unul ce a ajuns în urcușul spre înălțime
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
pentru suflet atunci când este gata să fie rănit. Cu ochii spre Sfântul Altar, nemișcată din locul unde mă lăsa mama, cercetam sfinții pictați pe ușile de la intrarea în el, privind țintă asupra lor creându-mi în minte un nesfârșit de doriri printre care și mintea tatălui meu să-i fie sănătoasă considerând-o rănită în urma unor povești neexplicate. După slujbele de duminică dimineața eram fericită când mama mă lua de mână și mă purta în fața Sfântului Altar, acolo unde părintele ne
,, AȘA AM ÎNVĂȚAT SĂ IUBESC BRĂILA ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384162_a_385491]
-
de la clădirile frumos ornamentate la străzile în formă de evantai pline cu salcâmi, de la peregrinarea pașilor pierduți în căutarea iubirii fără nume. Așa am învățat să iubesc Brăila, în trecera mea risipită în timp; cu amintiri din anii copilăriei cu doriri și neîmpliniri ucise, în căutarea unei constelații plină de lumină. Așa am învățat să iubesc Brăila ! Brăila, oraș plin de forme și culoare, de amintiri, iubiri și regrete, de melancolicii și visătorii acestor locuri. Referință Bibliografică: Așa am învățat să
,, AȘA AM ÎNVĂȚAT SĂ IUBESC BRĂILA ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384162_a_385491]
-
focul. Când focul rugăciunii este aprins, adică atunci când vine căldura și durerea inimii, omul nu mai poate vorbi. Îl simte și Îl aude pe Dumnezeu în el. Atunci vin lacrimile. omul atinge o măsură duhovnicească, aceea este Rugăciunea inimii, a doririi duhovnicești și a inefabilelor gemete... (Cf. Antonela Barbu - https://www.antonelasofiabarbu.ro/projects/p-s-andrei-andreicut-mai-putem-trai-frumos - 02.07.2014/23.05.2016). Câteva concluzii și încheierea În concluzie, voi sublinia încă odată adevărul și realitatea, la unison și în deplin accord cu
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]
-
dor au coborât de pe munte și același dor s-a transformat, de atunci înainte, în îndrumătorul vieții și misiunii lor de apostoli. Numai încălziți și întăriți de acest dor au putut înfăptui tot ceea ce au înfăptuit. Această sfântă râvnă și dorire după patria cerească i-a călăuzit și întărit în toate ostenelile și grijile, în toate încercările și suferințele împreunate cu slujba mântuitoarei lor apostolii. Numai așa au putut fi tari în ceasuri de grea încercare și cu nestrămutată credință în
Agenda2006-21-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284992_a_286321]
-
praznicul Înălțării Domnului este, în același timp, praznic de preamărire pentru biruință și de glorioasă intrare întru împărăția Sa; și, de asemenea, praznicul deschiderii pentru noi a Cerului și a drumului spre patria veșnică a sufletului nostru, ca și al doririlor și al nădejdilor noastre de a deveni, la vremea cuvenită, moștenitori și cetățeni ai împărăției Cerurilor. preot HORIA ȚÂRU loto-prono Lista privind valoarea unitară a câștigurilor la: PRONOSPORT din 21 mai 2006: cat. I (11 rezultate) - 2 var. 100% a
Agenda2006-21-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284992_a_286321]
-
prin ochii negri, focoși ca niște ferestre iscoditoare spre lume, se detașa nestăvilită o tinerețe clocotitoare. Trupurile lor zvelte, purtate cu eleganța doamnelor de companie de la înaltele curți, ca într-un dans perpetuu, se arătau a fi chemătoare de tăinuite doriri în preajma tinerilor cu ani rotunjiți. La rândul lor, flăcăii, care nu aveau misiuni speciale în derularea evenimentului, nu se lăsau mai prejos în a-și etala costumele: cămășile largi, înflorate peste care erau petrecute, la cingătoare, chimirele late de piele
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
nobil și anume: de a respecta valorile divine ale omenirii. Una din poeziile Domniei Sale se prezintă astfel: „Ieși și stai pe crestele munților,/ În mângâierea zorilor,/ În atingerea norilor,/ Ieși dinaintea Domnului Dumnezeului tău,/ Stăruie cu iubire/ Și cu multă dorire,/ Stăruie spre răsăritul cel de sus,/ Și un vânt puternic s-a lăsat, Despicând munții și sfărâmând stâncile,/ Și încovoind pădurile,/ Ori spulberând arăturile” (Imn). Ion Brad (România, poet, prozator, editor, ambasador cultural al națiunii române) este un mare uibitor
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
în schimb, fericirea este constituită din suma plăcerilor trecute și viitoare. Dacă dimensiunea temporală a plăcerii coincide cu clipa, cea a fericirii trimite la cei trei constituanți ai timpului în ansamblul său: trecut, prezent, viitor. Amintirea unei plăceri, așteptarea și dorirea unei plăceri sunt tot atâtea moduri de a genera o bucurie care structurează și constituie fericirea. în felul său, Aristip definește hedonismul ca fiind metoda eudemonismului, metoda și vectorul, mijlocul lui de difuzare, puterea lui, ocazia pentru transportul forțelor. Inventând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
veacul viitor”. Depărtarea harului este echivalată de către Patriarhul Calist cu pirderea chipului dumnezeiesc al vieții și introducerea celui al fiarei sau dobitocului. Celor ce viețuiesc, însă, curat, Duhul Sfânt se face „suflet sufletului”, iar roadele împărtășirii și revărsării lui sunt: - „dorirea Lui întru smerenia sărăciei, lacrima fără durere, pururea curgătoare, iubirea întreagă și nemincinoasă față de Dumnezeu și față de aproapele, bucuria din inimă și veselia de Dumnezeu, îndelunga răbdare în cele ce suntem datori să le răbdăm, blândețea față de toți, bunătatea, unirea
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
este să vorbești sau să scrii despre ea pentru că ne lipsește, sau este puțină,si egoistă! Dacă am dobândi-o am fi asemenea Sfinților lui Dumnezeu, am fi Dumnezeu întrupat în om. Dragostea această care este “mai presus de toată dorirea” este perpetua, nu moare niciodată este Divină este necreeată, veșnică inexplicabilă asemenea Creatorului, este universală ! Ea este RAIUL spre care tânjim toți oamenii ce am gustat din fructul otrăvit al cunoașterii, pierdut datorită neascultării. Există însă o Dragoste și mai
DRAGOSTEA CA LIBERTATE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364051_a_365380]
-
da, e nevoie să te pierzi. Dar nu în sensul de a părăsi învățătura adevărată, ci de a renunța la o identitate moleșită ori strict omenească și de a te regăsi într-o personalitate îngerească. Sfânta Împărtășanie este cu adevărat dorirea cea mai grozavă din partea cerului, ca Dumnezeu să-și mențină mai departe ceea ce a spus: “Eu voi fi cu voi mereu ... ” și “Cine nu va mânca Trupul și Sângele Meu, acela nu va avea viață veșnică ... ”. - Unii părinti duhovnici recomandă
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366742_a_368071]
-
nemărginită a ridicării firii omenești din robia păcatului. Spune Sfântul Grigorie Palama: "Învierea Domnului nostru Iisus Hristos este înnoirea naturii umane și învierea și remodelarea și întoarcerea la viața veșnică a primului Adam, care prin păcat s-a aplecat cu dorire spre moarte, și care s-a reîntors prin moarte în pământul din care a fost luat". Învierea lui Iisus Hristos nu este o acțiune care atinge doar o parte, doar o porțiune a firii umane. Învierea lui Iisus Hristos are
INTERVIU CU MITROPOLITUL IOSIF POP... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366825_a_368154]
-
da, e nevoie să te pierzi. Dar nu în sensul de a părăsi învățătura adevărată, ci de a renunța la o identitate moleșită ori strict omenească și de a te regăsi într-o personalitate îngerească. Sfânta Împărtășanie este cu adevărat dorirea cea mai grozavă din partea cerului, ca Dumnezeu să-și mențină mai departe ceea ce a spus: “Eu voi fi cu voi mereu ... ” și “Cine nu va mânca Trupul și Sângele Meu, acela nu va avea viață veșnică ... ”. - Unii părinti duhovnici recomandă
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366831_a_368160]