669 matches
-
moșteniri. Ajuns la vârsta desăvârșită și fiind frumos la chip și viteaz în luptă, prin osteneală, pricepere și destoinicie, tânărul Gheorghe s-a făcut prețuit și, îmbrățișând slujba armelor, în scurtă vreme, a cucerit cele mai înalte cinstiri, până și dregătoria de conducător de oaste, în garda împăratului. Cunoscând, deci, decretul de prigonire împotriva creștinilor, îndată Gheorghe s-a înfățișat singur înaintea împăratului Dioclețian și, înaintea întregii curți împărătești a mărturisit deschis că este creștin și că înțelege să slujească în
SFÂNTUL GHEORGHE – OCROTITORUL OŞTIRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1398249796.html [Corola-blog/BlogPost/347923_a_349252]
-
deosebit de valoros “Lista marilor familii boierești Oltene din noiembrie 1719”, alcătuită de autoritățile austriece de ocupație , pe baza documentelor și dovezilor prezentate de familiile boierești interesate care trebuiau să își ateste existența a trei generații de boieri, cu ranguri și dregătorii recunoscute. Evident, toate cele 74 familii, cuprinse în aceasta singură listă omologată, făceau parte din boierimea epocii lui Constantin Brâncoveanu, iar unii și a domnilor anteriori. Această listă a fost inclusă în lucrarea istoricului austriac (elvețian de origine căsătorit cu
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
boieri, împreună cu cca 200 boiernași, boieri de neam , mazili, etc., asigurau administrația, supravegherea și desfășurarea vieții economice și sociale , precum și activitatea militară- slujitorească din Oltenia epocii lui Constantin Brâncoveanu. Unii dintre aceștia erau mari dregători în Sfatul Domnesc, în importante dregătorii, slujbe și misiuni domnești în țară și străinătate, dar temeiul lor era în Oltenia. Ceilalți constituiau țesătura administrativă și socială pe care se baza Constantin Brâncoveanu în Oltenia, pentru ca viața oamenilor și interesele domniei să se desfășoară normal. Acești boieri
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
și potecilor de graniță), ordinea internă și activitatea slujitoresc-militară în cele cinci județe ale Olteniei, strângerea birurilor, contribuțiilor și asigurarea transporturilor, livrărilor de materiale, produse și animale cerute de domnie, siguranța târgurilor, ocnelor, vămilor și drumurilor mari. Acestor obligații aferente dregătoriilor mari, mijlocii și mici, deținute de boierii olteni, li se adaugă preocuparea acestora de a dobândi moșii și a le face productive. Asigurând un număr mai mare de familii țărănești(dependente)pe moșii, boierii olteni reușau să dezvolte creșterea animalelor-
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
a provinciei și influenței notabile la centrul puterii de la București, după cum se poate observa din analiza conținutului anexelor I-II de la sfîrșitul lucrării. Paradoxal, în timpul lungii și autoritoarei domnii Constantin Brâncoveanu, boierimea din Oltenia, cu toate treptele, rengurile, slujbele și dregătoriile și toate celelalte ale ei, precum și cei ce-și pregăteau intrarea în rândurile ei(boieri de neam, mazili, slujbași), toți aceștia au conștientizat noua realitate economică-socială de tip funciar- financiar- capitalist în care poziția lor în societate și elita privilegiată
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
lărgirea și diversificarea resurselor economice pe care le avea la îndemână și prin care făcea față sarcinilor domnești , dar și celor de întărire a autonomiei economice și sociale a familiei boierești ca element de continuitate și atuu pentru ocuparea de dregătorii. Astfel moșia devenea ancora prin care familia boierească rezista tuturor vicisitudinilor (cu condiția ca aceasta să fie exploatată eficient, să aibă forța de muncă îndestulătoare , sate și familii țărănești bine antrenate în muncă-la cultivarea porumbului spre exemplu, dar și la
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
rigoare fiscală împusă de Domnia Constantin Brâncoveanu-boierii olteni răspund prin mărirea numărului și rentabilității moșiilor aflate în patrimoniul familiei , încurajarea sporirii numărului familiilor țărănești, lucrătoare, intensificarea activităților de comerț exterior cu produse de pe moșiile lor, ocuparea și exercitarea slujbelor și dregătoriilor provinciale, accesul la dregătorii înalte, ș.a. Întocmirea, Catalogului boierilor olteni din Epoca Brâncoveanu (prezentat în anexele I-II- la finalul lucrării) permite o analiză preliminară asupra structurii acestei elite și clase politico-sociale din Oltenia acelei perioade istorice. De la început trebuie spus
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
Domnia Constantin Brâncoveanu-boierii olteni răspund prin mărirea numărului și rentabilității moșiilor aflate în patrimoniul familiei , încurajarea sporirii numărului familiilor țărănești, lucrătoare, intensificarea activităților de comerț exterior cu produse de pe moșiile lor, ocuparea și exercitarea slujbelor și dregătoriilor provinciale, accesul la dregătorii înalte, ș.a. Întocmirea, Catalogului boierilor olteni din Epoca Brâncoveanu (prezentat în anexele I-II- la finalul lucrării) permite o analiză preliminară asupra structurii acestei elite și clase politico-sociale din Oltenia acelei perioade istorice. De la început trebuie spus că această boierime ce
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
descrierea lui Ion Ghica pentru sfîrșitul sec. XVIII și începutul sec. XIX . Culele și casele întărite, de zid erau rare. Marii dregători rezidau provizoriu la Târgoviște sau București, la fel cei aferenți Băniei Craiovei ( în frunte cu marele ban și dregătorii provinciali. Cea mai mare parte a anului boierii, inclusiv cei mari o petreceau la moșie, ocupânduse de buna ei gospodărire și de oamenii de pe aceasta, ocrotindu-i și stimulându-i spre o viață și muncă cu folos. Este de notorietate
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
complet și deveneau uneori chiar mai olteni decât boierii vechi. Cazurile boierilor Brătășeni, Pârșcoveanu și altele sunt edificatoare(anexele I-II). În viața publică boierii olteni se disting, și în această perioadă, prin preocuparea asiduă de a accede la marile dregătorii ale statului, dar și la cele mijlocii și mici, obiectiv pentru care puneau la bătaie tot arsenalul disponibil: vechimea și experiența familiei în ocuparea unor dregătorii cât mai înalte și prestigioase, înrudirile și relațiile cu domnitorul Constantin Brîncoveanu și familia
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
se disting, și în această perioadă, prin preocuparea asiduă de a accede la marile dregătorii ale statului, dar și la cele mijlocii și mici, obiectiv pentru care puneau la bătaie tot arsenalul disponibil: vechimea și experiența familiei în ocuparea unor dregătorii cât mai înalte și prestigioase, înrudirile și relațiile cu domnitorul Constantin Brîncoveanu și familia sa, cu membrii familiei Cantacuzino, ș.a. Pentru dregătorii mai mici candidau atât membrii mai tineri ai familiilor boierești recunoscute, dar și apropiați sau rude ale marilor
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
și mici, obiectiv pentru care puneau la bătaie tot arsenalul disponibil: vechimea și experiența familiei în ocuparea unor dregătorii cât mai înalte și prestigioase, înrudirile și relațiile cu domnitorul Constantin Brîncoveanu și familia sa, cu membrii familiei Cantacuzino, ș.a. Pentru dregătorii mai mici candidau atât membrii mai tineri ai familiilor boierești recunoscute, dar și apropiați sau rude ale marilor boieri( Brăiloiu, Pârâianu, Glogoveanu, Obedeanu, etc.). Dintre boiernașii destul de numeroși și în această perioadă (în jur de 200 de familii) sau chiar
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
de familii) sau chiar dintre moșneni, prin meritocrație pe cale administrativ-ostășească, proveneau, de asemenea alți dregători mici sau ocupanți de slujbe ostășești echivalente micilor ranguri boierești. Se adaugă un număr de elemente grecești și sud-dunărene întreprinzătoare care reușeau să acceadă la dregătorii și ranguri și în Oltenia( anexele I-II). Tuturor acestora li se adaugă slujbașii și dregători domnești originari din Muntenia, trimiși în Oltenia pentru perioade mai lungi și care se împământeneau aici prin căsătorii cu fiice de boieri, dobândire de
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
pentru perioade mai lungi și care se împământeneau aici prin căsătorii cu fiice de boieri, dobândire de moșii ș.a.(anexele I-II). Dar cea mai importantă preocupare, ambiție și tentație pentru boierii Olteni era și în Epoca Brâncoveanu, dobândirea marilor dregătorii ale Țării Românești de membrii ai Sfatului Domnesc și asimilate, precum și cele din Oltenia: marele ban și boieri ai Divanului Olteniei. Astfel, cel mai înalt dregător al țării-marele ban al Craiovei(după vechea titulatură) era deopotrivă conducătorul Sfatului Domnesc, dar
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
al țării-marele ban al Craiovei(după vechea titulatură) era deopotrivă conducătorul Sfatului Domnesc, dar și un adevărat, guvernator al Olteniei, numit de domn, de regulă dintre rudele apropiate sau dintre marii boieri, cu o bogată și verificată experiență în exercitarea dregătoriilor necesară îndeplinirii largii sale autorități și responsabilități adminictrative și judiciare asupra celor cinci județe ale Olteniei. Totodată, acesta trebuia să dovedească pricepere și determinare în domeniul militar pentru că era comandantul oștilor Olteniei, iar în timp de război, în lipsa domnului comanda
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
asupra celor cinci județe ale Olteniei. Totodată, acesta trebuia să dovedească pricepere și determinare în domeniul militar pentru că era comandantul oștilor Olteniei, iar în timp de război, în lipsa domnului comanda toată oastea țării. Astfel, au îndeplinit în această perioadă, înalta dregătorie de Mare Ban: Vintilă Corbeanu(rudă cu boierii craiovești și olteni), 1688-1693; Cornea Brăiloiu, 1693-1705; Constantin Știrbei, 1706-1715; Șerban Bujoreanu în 1716 ; vel vornic: Radu Golescu, 1710-1713; Bunea Grădișteanu, 1714-1715; Șerban Bujoreanu, 1716; Vintilă Fălcoianu, 1718-1719; vel logofăt: Diicul Rudeanul
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
în îndeplinirea îndatoririlor dregătorilor sau comiterea unor fraude, domnitorul acționa cu severitate, pedepsind sau destituind dregătorul vinovat. Un astfel de caz este cel al clucerului Costandin Știrbei , (rudă cu domnul prin mama sa) care se bucurase de mila domnească, primind dregătorii însemnate. Atunci însă, când a delapidat o parte din sumele strânse din birul datorat de județul Mehedinți-misiune cu care fusese însărcinat în mod expres de domn-iar, prins fiind încercase să înșele buna credință a investigatorilor și chiar a domnului care
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
pui și să-l duci la Mehedinți pân satele care le-a jefuit, să le dea banii care le-au luat și aspoi să-l aduc , însă să-l bagi în fiară . Așadar, nici boierii olteni, indiferent de rang sau dregătorie nu scăpau de supravegherea și tragerea la răspundere pentru faptele lor. De aceea pentru a face față exigențelor impuse de un domnitor luminat înconjurat de dregători competenți, cei mai mulți din boierii olteni acordă o atenție mai mare învățăturii de carte, deprinderii
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
a repartiza între membrii obștii darea globală la care era impus satul, în funcție de puterea economică a fiecăruia dintre membri. Din punct de vedere administrativ, fiscal și militar satele de răzeși și moșneni se subordonau direct ținutului sau județului, reprezentat prin dregătorii din fruntea acestuia (sudeți, pârcălabi,staroști,mari vătafi,mari căpitani). Aceștia din urmă strângeau veniturile domniei trimițând în satele respective agenții executivi aflați în subordine (birari, găletari, ilișari, dijmari, gorștinari, pripășari, dușegubinari, globnici, desetnici etc.). Satele aservite. După cum trădează denumirea
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
Ce tot de la necreștini venea, făcută-n cruzime, Tot nu avea ca la el măiestrie-n 'slută' înălțime! Urcându-i pe hoți și borfași acolo unde doreau, Dăruind la toți ”rangul” spre care ei aspirau, Chiar având unul și acea dregătorie mai mare, Dezertând își găsea tot singur țeapa mai tare! El e acel Domnul Țării noastre mici Românești, Atât de 'cuprinsăț la mari expectanțe tătărești, Ce se extindeau mereu prin împrejurul țării, Înconjurând-o ca o mică insulă-n valurile
VLAD ŢEPEŞ de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1403185225.html [Corola-blog/BlogPost/370256_a_371585]
-
curtea domnească sau pe lângă instituțiile monahale să existe oameni care să știe să scrie și să citească documente, să întocmeacă scrisorile diplomatice, să conceapă diferite hrisoave, să alcătuiască corespondența comercială, să pregătească slujbași pentru punctele vamale ale țării, pentru diferitele dregătorii, etc. Biserica avea de asemenea nevoie de elemente bine pregătite spre a ține piept, a contracara campaniile propagandei catolice, care începuse să se infiltreze și la noi, mai ales prin călugării franciscani și dominicani. Este de menționat că la Câmpulung
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
cu o cultură aleasă, cunoscător al limbii latine, cu o intonație perfectă de bun declamator, domnitorul, sub domnia căruia venise în țară, îi atribuise marea misiune de trimis domnesc în legăturile de tratat cu generalul Heissler, comandantul Brașovului. Urcase treptele dregătoriilor până la Mare Vornic, ocupându-se cu justiția supremă a țării. Iar acum, în pragul celor 65 de ani, răpus de boli și de intrigi politice, căuta să se retragă într-o mânăstire, ca cel mai umil monah, pentru a avea
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
1247. Astfel, s-a remarcat că pentru perioada 1235-1245 în documente nu apar bani de Severin (excepție fac doar anii 1233, 1240, 1243), în timp ce Luca este menționat în documente din 1235-1237 și Iula în cele din 1235-1239, investiți cu alte dregătorii în comitate din vestul Ungariei. Abia într-un document din 21 martie 1240 apare a doua mențiune a unui ban de Severin - respectiv Oslu, care figurează în protocolul final al unei diplome solemne date mânăstirii Cârța. Trei ani mai târziu
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1445580086.html [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
a învelit ; I-a Mângâiat pe-ndurerați ; pe văduve, le-a ocrotit ! Flămânzilor le-a dat merinde ; i-a cercetat și pe orfani Cheltuind pentru aceștia, suflet, inimă și ani ! Văzând acestea Împăratul, iubindu-l, l-a apreciat : Și-Înalta Dregătorie, peste Oștire, lui i-a dat ! A viețuit Dumnezeiește : o Cumpănă, dar și Canon Făcând Dreptate orișiunde și-n orice loc, un Sfânt Amvon ! De tânăr a trecut la DOMNUL ; în Capadocia-nhumat... Apoi la Constantinopol, pentru Minuni, a fost mutat
F.AP.SILA, SILVAN, CRESCENT, EPENET ȘI ANDRONIC.(DIN CEI 70 DE AP.). de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1438323675.html [Corola-blog/BlogPost/370340_a_371669]
-
cedrii Libanului” și „Glasul Domnului sfărâmă cedrii”. (Psalmul 28, 5), afirmă: „...glasul Domnului sfărâmă pe cei ce se fălesc în zadar și pe cei ce se ridică pe ei înșiși în înălțimile aparente ale lumii acesteia; bogăția sau slava sau dregătoria înaltă sau frumusețea trupului sau puterea sau tăria. < >. Cei care se împăunează cu faptele făcute de alții și-și adună cu ele loruși trufie sunt cedrii ai Libanului. După cum cedrii sunt prin ei înșiși înalți, mai cresc și pe munți
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]