435 matches
-
-i întoarcă de la groapă! În mâna dreaptă ținea sticla de rachiu pe care tocmai o primise de la colegul lui. A scuturat-o de câteva ori, privind cu interes mărgelele care se ridicau deasupra. Duse la gură sticla și trase o dușcă, două, trei ... - Bun rachiu; prună curată, a-ntâia! - Păi, n-are coana primăriță marfă bună? - Are, dacă ea n-o avea, atunci cine să mai aibă? E femeie de treabă. - Si cine zici că a putrezit aici, la fundul gropii
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
ajută pe cei care se ajută singuri”. Aceste percepte sunt temele culturii predominante iar oamenii au etică, cinste și punctualitate ajutându-se între ei de îndată ce vitregiile naturii o cer. La răsăritul acestor munți oamenii, „stăpâni pe pământul strămoșesc” preferă o dușcă în locul unei conlucrări spre ași ușura munca grea. Este mai ieftin! Fiecare își apără „nevoile și neamul (adică rudele de sânge)” respectând zicala „frate, frate dar brânza-i pe bani”. Dumnezeul lor spune, prin gura preotului „merge și așa” iar
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
Mi-am pus mâinile-n cap și nu știam ce sarcini îi revin unei ordonanțe. Când mă dădeam de apa sâmbetii și tot mă plimbam pe coluarul dormitorului companiei întâia, unde trebuia să-l găsesc pe Zmaranda, mă vede plutonerul „DUȘCĂ” , să-mi fie iertată memoria, numai porecla mi-o mai aduc aminte, căci dumnealui, ca și noi, era mare iubitor de trăscău... și au râs cu toții, că voia bună abia începea, când Pandele, punându-i mâna de după ceafă, îl apropie
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
bună abia începea, când Pandele, punându-i mâna de după ceafă, îl apropie, îl sărută pe obraz și-l îndeamnă să continue povestea. - Nu-i nimic, părinte, memoria este ca fata mare: dacă n-o mai vezi, te uită, iar unchiul DUȘCĂ, fiind om de-al nostru... de ce n-am închina un păhărel în cinstea lui? - În memoria lui, boierule, că după ce m-am liberat a plecat pe front, și am auzit că ar fi căzut pe câmpul de luptă... în apropiere
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
de Mărăști, dacă nu mă înșel... prin toamna anului 1917 și, ridicându-se în picioare, a lăsat să curgă câteva picături de vin în glastra cu flori de crizanteme: „Să-l odihnească Dumnezeu că era un moldovean de ispravă, neicuța Dușcă”. Ceilalți i-au urmat exemplul, iar petalele crizantemelor care erau albe-nea, căpătaseră din „sângele Domnului” nuanțe de roșu-pal, dar nu același lucru se întâmpla cu gâtlejurile, parcă din ce în ce mai însetate, care primeau licoarea cu mare plăcere, și paharele trebuiau din nou
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
fie umplute de moș Ilie, „pândar de vie” (poreclă ce-i rămăsese de când era paznic la Armurieru din Zătreni, cu mult înainte de-a avansa ca administrator la moșia conului Pandele). Cum vă spusei, ceva mai devreme, plutonierul de companie „DUȘCĂ” s-a oprit în dreptul meu, iar în momentul când l-am salutat, mi-a zis: „Mai fârtate, mai ai puțin și n-ai să mai ții mâna la cozoroc... Așa-i că te bucuri?” Nu-mi amintesc să-i fi
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
metru șaizeci și cinci, chiar mai scund ca mine, care păream destul de deșirat la douăyeci și unu de ani cât aveam pe-atunci. Măi omani buni, dacă mă credeți?... e treaba domniilor voastre, dar la ora șase nu l-am mai găsit pe „DUȘCĂ”, iar de la Zmaranda îmi luasem adio, când mă cheamă sergentul de serviciu, Buburez, să-mi spună ca să-mi iau postul în primire, căci din noaptea aceea... când am părăsit nenorocitul de dormitor care era friguros, întreținea igrasie, iar mucegaiul îmbibată
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
mâna, total indiferent la zoaiele care scapă din malaxor și apoi se scurg în barbă revenind cuminți în strachină pentru a-și relua circuitul cu următoarea mișcare a priceputei mâini! De frica hepatitei, la fiecare două înghițituri, tragem câte o dușcă din sticla de vodcă, ultima, fiindcă alte două ne fuseseră confiscate de moroii cu bască într-unul din multele momente de pierdere a orientării temporo-spațiale și pe care acum îi auzeam cum se certau afară nu numai pentru împărțirea prăzii
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Expeditia_mihai_batog_bujenita_1349252093.html [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
Mocanu, Culiță Ușurelu, Paul Spirescu, Marin Moscu, Adrian Botez, George A. Stroia, Ionel Marin, Gheorghe Sucoverschi, Petrache Plopeanu, Marina Raluca Baciu, Camelia Ciobotaru, Ionel Moni Constantin, Dan Movileanu, Rodica Soreanu, Ionel Sebastian Dogaru, Nina-Elena Plopeanu, Petre Abeaboeru, Constantin Toma, Constantin Dușcă, Toma Barbăroșie etc, etc... Credeți-mă numărul lor este dublu, dar mă opresc aici, confirmând încă o dată, prieteniile de circumstanță pot fi cele mai statornice. Și, mă întorc la subiect, dorind prietenei de circumstanță, limba română: să ne trăiești mijloc
PRIETENIE CIRCUMSTANŢIALĂ de MARIANA VICKY VÂRTOSU în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/mariana_vicky_vartosu_1479976338.html [Corola-blog/BlogPost/367054_a_368383]
-
Prof. Dr. Liviu Nedelcu. Ca de fiecare dată, evenimentul s-a bucurat de prezența unor scriitori de seamă din Vrancea, din țară, dar și din străinătate. Amintesc aici pe Acad. Prof. Cristian Petru Bălan, venit special de la Chicago, poetul Constantin Dușcă, poetul Anton Soare, poeta Rodica Soreanu, poetul și editorul Constantin Marafet, inginerul Sandu Cotea, poetul Victor Rotaru, poetul Gheorghe Suchoverschi, profesor Mircea Paraschiv, scriitorul Gheorghe A. Stroia, dr. Adrian Popescu din jud. Suceava și mulți alții. Moderatorul evenimentului a fost
ANA MARIA BENTEA: FESTIVALUL CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ BOGDANIA ŞI-A PREMIAT CÂŞTIGĂTORII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_stroia_1403069498.html [Corola-blog/BlogPost/352283_a_353612]
-
Nici măcar la o asociere spre a cultiva mari holde în loc de mici parcele. Dincolo de păduri, în vestul lanțului carpatic, omul cinstește munca și respectă avutul rezultat din ea. Poate astfel face mici economii din sumele date de concetățenii din sud-est pe „dușca de alinare a sufletului îndurerat” Dacă, asemănător Scoțienilor, se pune problema unei autonomii sau federalizări, în România intră în joc întreaga Transilvania, nicidecum „Ținutul Secuiesc”. Transilvănenii constituie o populație multinațională, care toată trăiește în bună colaborare și într-ajutorare. Numai
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1411033814.html [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
nu-i rămăsese dator Hodoșan, că ești cu gura mare... Te găsești mereu să orăcăi ca broasca-n tău. Hodoșan desfăcuse pe drum o sticlă de Johnnie Walker din care îi îmbiase, cu generozitatea petrecărețului, să tragă cu toții câte o dușcă. Numai fetele întorseseră scârbite capul. O parte dintre cei veniți apucaseră spre castel pe jos, altă parte preferase să urce cu mașinile, între aceștia și Angela, care își conducea superba decapotabilă albă. Cei ce sosiseră mai devreme se risipiseră prin
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1486114301.html [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
cine știe ce avantaje cum ar fi dreptul la educație-școlarizare, rar chiar între boieri. Din această cauză nivelul intelectual mediu era cu mult mai redus. Cârciuma era totodată și cămin cultural unde Dumineca se juca și chiuia pe plac, bineînțeles după o dușcă cu tărie care îndatora pe viață bietul om și față de cârciumar, de parcă nu era suficient biciul boierului.. În Ardeal, breslele organizaseră o clasă de meseriași liberi atrăgând și muncitorii agricoli car nu mai lucrau cu paiele din gura porcului în
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470212513.html [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
și stafide; ziua trece-n zbor și seara s-adună vecinii... Caiere de lână albă prinse-n furci, parcă îmbie fusul firul să îl toarcă în spirale de magie. Bărbatii curăță harnici porumbul de pe știuleți și mai trag cate o dușcă devenind mai vorbăreți. Costea le cântă din fluier și unii mai șugubeți vor să-i sperie c-o mască jucând umbre pe pereți. Multe lămpi și felinare noaptea luminează pană târziu - către ziuă - când munca-ncetează. Bunicii sunt fericiți fiindcă
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Arborele_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]
-
soțul ei), ori... Gândiți-vă și voi o clipă:/ Dacă naționala toată/ Ar fi doar din copii formată,/ N-ar îndrăzni nici o echipă/ Să ne bată... (Soluție fotbalistică) sau... Ei în moschee nu cer bir,/ Nu gustă vin, măcar o dușcă,/ Pe frunte nu se ung cu mir,/ Ci își presară praf de pușcă. (Alte obiceiuri)... Iată câteva dintre picăturile de apă aduse în mod miraculos de Ion Croitoru de pe Marte, picuri ce sunt parte ale unei veritabile terapii cu umor
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1462972216.html [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
ne leagă, 43 Nimic din ce a fost, gloria de altădată Pe mâna vrășmașului nu trebuie lăsată. I-iul OȘTEAN Iată minunata băutură! II-lea OȘTEAN O povară în oase lasă, un somn greu și o arsură. I-iul OȘTEAN Câte două duști pe gât am dat. DURAS Te-ai grăbit, dragă fârtate! ( Oștenii cad și mor. Larmă mare, țipete și vaiete se aud. Scena 7. Intră în grabă trei fruntași de oaste.). I-iul FRUNTAȘ DE OASTE Au spart poarta de intrare și
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_3_.html [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
vînzare luase Un lup, un ied și o varză. Nevrând nici una să piarză Și nefiind nici călare, Vrea să treacă un râu mare...” După ce au traversat, La un han au înnoptat, Iedu-n țarc, lupul în cușcă, Iar țăranul la o dușcă. Înainte să se culce, Lupu-ncepe vorba dulce: “Voi să știți că ăst țăran Are suflet de tiran, Mâine o să ne omoare. Haideți la lupta cea mare, Suntem frați într-o cetate Și-avem drept la libertate.” Varza, cu priviri
LUPUL, ŢAPUL SI VARZA de DAN NOREA în ediţia nr. 1324 din 16 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1408170078.html [Corola-blog/BlogPost/352152_a_353481]
-
așa de faină, că m-ar omorî emoția. Am și uitat de când n-am mai făcut-o! Căpitanul a revenit obosit. -Secetă mare, murmură el îngrijorat. Se făcea seară. Au început toți să cânte „Cu barca pe valuri...” După o dușcă de whisky, marinarul i-a cerut lui Emil: -Ia cântă-ne, Emile, chestia aia a voastră cu pușca și cureaua lată. Ai, ce-mi place! Ți-amintești când te-ai îmbătat la un chef și ne-ai cântat-o de
TREI ÎNTR-O ARCĂ, PLUS COCOŞUL de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1459797950.html [Corola-blog/BlogPost/380983_a_382312]
-
fericit. A doua zi la aceeași fereastră apare Alexandru strigând din răsputeri: -Sper că ai făcut băiat! -Da, răspunse Magdalena fericită, e băiețel. Cum o să-i punem numele? -Dinu, așa o să-l cheme și țopăind într-un picior trage o dușcă din sticla de votcă. Apoi pleacă pe aleea plină de frunze aurii lăsate-n drum de vântul toamnei târzii. Magdalena- i urmărește pașii privind prin perdeaua găurită a salonului de spital, gândul ei zboară undeva în vremurile trecute când în
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1486165069.html [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
forțelor opresive dintr-un iulie parizian aflat în plină blocadă. Dacă în Conu Leonida față cu reacțiunea (sau în alte povestiri), se merge la „revuluție” ca la o manifestare pașnică, lumea având răgazul de a mai trage și câte o dușcă în bodega „La trei struguri tricolori”, unde un cocoș, plin de o infatuată responsabilitate, bate cadența Marsiliezei, spre amuzamentul și buna dispoziție a clientului, de data aceasta evenimentul nu mai are conotația pe care o dă de obicei autorul, și
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxviii_ion_ifrim.html [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
pe nări umflatul acesta candidat la infarct. Mieros, rectorul îi spuse să-i convoace pe doi dintre asistenții care nu erau rude cu nimeni, respectiv: Duță și Truță. Doamna, la fel de sictirită, ieși fără să confirme. Rectorul, de nervi, trase o dușcă din sticloanța care stătea de strajă la piciorul biroului. Intrară cei doi asistenți. Alt gen de martiri pe altarul cunoașterii foarte asemănători învățătorului din Cochirleanca. Normal, genunchii le tremurau fiindcă orice chemare la rector echivala cu pierderea slujbei. Numai că
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
pe nări umflatul acesta candidat la infarct.Mieros, rectorul îi spuse să-i convoace pe doi dintre asistenții care nu erau rude cu nimeni, respectiv: Duță și Truță. Doamna, la fel de sictirită, ieși fără să confirme. Rectorul, de nervi, trase o dușcă din sticloanța care stătea de strajă la piciorul biroului. Intrară cei doi asistenți. Alt gen de martiri pe altarul cunoașterii foarte asemănători învățătorului din Cochirleanca. Normal, genunchii le tremurau fiindcă orice chemare la rector echivala cu pierderea slujbei. Numai că
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
de ambarcațiune. In această calitate pot da certificate de căsătorie celor care le solicită și chiar binecuvântarea nupțială în numele Domului Dumnezeul nostru. Din păcate numai în apele internaționale care sunt prea departe de noi. Dă-mi voie să iau o dușcă în cabină. Te voi aștepta acolo un oricare din cele două grade de libertate te-ai afla. - Cred că mi-ar servi și mie o dușcă. Gata! Te suport cum ești. Căpitan sau simplu prieten. Parcă așa se zice la
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429781884.html [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
apele internaționale care sunt prea departe de noi. Dă-mi voie să iau o dușcă în cabină. Te voi aștepta acolo un oricare din cele două grade de libertate te-ai afla. - Cred că mi-ar servi și mie o dușcă. Gata! Te suport cum ești. Căpitan sau simplu prieten. Parcă așa se zice la oraș când o fată se înhăitează cu un băiețel. Suport chiar mângâierile respinse astă noapte. Zicând aceste vorbe s-a cutremurat. A retrăit toate încercările lui
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429781884.html [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
scrută cu privirea, îl măsură din cap pănă în picioare, apoi, neobservănd nimic dubios la tănăr, îl pofti să ia loc pe un scaun aflat în fața colibei. După ce sorbi cu sete din paharul cu apă, Stump îi dădu și-o dușcă de whisky pe care o înghiți dintr-o suflare. Trăgănd aer în piept, începu să-și povestească rătăcirile. Bătrănul îl asculta în tăcere și simțea cum inima i se înmoaie pe măsură ce tănărul avansa în vorbă, nedăndu-și seama că dezvăluia, de
COLIBA DIN MUNŢI de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1439750713.html [Corola-blog/BlogPost/374771_a_376100]