271 matches
-
în activitățile lor fie și cele mai obișnuite. Știm să ne-ascundem nemulțumirile și sacrificiile ce le facem de dragul celor dragi nouă nici nu le mai considerăm sacrificiia...e mult? E putin? Niciodată nu ne întrebăm și nici nu ne drămuim sentimentele, cănd iubim o facem cu tot sufletul și întreaga ființă, fără a aștepta nimic în schimb, cănd uram suntem la fel de neînduplecate căci cine nu s-a lovit vreodată de furtună și viscolul din spatele vorbelor spuse la supărare de o
LA MULȚI ANI DE 8 MARTIE!! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/mara_circiu_1425818790.html [Corola-blog/BlogPost/377236_a_378565]
-
Iubire îngereasca Cine- n ploaie- a lăcrimat și- a- mblânzit în palme îngeri, Era firea, ce ierta, chiar de soarele s- ar stinge, Soarele- n poteci zidea, crescând iarbă, botezând- o, În uleiuri de - omofor, crucii se închină, iubind- o. Drămuit pentru căința, c- a iubit, ce n- a fost greu, Cine- n ploaie - a lăcrimat, L- a ales pe Dumnezeu, Măduva spinării drepte - n suflet o sapă, ușor, Mulțumindu- L pe Iisus, c- a iubit, lumescul dor. Îngerii cântă în
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1463173418.html [Corola-blog/BlogPost/381364_a_382693]
-
cu mierea albinelor sălbatice secate de pudibonderii atârnă perplexe la ferestre spălate temeinic alunecă plescăind ca-ntr-un iaz unde roata morii cerșește grăunțe iar pești saltimbanci rup diguri înoatând în seva copacilor trainici trupul meu evanescent exorcizează ore letargice drămuiește harpagonic lumina de vineri până sâmbetele trăind minimalist frust febril salba zilelor din bob de orez cu miros de scorțișoară Referință Bibliografică: Pagode / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1309, Anul IV, 01 august 2014. Drepturi de Autor
PAGODE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 by http://confluente.ro/angi_cristea_1406915388.html [Corola-blog/BlogPost/342281_a_343610]
-
Cela ce cu mâini întinse M-a-nvățat să dăruiesc La rându-mi făclii aprinse, Ce vor lumină peren Fie ziua, fie noapte Peste un fertil teren Dătător de fructe coapte. Dacă n-am să știu o zi Cum să drămuiesc lumină, Din emoții m-oi trezi Când la mas-am să iau Cina Cu acei prieteni rări Ce-au croit și ei onoruri Dintr-o plasă de pescari Cântece sunând în cornuri, Să ajungă peste nori La Cel ce ne-
DE ZIUA INTERNATIONALA A POEZIEI de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 by http://confluente.ro/ilie_marinescu_1458539397.html [Corola-blog/BlogPost/380475_a_381804]
-
din valoarea sumei alocate în anul 2009. Pentru construcția și reparararea de lăcașuri de cult, plus sprijinirea de activități sociale ale cultelor, de exemplu, anul acesta (2013) avem doar 35 de milioane de lei, bani pe care trebuie să-i drămuim și să-i împărțim la toate cultele beneficiare, față de 64 de milioane anul trecut sau de 105 milioane în anul 2009. - O altă chestiune nerezolvată din 1990 până astăzi, revenită în actualitate este problema retrocedării proprietăților greco-catolice confiscate de statul
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434711663.html [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]
-
e foarte tradițional libanez, dar vă asigur că mâncarea este. Pentru că Antoine Beaini și-a angajat bucătari care gătesc cum se gătește nu în restaurantele din Liban, ci în bucătăriile din Liban. Mâncare adevărată, cu ingrediente exclusiv proaspete, condimente importante drămuite după rețete tradiționale. Ce rezultă sunt gusturi mai curate, mai fine, mai memorabile decât ce-ai experimentat până acum în alte restaurante libaneze. Așa că am combinat pe un platou ce cred eu că e crema delicateselor libaneze: pasta de humus
Specialităţi libaneze Chez Toni by http://www.zilesinopti.ro/articole/1307/specialitati-libaneze-chez-toni [Corola-blog/BlogPost/99806_a_101098]
-
pe lucruri inutile. Anul 2010 este unul al supraviețuirii. Îmi aduc aminte că aveam prieteni care la final de săptămână, aruncau plase de mâncare, cumpărate cu o săptămână în urmă, și pe care nu ajungeau să le consume. Acum, își drămuiesc banii, au eliminat risipa, și se simt mai bine. Cumpătare și prudență, sunt cele două componente ale anului 2010. L.B.: Aveți vreun mesaj de transmis cititorilor de pretutindeni? I.U.: Să aibă încredere în ei, să fie uniți în jurul familiilor
DIALOG CU IULIAN I. URBAN de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 15 din 15 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Dialog_cu_iulian_i_urban.html [Corola-blog/BlogPost/344933_a_346262]
-
considerare prin aceasta prismă a iubirii! Comunicarea în acest caz nu se face neapărat prin multe cuvinte... Dar, din păcate sau din fericire chiar, iată, fericirea la om se învață! Exemplul fin și simplu: te simți prost, încerci să-ți drămuiești situația în minte, cauza, pasa bună și pozitivă din orice situație, zâmbești, chiar dacă un pic forțat, dar deja tonusul se schimbă, deja începi să-ți drămuiești gravitatea oricărei situații. Găsind pozitivismul din ea, anume „motivația întâmplării răului pentru ce Bine
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE (III)- FERICIREA CE POATE FI DATĂ ŞI CEA PROCURATĂ. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1417090920.html [Corola-blog/BlogPost/382091_a_383420]
-
la om se învață! Exemplul fin și simplu: te simți prost, încerci să-ți drămuiești situația în minte, cauza, pasa bună și pozitivă din orice situație, zâmbești, chiar dacă un pic forțat, dar deja tonusul se schimbă, deja începi să-ți drămuiești gravitatea oricărei situații. Găsind pozitivismul din ea, anume „motivația întâmplării răului pentru ce Bine a venit?”, iar atunci de la o mică sforțare, iată c-a venit o schimbare! Fericirea se învață, se menține, se educa ca să producă și la alții
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE (III)- FERICIREA CE POATE FI DATĂ ŞI CEA PROCURATĂ. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1417090920.html [Corola-blog/BlogPost/382091_a_383420]
-
roditoare și toamna-mbelșugată, când gospodarul are munca planificată. Muncind la timp potrivit, când vremea-i prielnică, planu-și duc la bun sfârșit, oameni cu drag de muncă. Omul care-i gospodar, muncind, agonisește. Banii stau în buzunar la cine-i drămuiește. Norocul este-n muncă, la om ce chibzuiește. Înțelepciunea-i scumpă, la cine-o prețuiește. Le isprăvești pe toate prin vremea trecătoare, când ai și sănătate la hărnicie mare. © Maria Filipoiu 1 Ianuarie Din anuarul ,,TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULARE
TRADIȚII, SUPERSTIȚII ȘI PREDICȚII DE SF.VASILE ȘI ANUL NOU (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1420374923.html [Corola-blog/BlogPost/376678_a_378007]
-
treaba ta... Tu nu vezi că a început să scârțâie căruța? Ai auzit cu urechile tale că la oraș se bagă pâinea pe cartelă. Noi nu mai avem cum să luăm de acolo, că n-avem cartelă. Trebuie să ne drămuim făina și mălaiu’ mai rău ca acu’ douăzeci de ani, f...i mama mă-sii de treabă!... Dacă n-ai animale-n curte, de crăciun și de paști, nu ai carne. Unde naiba s-or duce recoltele alea record, nu
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436674906.html [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
pe vreo figură naște / Nimic nu-ți pare atunci a fi mai rău / Decât un ins ce pare a te cunoaște (Singur printre oameni). Teama de marea trecere este și ea prezentă: În templu negustorii își mai întind taraba, / Mai drămuiesc iubirea în clipă sau în an, / Cu suflet obosit și gol te miră graba / Prin care lângă râu luntrașul vrea un ban (Septuagenar). O criză generală domnește-n univers, unde josnicia înghite totul, unde muzele nu mai cântă, unde lideri
VASILE BURLUI-SOLILOCVII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1405255842.html [Corola-blog/BlogPost/374358_a_375687]
-
în activitățile lor fie și cele mai obișnuite. Știm să ne-ascundem nemulțumirile și sacrificiile ce le facem de dragul celor dragi nouă nici nu le mai considerăm sacrificii...e mult? E putin? Niciodată nu ne întrebăm și nici nu ne drămuim sentimentele, cănd iubim o facem cu tot sufletul și întreaga ființă, fără a aștepta nimic în schimb, cănd uram suntem la fel de neînduplecate căci cine nu s-a lovit vreodată de furtună și viscolul din spatele vorbelor spuse la supărare de o
LA MULTI ANI DE ZIUA NOASTRA! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 by http://confluente.ro/La_multi_ani_de_ziua_noastra_mara_circiu_1394306163.html [Corola-blog/BlogPost/360180_a_361509]
-
se credea în închipuirea ei, starul liceului. Era adevărat că Brigitte primea zilnic pentru nevoile curente mai mulți bani decât putea să-i cheltuiască, față de ea, căruia părinții îi alocau o sumă fixă săptămânală, pe care trebuia să și-o drămuiască cu chibzuință, deoarece suplimentarea îi era refuzată fără o justificare bine fundamentată. Părinții ei economiseau banul de când încă erau tineri, când au pornit de jos, de la simpli vânzători într-un magazin de stat, unde au învățat cum să-și chivernisească
TESTUL DE FIDELITATE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1386958838.html [Corola-blog/BlogPost/353331_a_354660]
-
Lucrez ca reporter la un ziar local și trebuie să fiu în anumite locuri la diferite evenimente. De aceea nu stau până la sfârșit. -Acum înțeleg! Vă felicit pentru activitatea această. Dar ... mai aveți timp de învățat? -Nu prea! Însă, îl drămuiesc. Mergeau alături, si Constantin se simțea, parcă, din nou student. Își aduse aminte de o poezie de-a lui din timpul când era elev la Scoala Tehnică Tipografica din București, dedicată unei eleve în anul doi de liceu. „Prea ești
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_noua_zi.html [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
briciul. Ministrul Dreptății, privindu-și cumpăna, pricepu că se cuvenea a fi atent - pentru a închide bine visteria și a nu risipi avuția țării. Și cel de la Finanțe, cu o cheie cu lanț - în mână, avea, mai cu sârg, „a drămui dreptatea până’ntr’un tenchiu”, adică, întru exigență maximă. Însă dintre toți, Ministrul Învățământului gândi că este greu de el. Tocmai deschise „Cartea” (primită de la Vodă), și cum să explice el numărul neștiutorilor de carte, pe metru pătrat?!... Ei, dar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/daruri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93774_a_95066]
-
fim nori suavul ocean de văpăi trece-n sloi... uitat-am cu totul că fost-am Grădină: lumină și vise căzut-au cenușă toți spânii de suflet cârmesc către tină: printre petale - degeaba-i o Ușă... hulubii nasc cer... - ...noi drămuim oxigen...! lăsați-mă înger ori pasăre-n fire e încă în mine ea - Sfânta Uimire dar e și mânie - otrăvitul polen... ...toți òrbii - Hristoase - atârnați de fiori nu moară: înțelepțìți - ardă-n flori! MI-AI DAT VIAȚĂ - NU MI-AI
CONTRADICŢIA SINGURĂTĂŢII (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 by http://confluente.ro/adrian_botez_1492584058.html [Corola-blog/BlogPost/375333_a_376662]
-
de trei frați mai mici aflați la o vârstă critică când se cere o mână de fier ca să îi mențină pe calea cea dreaptă făcându-i să nu-și abandoneze școala și să mai aibă și note mari. Știa să drămuiască puținul trimis de părinți acasă, astfel încât să asigure un trăi decent fraților ei să le facă mici bucurii și în același timp să se ocupe de întreținerea casei și a gospodăriei. Să adauge un plus de bună stare familiei, fără
ŞI TRANDAFIRII AU ÎNFLORIT PENTRU ULTIMA DATĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1487728387.html [Corola-blog/BlogPost/365671_a_367000]
-
război spre o doctrină în care se regăseau cele mai diverse forme de opinie publică, indiferent de modul cum le periclitase conflagrația. Privind conclavul politicienilor europeni de azi, aștept un semn prin care - dintre priceperile procedurale cu care ei își drămuiesc avantajele încât să fie ceva și pentru neofiți ca noi - va izbucni o idee politică majoră care să poată da certituni unor populații debusolate și de propriul lor trecut și de criza comună. O idee care să distrugă complexele de
DEMOCRAŢIA CREŞTINĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_democratia_crestina_corneliu_leu_1357461521.html [Corola-blog/BlogPost/348834_a_350163]
-
săvârșit față de armonia creată în jurul nostru. Datorăm Celui de Sus urcușul acestei vieți, dar și mare parte nouă, adică fiecăruia dintre noi, și nu trebuie acceptat coborâșul. Nu ar fi bine să prețuim mai mult libertatea spiritului și s-o drămuim pe cea a trupului? Libertatea este importantă pentru viața noastră și chiar dacă cele mai mari bunuri ale vieții sunt considerate a fi sănătatea, tinerețea și libertatea, aceasta din urmă „nu trebuie să însemne libertinaj, libertatea instinctelor oarbe, trăirea în hazard
LIBERTATEA ȘI SETEA DE RĂZBUNARE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1430856542.html [Corola-blog/BlogPost/379720_a_381049]
-
netoți E votul, suveranul...! De presă?... Ce să mai vorbim?... Așa... Cum bate " vântul ", Puțini sunt jurnaliști ce au Un singur preț : " cuvântul ". Sistemul nostru sanitar?... Cam muribund....Săracul... Nefinanțat!... Cu, fără, spăgi Cum să-ți găsească leacul?... Pensionarii-și drămuiesc Bănuțul pe " ferite ", Iar alții " foști " sau " rase " noi, Au pensii nesimțite. Unii " părinți ", cu moaște-n minți Călăuzească-și turma! Nu vile, limuzine, bani... Altfel?... Le-om pierde urma!... Burți, cefe, groase-n Parlament, " Nepoți " prin ministere... În teritoriu
CONSTATARE... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1429467020.html [Corola-blog/BlogPost/353926_a_355255]
-
tot unitar. Șeful secției, prof. dr. Eugenia Ionescu, deși era femeie, nu avea nevoie de cuvinte. De regulă, privirea ori mișcarea brațului său stâng erau mijloacele sale de comunicare cu tot personalul. Cu pacienții dialoga foarte puțin. Strictul necesar. Își drămuia timpul cu mare atenție. De altfel, aproape zilnic, aici era permanent de lucru, fapt ce nu lăsa loc comunicării ce apelează la indicații detaliate, așa încât subalternii deja învățaseră să acționeze conform unei strategii instituite în mod tacit. Doctorița a supravegheat
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1426757789.html [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
am învârtit în cerc Fiind doar cu minciuni hrănită... Dar pasul mi-e slăbit, firav, Iar ușa, iată: e-ncuiată!!! Și plâng, isteric plâns bolnav Că, înc-odat’, am fost furată... Ei, nu mă lasă să le scap! Mai vor să-mi drămuiască viața... Dar jocul n-am să li-l mai fac Că...au înebunit paiața!!! Și plâng isteric plâns bolnav Și urlu tare doar la lună, Însă mă smulg încet, firav, Din sforile de mătrăgună... Și o să-nvăț să merg din
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/None_lucia_secosanu_1326892573.html [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
de ciorbă de la vecini, care aveau și ei mai multe guri să hrănească. Mama, dacă afla, mă certa, ba chiar mă pedepsea. Dar ce era să fac, când nu mai puteam răbda? Cei câțiva cartofi, adunați de pe lotul nostru, erau drămuiți. Mai trebuia să lăsăm și pentru însămânțare, tăind fiecare tuberculă în mai multe bucăți, după numărul de ochiuri ce-i avea. Cojile, ba chiar și beldiile, erau uscate și folosite pentru hrană. Deși aveam numai vreo șase ani, țin bine
MARTIRAJUL ROMÂNESC COPII AI DEPORTĂRILOR by http://uzp.org.ro/martirajul-romanesc-copii-ai-deportarilor/ [Corola-blog/BlogPost/92928_a_94220]
-
la aceste texte. Sunt texte definitorii pentru conștiința publică, comunitară! Ele fac parte din universul referențial aflat la dispoziția aluziilor și subînțelesurilor din enunțurile vobitorilor mai elevați. Așadar, în această privință, inițiativele și părerile personale nu-și au locul. Trebuie drămuite cu grijă. Vorba lui Kirkegaard, deseori citată de Petre Țuțea: „Numai idioții sunt originali!” Originalitatea la care aspiră orice profesor se poate realiza în celelalte momente ale acțiunii sale didactice, nu în abaterea de la cele îndătinate! Rostul orelor de limba
PRIN LIVEZI ALBINELE ŞI-AU PORNIT COLINDA... de ION COJA în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_coja_1493600563.html [Corola-blog/BlogPost/371109_a_372438]