205 matches
-
dîrzenie milenii după milenii cît bătaia de pleoape a unui druid am trecut printre ei ca un fior de remușcare * să devenim așadar din nou vulnerabili căci cine poate vorbi și asculta în același timp? dinspre cărarea pădurii acoperișul de draniță printre bîrnele ciuruite de viscol și ploi grinzile în care mai freamătă stins năvala hoardelor sibiriene în prelungirea acareturilor monahale lăcașul sacru zace-n paragină: fiind tot atât de viu ca cel mai mare poet român biserica pe care Ștefan a fost
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
doar pe acoperișurile de tablă / a făcut să se înmulțească oamenii cu urechile de tablă”. Ar fi fost poate mai bine, lasă să se înțeleagă poetul, dacă s-ar fi înmulțit urechile de paie sau urechile de stuf, cele de draniță, de țiglă sau de olane. Orașul însă a dezrădăcinat oamenii, tabla zincată a încorsetat casele și iată care sunt acum consecințele. Pe unde te duci, dai peste oameni cu urechile ciulite de tablă, care nu mai aud foșnetul vîntului ce
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
E mereu liber un loc lângă foc - murmură poetul - / un foc al cărui frig îl trezește din când în când / ce văd ei în locul acela gol, pe cine văd / nu știu. Șapte stejari au tăiat pentru focul lângă care stau dranițe de lemn / pentru șapte fântâni nu se / vor mai face din trunchiurile lor / scânduri pentru șapte sicrie / nu se vor mai ciopli / nici șindrilele pentru acoperișul bisericii.” Se vor ciopli în schimb sunetele din care se va înălța un templu
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
și 18, în Viseul de Sus, ansambluri din Cehia și Polonia, alături de trupă Coras din Irlanda vor susține concerte, împreună cu cei mai buni muzicanți din zonă. Se vor desfășura și ateliere diverse precum cosit fan, cioplit piatră, făcut greble și dranița, cules de prune, mere și hribe. Grigore Lese va fi amfitrionul unui spectacol de gală, unde invitați vor fi artiști din Cehia, Irlanda, Polonia, Iran, dar și artiști din România. Festivalul se va încheia la Casa de Cultură din Târgu
„Drumul lung spre Cimitirul Vesel” [Corola-blog/BlogPost/92707_a_93999]
-
și, mai ales, de ridicarea acestui loc la înălțimea gândului care se armonizează confratern în special cu munții. Textul filosofului din Pădurea Neagră, intitulat De ce rămânem în provincie?!, e emblematic pentru aserțiunea mea. Rețin părtășia filosofului cu țăranii care rășpălesc dranițe și asemănarea lucrului lor cu filosofarea. Nu cunosc soluții pentru a salva satul. Cunosc doar câțiva gânditori amintiți deja (la care îl adaug pe Lucian Blaga și Spațiul său mioritic ), câțiva scriitori și un mare teolog, Dumitru Stăniloae, care a
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]
-
s-a inaugurat localul de școală tip „Casa Școalelor” cu trei săli de clasă, cancelarie, două coridoare sub același acoperiș și locuință separată pentru director cu patru camere din care două locuibile. Școala a fost construită din cărămidă, acoperită cu draniță 150 m2 și cu țiglă 300 m2, iar locuința pentru director era construită din lemn și acoperită cu draniță. Pentru aprovizionare cu apă s-a construit o fântână din piatră adâncă de 15 m, cu acoperiș din draniță. S-a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
acoperiș și locuință separată pentru director cu patru camere din care două locuibile. Școala a fost construită din cărămidă, acoperită cu draniță 150 m2 și cu țiglă 300 m2, iar locuința pentru director era construită din lemn și acoperită cu draniță. Pentru aprovizionare cu apă s-a construit o fântână din piatră adâncă de 15 m, cu acoperiș din draniță. S-a mai construit și o toaletă cu 6 cabine din scândură de brad și acoperită cu draniță. În anul 1920
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
acoperită cu draniță 150 m2 și cu țiglă 300 m2, iar locuința pentru director era construită din lemn și acoperită cu draniță. Pentru aprovizionare cu apă s-a construit o fântână din piatră adâncă de 15 m, cu acoperiș din draniță. S-a mai construit și o toaletă cu 6 cabine din scândură de brad și acoperită cu draniță. În anul 1920, s-a dat în folosință școala de fete, cu trei săli de clasă, cancelarie, internat și cantină pentru elevii
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și acoperită cu draniță. Pentru aprovizionare cu apă s-a construit o fântână din piatră adâncă de 15 m, cu acoperiș din draniță. S-a mai construit și o toaletă cu 6 cabine din scândură de brad și acoperită cu draniță. În anul 1920, s-a dat în folosință școala de fete, cu trei săli de clasă, cancelarie, internat și cantină pentru elevii veniți din localitățile vecine. Clădirea a fost construită din bârne și acoperită cu draniță. Școala deținea în total
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
brad și acoperită cu draniță. În anul 1920, s-a dat în folosință școala de fete, cu trei săli de clasă, cancelarie, internat și cantină pentru elevii veniți din localitățile vecine. Clădirea a fost construită din bârne și acoperită cu draniță. Școala deținea în total 4,5 ha teren, din care 3 ha în extravilan și 1,5 ha în curțile celor două unități școlare. În școală au mai existat un atelier de tâmplărie, o bibliotecă cu 1249 de volume (în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Bursuc Vale, cea mai nouă din comună, școala s-a construit după al doilea război mondial, pe terenul preotului Vasile Florescu, cu sprijinul sătenilor doritori de știință de carte pentru copiii lor. Clădirea a fost construită din cărămidă, acoperită cu draniță, având două săli de clasă, cancelarie și un hol spațios la intrare. Efectivele de elevi fiind sub normative, s-a practicat învățământul simultan, prin excepție învățătorii îndeplinind și funcții de directori. Printre cadrele didactice s-au numărat:Vasile Rotărescu, învățător
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Mare Hârlău, Dealul Heciului. După ce se ridica și se ajungea la căpriori, se punea un prosop legat cu busuioc pentru a se vedea că mai apare o casă. Acoperișul era în funcție de situația materială a omului: cu paie, cu stuf, cu draniță (scândurele). Casa era modestă: două camere (una de locuit și alta „casa mare” sau „casa bună” sau „ceea casă”), o tindă (un hol) și o șandrama la spatele casei (un fel de magazie). Curtea (ograda) era împrejmuită cu gard de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
place Să-l rupeți în două Și să ni-l dați nouă! Hăi! Hăi! De urat am mai ura, Dar nu suntem de ici colea Suntem de la Heci, Unde găluștele-s reci. Vă urăm s-aveți galbeni pe masă Câte dranițe pe casă În ferești flori domnești La icoane, busuioc La mijloc, pară de foc Copii frumoși în casă Pâine pe masă, Belșug în ocol, Spor pe ogor, La toți bucurie, Mulți ani să vă fie.” Zarva creată are menirea de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ar trebui să fie pusă, la nevoie, sub un clopot de sticlă. Micul lăcaș ortodox de la Putna, situat în preajma vestitei ctitorii ștefaniene ("Ierusalimul nea-mului românesc", definea Mihai Emi-nes-cu complexul mănăstiresc de la Put-na), stă aproape într-o rână. Prin acoperișul de draniță, prin bârnele și stâlpii pereților ploile piezișe, viscolele pătrund lesne înlăuntrul bisericuței, grăbind stricăciunile timpului. Iar la poalele obcinelor bucovinene, ploile reci, zburlite rău, viscolele, adesea, siberiene, își fac de cap cam jumătate de an. După atestări istorice (în pomelnice
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]
-
în zona noastră și cerdac. În funcție de zonă, acoperișul a fost făcut din scoarță de copacă (brad, tei, mesteacăn, salcie), crengi și resturi vegetale, paie, cereale și stuf rezistent la intemperii, bun izolant și rezistent în timp. Mai târziu sa folosit dranița (șindrila), tabla și țigla, plăcile de eternită etc. Despre locuințele luncașilor, cele rămase în Bucovina, după bejenia lor în Moldova, avem mărturii scrise, din care trebuie să înțelegem că nu casa, valoarea ei, constituia un impediment pentru plecarea în bejenie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sau putea rămâne în culoarea lemnului care se înnegrea de vreme. Din argea (partea de susă a casei, cu acoperișul) făceau parte căpriorii, de o parte și de alta, peste care se aplicau lețurile în care se prindea cu cuie dranița, scândură dacă se punea tablă, rigle dacă se folosea țigla. La casele vechi răzășești făcute din bârne, prinderea se făcea cu cuie de lemn (casa bătrânească a lui Emil Boghiu, alte case din Fruntești, Stoleru, Ciuchi, Bârgâoanu, Oprișan). Capetele vizibile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
derigii casei; în alte locuri: teiul, salcia, sânzienele, culese la date fixe. În ceea ce privește materialul din care erau confecționate casele, materiale folosite în mare parte și astăzi, sunt cele cunoscute: lemnul, lutul, huma, lutul galben, stuful, paiele, chirpiciul, cărămida, tabla, țigla, dranița, piatra, cimentul și toată gama de materiale folosite în noile construcții, după 1989. Exceptând locuințele improvizate, sezoniere, vom spune că pe o temelie de piatră se așeza o structură de lemn, de formă rectangulară (pătrată sau dreptunghiulară). Lemnul era de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > CASA PĂRINTEASCĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 329 din 25 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului CASA PĂRINTEASCĂ. Casa din lut bătut cu pleavă, Acoperită cu draniță de brad, Grădina cu meri și cu otavă, Unde mă-ntorceam cu drag. Ochii blânzi ai mamei nu erau, Trecuți demult în neființă, Eu totuși îi vedeam mereu, Și îi purtam în conștiință. Fântâna din larga ogradă, Săpată de nu știu care
CASA PĂRINTEASCĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355211_a_356540]
-
toate puterile nu putea să arunce asemenea stănci. Veneau de-a rostogolul de-i băgase în sperieți pe bunici și pe cei trei copii, credeau în sinea lor că o vrăjitoare a urnit -mișcat- un munte și le-a distrus dranița -șindrila- de pe casă, povesteau cu atâta patos de eu stăteam cu gura căscată crezând și înfricoșându-mă. Acuma bănuiesc că vecinii de mai de la deal au aruncat și dat de-a rostogolul bolovanii sau stâncile. Întrebând-o pe bunica acuma
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
toate puterile nu putea să arunce asemenea stănci. Veneau de-a rostogolul de-i băgase în sperieți pe bunici și pe cei trei copii, credeau în sinea lor că o vrăjitoare a urnit -mișcat- un munte și le-a distrus dranița -șindrila- de pe casă, povesteau cu atâta patos de eu stăteam cu gura căscată crezând și înfricoșându-mă. Acuma bănuiesc că vecinii de mai de la deal au aruncat și dat de-a rostogolul bolovanii sau stâncile. Întrebând-o pe bunica acuma
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370962_a_372291]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > ELEGII DE APRIL Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Elegii de April Vânturile, nemiloasele vânturi de primăvară, suflă cu putere peste satele de munte, zburlind dranița caselor vechi și îmbătrânindu-le pe cele noi. Zăpezile grele ale iernii s-au dus, curgând pe albii la vale în șiroaie reci. Pădurile sunt încă de neumblat din cauza troienilor mari și grele. Austrul puternic suflă cu putere peste fața
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
ori să-l tocmească să le ridice o casă. Te puteai baza pe el nu numai la lucrări de rotărit și potcovit, ci și în cele ale dulgheritului, știind face o casă din bârne de lemn, de la temelie și până la dranițele[ 1 - Șindrilă, șiță, folosită la acoperirea caselor.] pentru acoperiș. Lucrând cu sârg în fața nicovalei, sudoarea picura de pe obrajii lui Gligor, însă el nu o băga în seamă, chiar dacă îl usturau ochii, gândindu-se cu nădejde că poate Veta îi va
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
ori să-l tocmească să le ridice o casă. Te puteai baza pe el nu numai la lucrări de rotărit și potcovit, ci și în cele ale dulgheritului, știind face o casă din bârne de lemn, de la temelie și până la dranițele[ 1 - Șindrilă, șiță, folosită la acoperirea caselor.] pentru acoperiș. Lucrând cu sârg în fața nicovalei, sudoarea picura de pe obrajii lui Gligor, însă el nu o băga în seamă, chiar dacă îl usturau ochii, gândindu-se cu nădejde că poate Veta îi va
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
Tazlăul de Sus (Bacău) și Zeletinul (Tecuci); dogăria în ocoalele Trotuș (Bacău) și Gârlele (Putna); butnăria în ocoalele Bistrița de Sus și de Jos (Bacău); „cherestea mare” (catarge, trincheturi etc.) în ocolul Muntelui (Suceava); „cherestea măruntă” (tălpi, grinzi, căpriori, leaturi, draniță etc.) în ocoalele Muntelui și Moldovei (Suceava); stoleria în ocolul Șomuzului (Suceava). Și în această ramură a industriei meșteșugărești, forma predominantă de producție era mica producție. Cu excepția unor mici zone din regiunea de munte, unde ocupația principală a locuitorilor era
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
previzibil precare (mai ales dacă repetarea tragicei experiențe: „Cin’nu bea aiest pahar/ Nu știe-n lume ce-i amar;/ L-am băut de două ori/ Și nu uit până ce mor” - îi furnizează informații cutremurătoare): Vădana unde-i rămasă. Plânge dranița pe casă; Unde-i casa cu bărbat, Niciun par nu-i supărat, Dar unde bărbatu moare, Numai chin și supărare 443. în orice bocet, rechemarea celui dispărut (plasat de moarte într-o stare de liniște: „Tu de-amu ții scândurile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]