111 matches
-
pentru că sunt turcești. Nici un cuvînt grecesc, nici un slavonism nepriimit limbei". La fel de firesc acceptă prezența turcismelor Heliade Rădulescu, cînd discută cazul termenilor vestimentari, ca exemplu perfect de împrumut lexical superficial, care nu schimbă natura limbii: Cînd a văzut întîia dată românul dulamă, poturi, contoș, anteriu, ceacșiri, islic, firește că a întrebat pe cel care le purta cum se cheamă și acela i-a spus cum se cheamă" (Paralelism între limba rumână și italiană). Nu altfel s-ar fi comportat un occidental: Ce
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
în italiană (soția îi era, de altfel, italiancă) și pronunția îi era de-a dreptul muzicală... (...) Venise în Capitală pentru Brâncuși - un colocviu sau o conferință. Mă izbea masivitatea lui, care, corelată cu barba și cu paltonul lung ca o dulamă călugărească, te trimitea lesne la analogii cu Tolstoi și cu Gala Galaction. Îmi adusese o carte a sa, apărută în anii ’40, despre compozitorul de avangardă Erik Satie”. Actorul Octavian Cotescu e apreciat pentru amenitatea sa firească, pentru alura sa
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
că citești, căci pierzi conștiința lecturii ca efort asumat și ajungi să trăiești acolo, alături de personajele cărții. Din acest punct de vedere, Memoriilor nu li se poate imputa lacuna pe care o au, de obicei, cărțile semnate de purtători de dulamă monahală: lipsa valorii estetice. În al doilea rînd, conținutul biografiei vine să întărească calitatea artistică a textului, căci viața lui Anania este de o diversitate atît de prodigioasă, încît îți dai seama că, avînd la îndemînă un așa material biografic
Împlinirea unui suflet by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6988_a_8313]
-
profesorului capătă o deosebită semnificație. Expunerea cunoaște mai multe variante: povestirea, explicația, prelegerea expunerea cu oponent; alte surse menționează că beneficiază de procedee didactice cum sunt: explicația, descrierea, povestirea, demonstrația. Toate aceste variante și procedee sunt integrate de Maria Eliza Dulamă în strategii, metode și procedee expozitive. O prezentare pe scurt a variantelor expunerii ar arată, astfel: povestirea (narațiune simplă, într-un limbaj expresiv prin care se obține o participare afectivă a elevilor, se stimulează imaginația, se antrenează noi motivații și
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
1981), Geografia populației și a așezărilor umane, Editura Didactică și Pedagogică, București. 3. Cucu, V. (1984), Îndrumător metodic pentru observații pe teren și întocmirea lucrărilor de sinteză geografică asupra așezărilor umane, în Sinteze geografice, Editura Didactică și Pedagogică, București. 4. Dulamă, Maria Eliza (2005), Practica Pedagogică - teorie și metodologie, Editura Clusium, Cluj-Napoca. 5. Dulamă, Maria Eliza (2005), Metodologie didactică, Editura Clusium, Cluj-Napoca. 6. Dulamă, Maria Eliza (2004), Modelul învățării depline a geografiei, Editura Clusium, Cluj Napoca . 7. Ilinca, N. (2002), Didactica geografiei
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Cucu, V. (1984), Îndrumător metodic pentru observații pe teren și întocmirea lucrărilor de sinteză geografică asupra așezărilor umane, în Sinteze geografice, Editura Didactică și Pedagogică, București. 4. Dulamă, Maria Eliza (2005), Practica Pedagogică - teorie și metodologie, Editura Clusium, Cluj-Napoca. 5. Dulamă, Maria Eliza (2005), Metodologie didactică, Editura Clusium, Cluj-Napoca. 6. Dulamă, Maria Eliza (2004), Modelul învățării depline a geografiei, Editura Clusium, Cluj Napoca . 7. Ilinca, N. (2002), Didactica geografiei, Editura Corint, București. 8. Fișe statistice anuale realizate de Biroul de Statistică Socială
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
întocmirea lucrărilor de sinteză geografică asupra așezărilor umane, în Sinteze geografice, Editura Didactică și Pedagogică, București. 4. Dulamă, Maria Eliza (2005), Practica Pedagogică - teorie și metodologie, Editura Clusium, Cluj-Napoca. 5. Dulamă, Maria Eliza (2005), Metodologie didactică, Editura Clusium, Cluj-Napoca. 6. Dulamă, Maria Eliza (2004), Modelul învățării depline a geografiei, Editura Clusium, Cluj Napoca . 7. Ilinca, N. (2002), Didactica geografiei, Editura Corint, București. 8. Fișe statistice anuale realizate de Biroul de Statistică Socială din cadrul Direcției Județene de Statistică Iași și în cadrul Primăriei orașului
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
8. Recapitulare 2 S34-S35 Evaluare pe bază de portofoliu 1.2. Metode si procedee specifice predării-învățării geografiei locale În sprijinul profesorilor de geografie care întocmesc opționale vin numeroase lucrări de specialitate, între care se remarcă cele elaborate de Ilinca N., Dulamă Maria Eliza și Mândruț O. Metodele didactice de învățământ reprezintă un ansamblu de procedee și mijloace integrate la nivelul unor acțiuni implicate în realizarea obiectivelor pedagogice concrete ale activității de instruire, educație proiectată de profesor. Termenul metodă vine din limba
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
integrate însă în structura de funcționare a oricărei metode didactice, în calitate de mijloace didactice, acționând în asemenea circumstanțe ,,doar ca un procedeu sau un ansamblu de procedee particulare" (De Landsheere, Gilbert). Ținând cont de rolul elevului în activitatea de instruire, M.E. Dulamă grupează metodele didactice în trei categorii: 1. Metode în care elevul are un rol pasiv: povestirea, descrierea, explicația, demonstrația, prelegerea, prelegerea cu oponent, prelegerea în echipă, învățarea prin film didactic și înregistrări audio etc. 2. Metode cu rol semiactiv: conversația
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și a întregului. Astfel pot fi reprezentate date statistice de factură demografică, agricolă etc.) . Activitățile desfășurate în afara clasei sunt activități didactice polivalente, proiectate și organizate de către profesori și sub forma călătoriilor pe anumite distanțe și cu o durată limitată. E. Dulamă apreciază că aceste activități contribuie la formarea și educarea personalității integrale, asigură însușirea și aprofundarea în mod direct, activ și conștient a cunoștințelor, formarea unor priceperi și deprinderi necesare pentru integrarea lor în viață, dinamizarea curiozității științifice, a spiritului de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
cu lună plină. Dumnezeu, speriat, privea cerul. Sta în cenușă, întins pe spate, cu o desagă de oase sub cap: zorii coborau peste Bistrița pe umerii unei cruci. De pe trupul lui Petru, una câte una, s-au desfrunzit mantia, rasa, dulama, reverenda, brâul, cămașa, mirul, împărtășania, rugăciunea. În cer se doarme, pe pământ se moare, iertați-mă fraților! 67. Pompierii au ajuns prea târziu. Flăcările au topit până și țigla acoperișurilor; cărămizile se desprindeau din zid ca niște frunze carbonizate; cenușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
portofoliu. O dată pe lună mă voi întâlni și eu cu ei pentru a discuta strategia pe termen mediu și lung. În rest, decizia le aparține zi de zi”, a declarat Cozmin Gușa. - Mura Frînculescu rămâne Director executiv - Bianca Oanea, Mădălina Dulama și Horațiu Mihai vor fim responsabili de conținutul programelor eleviziunii - Robert Tătăruș va fi Manager de proiecte speciale ale trustului, iar de management-ul site-urilor se vor ocupa Sorin Kosz, Viorel Dobran și Dan Ducă - activitatea tehnico-economico-administrativă va fi
Gușă se mută în Oradea și renunță la funcția de director editorial Realitatea TV by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/78509_a_79834]
-
agenții șovinismului maghiar. O grevă studențească, cerînd începerea anchetei și pedepsirea vinovaților, e declanșată la 1 iunie. Propulsat, fără voia lui, în fruntea mișcării, existența călugărului ia întorsături rocambolești. Se ascunde la Mănăștur (comună învecinată Clujului), își leapădă rasa și dulama, își rade barba și mustața și conduce greva prin comunicate zilnice, pe care le transmite la Cluj printr-un coleg devotat. "ŤPărinteleť căpătase proporții fantastice, faptul că era și nu era prezent îi dăduse o aureolă de mit; toată Poliția
„Ce straniu poate fi destinul unui om!“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7617_a_8942]
-
strâns cu echipa postului de televiziune. “Va fi o colaborare între consiliul editorial și cei trei EOD (editor of the day) pentru prioritizarea subiectelor de zi cu zi. Vom lucra împreună, consiliul editorial și Robert Tătăruș, Bianca Onea și Mădălina Dulamă (cei trei EOD n. red) pentru a ridica intervalul de prime-time și jurnalul de seară. Practic, începând de la 9.00 dimineața vor fi promovate și dezbătute subiectele care vor fi analizate în emisiunile de seară, la Lavina Șandru, la Eli
Planurile lui Rareș Bogdan. Pe cine vrea să aducă la Realitatea tv by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/50265_a_51590]
-
întoarce"din lungul pelerinaj al funcțiilor de control deținute (într-o perioadă și în Basarabia) rămânând în continuare director al școlii și aflându-se în cel de-al 30-lea an de învățământ. În școală mai sunt încadrați: înv. Gheorghe Dulamă, d-ra Maria Rădescu (suplinind pe Nicolae Rădulescu) și înv. Nicolae Terceanu, suplinindu-l pe înv. Ion Vorovenci aflat în concediu medical. Școala era prevăzută în primăvara lui 1946 cu 10 posturi de învățători și un maistru-instructor, ulterior, cum s-a
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364476_a_365805]
-
trecerea noastră prin școală. Și, mult, dincolo de ea: Filofteia(Vița) și Toma Ștefănescu, Virginia și Ion Șerboiu, Elisabeta și Aurică Băjan, Veturia și Ion Apostol, Filofteia și Ion Popescu, Maria și Gheorghe Constantin, Maria și Nae Constantin, Lucreția și Gheorghe Dulamă, Maria și Ion Urdea, Lucia și Aurel Vasile, Maria (Doană)) și Crinu Popescu, Lucica și Stelică Cosma, Elena și Dumitru(Titi) Ștefănescu, Elena și Gheorghe Drăgan, Ioana și Ion Tică, Elena și Ion (Țică) Botorog, Ionel și Neta Istrate, Geta
COOLEGII MEI, SOŢII RICA ŞI NICU RUCSANDA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367041_a_368370]
-
Acasa > Orizont > Portret > PROFIL DE DASCĂL: LUCREȚIA DULAMĂ (1911-2004) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 230 din 18 august 2011 Toate Articolele Autorului Lucreția Arișanu - Dulamă (1911 - 2004) Profesoară cu o bogată activitate didactică desfășurată pe o perioadă de peste 35 de ani. A urmat școala pimară
PROFIL DE DASCĂL: LUCREŢIA DULAMĂ (1911-2004) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364707_a_366036]
-
Acasa > Orizont > Portret > PROFIL DE DASCĂL: LUCREȚIA DULAMĂ (1911-2004) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 230 din 18 august 2011 Toate Articolele Autorului Lucreția Arișanu - Dulamă (1911 - 2004) Profesoară cu o bogată activitate didactică desfășurată pe o perioadă de peste 35 de ani. A urmat școala pimară la Rucăr, după care a absolvit cursurile școlii normale de fete din Câmpulung. Studiile superioare le-a făcut la Institutul
PROFIL DE DASCĂL: LUCREŢIA DULAMĂ (1911-2004) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364707_a_366036]
-
segment rezultat, într-un timp record va avea cap și coadă!” ... Adesea amețiți „de-al lumii ne-nțeles” ne transpuneam în personagii de poveste și altele care nu ne era la îndemână să ni le imaginăm iar stimata doamnă Lucreția Dulamă ne „procopsea” zilnic cu un nou început, de descifrare „în cheie” inteligibilă a atâtor încrengături sintactice și morfologice ale limbii în care ne-am născut și vorbim, ori a altor minuni ale cunoașterii și lumii în care trăiam și îi
PROFIL DE DASCĂL: LUCREŢIA DULAMĂ (1911-2004) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364707_a_366036]
-
oile negre pe câmpul alb al filelor de carte” ale ceaslovelui și aritmeticii: să trăiască și să moară într-o țară rotundă și mare, cum a fost și va fi România Mare de la 1918 ! Referință Bibliografică: Profil de dascăl: Lucreția Dulamă (1911-2004) / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 230, Anul I, 18 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
PROFIL DE DASCĂL: LUCREŢIA DULAMĂ (1911-2004) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364707_a_366036]
-
de a ne repeta, sub aceeași conducere a unității (prof. Ion Urdea) și-au îndeplinit menirea învățătorii Nicolae Terceanu, Constantin Nicolae, Maria N. Constantin, Aurel Băjan, Veruța Petrescu, Maria Gh. Constantin, Gheorghe Constantin, Maria Urdea, Lucreția Bălan, Veronica Baciu, Gheorghe Dulamă șI Lucreția Dulamă, ori profesorii Virginia Nistor-Benga (română), Maria Rucsanda și Mariana Lambescu (matematică) Nicolae Rucsanda (fizică), Valeria Bucur (istorie), Tiberiu Lambescu (geografie). Într-un alt plan de preocupări se înscrie și efortul dascălilor școlii, de a fi adevărați depozitari
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348505_a_349834]
-
repeta, sub aceeași conducere a unității (prof. Ion Urdea) și-au îndeplinit menirea învățătorii Nicolae Terceanu, Constantin Nicolae, Maria N. Constantin, Aurel Băjan, Veruța Petrescu, Maria Gh. Constantin, Gheorghe Constantin, Maria Urdea, Lucreția Bălan, Veronica Baciu, Gheorghe Dulamă șI Lucreția Dulamă, ori profesorii Virginia Nistor-Benga (română), Maria Rucsanda și Mariana Lambescu (matematică) Nicolae Rucsanda (fizică), Valeria Bucur (istorie), Tiberiu Lambescu (geografie). Într-un alt plan de preocupări se înscrie și efortul dascălilor școlii, de a fi adevărați depozitari ai valorilor morale
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348505_a_349834]
-
solidarității manifestate față de cauza mișcării de rezistență anticomunistă din munții Rucărului. Supusă presiunilor și numeroaselor anchete a reușit să-și păstreze demnitatea și să-și continue munca de iluminare care i-a fost încredințată, prin profesie și destin. Lucreția Arișanu - Dulamă (1911 - 2004) Profesoară cu o bogată activitate didactică desfășurată pe o perioadă de peste 35 de ani. A urmat școala pimară la Rucăr, după care a absolvit cursurile școlii normale de fete din Câmpulung. Studiile superioare le-a făcut la Institutul
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351403_a_352732]
-
de inimă în a-i aminti pe cei care au depus o muncă sisifică în organizarea, susținerea și reușita in mare măsură a acestei acțiuni (în prima ei fază, imediat postbelică) : directorul școlii, prof. Ion Urdea, Maria Gh. Constantin, Gheorghe Dulamă, Maria Teușan (Doană), Aretia Răuță, mulți dintre ei dascăli ai coautorului, etc. Pentru ultimul pătrar al secolului, toți profesorii de la specialitățile ajunse probe de examene : română, matematică, fizică și chimie, biologie, limbi străine, istorie și geografie ... În registrul școlii pentru
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356857_a_358186]
-
Pe la mijlocul verii anului 2008 lucrurile par să intre pe un făgaș normal, lucrările sunt reluate cu și mai multă îndârjire îndeosebi după alegerile locale din vara lui 2008, când este ales în funcția de primar al localității dl. ing. Ionel Dulamă care, pentru a-și respecta promisiunile electorale, dă un bobârnac (a se citi împrumut din buzunarul propriu !) de un miliard lei revigorării reparațiilor acestei construcții trebuincioase și pentru revenirea elevilor dintr-un păgubitor și îndelung pelerinaj, în chiar deschiderea noului
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357002_a_358331]