99 matches
-
decor și Microrezervația de animale. În data de 1 mai 1958 a fost inaugurat primul Acvariu public din România, la Constanța; în prezent, acesta găzduiește 2 000 de reprezentanți din 60 de specii, clasați pe următoarele secții: secția marină, secția dulcicoli indigeni și specii exotice. Cea mai valoroasă colecție este cea de sturioni, în bazinul central cu o capacitate de 50 de tone, una dintre cele mai mari colecții din lume, multe exemplare, cu dimensiuni impresionante, depășind 25 de ani de
Agenda2004-25-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/282567_a_283896]
-
România, la data realizării planului, a fost documentată prezența a 506 specii alogene: 244 de specii de nevertebrate terestre, 130 de specii de plante, 57 de specii marine, 48 de specii de vertebrate și 28 de specii de nevertebrate acvatice dulcicole (www.invazive.ccmesi.ro). Informațiile privind căile de introducere au un grad ridicat de confidență pentru majoritatea speciilor (56%), existând dovezi clare, directe, relevante sau provenind din surse de încredere. Informații cu grad de confidență mediu (dovezi puține, informații indirecte și/sau contradictorii) sau
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]
-
și specii aparținând altor clase, printre care Hexanauplia (6,5%), Arachnida (4,5%), Actinopterygii (3,4%). Însumat, speciile aparținând acestor cinci clase constituie 80,2% dintre speciile alogene invazive identificate. Majoritatea speciilor invazive provin din America de Nord și Asia, în cazul nevertebratelor acvatice dulcicole, a nevertebratelor terestre, plantelor și vertebratelor, și din Oceanele Atlantic și Pacific, în cazul speciilor marine. Informațiile defalcate privind originea și căile de pătrundere sunt detaliate în Fig. 4. Fig. 4 - Originea geografică și căile de introducere ale speciilor alogene
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]
-
trofic. În plus, unele specii pot constitui gazde intermediare pentru agenți patogeni ce pot produce îmbolnăviri (Souty-Grosset et al. 2018). Efectele negative ale vertebratelor alogene asupra sănătății umane pot fi resimțite în mod direct, de exemplu prin consumul unor pesti dulcicoli sau marini. Există însă date în literatură referitoare la potențialul unor specii terestre de a transmite zoonoze, de exemplu, specia Trachemys scripta, originară din America de Nord și foarte populară ca animal de companie, poate transmite Salmonella (Back et al.
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]
-
de polen care pot fi transportate pe distanțe foarte mari. Polenul ei este puternic alergen, cauzând afecțiuni ale căilor respiratorii superioare în perioada august-septembrie. În cazul plantelor, efectele speciilor alogene terestre sunt mai bine documentate decât cele cauzate de speciile dulcicole. În plus, deși anumite alge și cianobacterii pot produce înfloriri care duc la contaminarea surselor de apă cu toxine, cu efecte negative cronice și acute asupra omului, impactul acestora (și al microorganismelor invazive în general) asupra sănătății umane a fost
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]
-
81 30 0 3 112 3 Obs: un corp de apa lac CAPM - evaluare nerelevanta (neaplicabila) Habitatele naturale și seminaturale, întâlnite la nivelul spațiului hidrografic Dobrogea-Litoral în toate mediile, acvatic, terestru și subteran se grupează în: – habitate acvatice: habitate acvatice dulcicole, salmastre, marine și costiere. ... – habitate terestre: habitate de pădure, de pajiști stepice și tufișuri, habitat de silvostepă, habitat de mlaștini și turbării; ... – habitate subterane: habitate cavarnicole sau de peșteră. ... Habitatele naturale sunt reprezentate de: – habitatele costiere, marine și de dune
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290540]
-
fascicula 9 - Decapoda, Ed. Academiei Române. Bănăduc D., 2007a - Fish of Natura 2000 network interest in România, în Romanian NATURA 2000 NGO Coalition contribution for the SCIs designation, Editura Alma Mater Sibiu, ISBN 978973-632-402-4. Bănăduc D., 2007b - Specii de pești dulcicoli și migratori în mediul dulcicol, de interes comunitar, prezente în România, în Natura 2000 în România. Conservarea speciilor și habitatelor acvatice, Editura Alma Mater Sibiu, ISBN 973-632-243-2, pp. 72 - 81. Bănăduc D., 2008a - Natura 2000 sites proposals regarding the fish
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Române. Bănăduc D., 2007a - Fish of Natura 2000 network interest in România, în Romanian NATURA 2000 NGO Coalition contribution for the SCIs designation, Editura Alma Mater Sibiu, ISBN 978973-632-402-4. Bănăduc D., 2007b - Specii de pești dulcicoli și migratori în mediul dulcicol, de interes comunitar, prezente în România, în Natura 2000 în România. Conservarea speciilor și habitatelor acvatice, Editura Alma Mater Sibiu, ISBN 973-632-243-2, pp. 72 - 81. Bănăduc D., 2008a - Natura 2000 sites proposals regarding the fish species of Community interest in
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Europe) finanțat prin al șaselea program cadru al Comisiei Europene, la care au participat experți din 19 țări. Au fost inventariate 10 677 specii străine (60% plante terestre, 24% nevertebrate terestre, 3% vertebrate terestre, 0,8% fungi, 4% specii acvatice dulcicole și 10% marine). Au fost documentate peste 45 000 de invazii în regiune, începând cu anul 1500. A fost alcătuită o bază de date cu speciile străine, experții din fiecare regiune și liste de specii pentru țări și regiuni, care
Biodiversitatea şi speciile invazive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]
-
omului, direct sau indirect, devenind componente ale florei și faunei sălbatice. Volumul conține 26 de lucrări științifice susținute la simpozionul „Neobiota din România” din aprilie 2005, aducând o contribuție valoroasă la cunoașterea speciilor din principalele grupe de organisme terestre și dulcicole. Sunt semnalate specii din rândul algelor, plantelor vasculare, crustaceelor, păianjenilor, insectelor, peștilor, păsărilor și mamiferelor. Căile principale de introducere de noi specii sunt: eliberarea, extinderea, contaminarea, „călătoria clandestină”, coridorul și introducerea spontană. Omul a transportat deliberat în decursul istoriei diferite
Biodiversitatea şi speciile invazive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]
-
ape salmastre. l=4,55 mm. 5 Berosus bispina Reiche & Saulcy (fulvus Kuw.) Corpul galben-maroniu, ventral negru mat. Antenele, palpii și picioarele galben-roșcate. Vârful penultimului sternit abdominal prezintă 2 dințișori depărtați unul de altul. Element halofil, întâlnit și în ape dulcicole. l=4,5-5,5 mm. F 8 Genul Hydrobius Leach Corpul oval, dorsal convex. Capul voluminos, cu ochii mari, puternic bombați, prevăzuți cu pori setigeri. Antenele scurte, formate din 9 articole, dintre care primele 6 sunt glabre, iar următoarele 3
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
sensibile la lumină. Evident heterotrofe, briozoarele sunt microfage, hrănindu-se cu organisme mici precum protozoarele [90]. O concluzie imediată - dar aparentă/parțială - este rolul benefic, ca factor de control al foulingului biologic. Majoritatea lor sunt forme marine, dar există destule dulcicole. Exoscheletul lor, calcaros de regulă, poate ajunge, la o colonie aflată în mediul său natural până la dimensiuni de câțiva metri, cu aspectul ramificat al unor arbuști [90]; în decursul timpului, briozoarele au creat și creează încă zăcăminte calcaroase [91]. Sunt
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
obturări ale conductelor de apă [90, 91], caz în care coloniile capătă alte aspecte, turtite, datorate curentului de apă [91]. Pătrunderea briozoarelor în conducte se realizează prin statoblastele (un fel de germeni vegetativi, cuprinzând celule caracteristice viitoarelor țesuturi, specifici briozoarelor dulcicole), prezente în apă [91]. Astfel de cazuri au fost întâlnite în rețelele de distribuție a apei din orașele Hamburg, New York, București [42]. Unele briozoare dulcicole (din ordinul Lophopoda) au posibilitatea de a se deplasa, ce-i drept doar în stadiul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
realizează prin statoblastele (un fel de germeni vegetativi, cuprinzând celule caracteristice viitoarelor țesuturi, specifici briozoarelor dulcicole), prezente în apă [91]. Astfel de cazuri au fost întâlnite în rețelele de distribuție a apei din orașele Hamburg, New York, București [42]. Unele briozoare dulcicole (din ordinul Lophopoda) au posibilitatea de a se deplasa, ce-i drept doar în stadiul de colonie tânără, în felul melcilor [91], ceea ce înlesnește diseminarea pe substrat. Au o mare putere de refacere în urma deteriorărilor suferite [91]. Au pretenții reduse
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
produs de oxidare MnO(OH)2 [32]. Speciile cele mai întâlnite, cu câteva caracteristici ce susțin cele arătate mai sus, sunt prezentate în tabelul 8, conform datelor din [16]. Un aspect general ce se desprinde din tabelul 8 este mediul dulcicol în care trăiesc, fără excepție, aceste bacterii. Alt aspect general este legat de faptul că fiecare gen este reprezentat de multe (în raport cu alte feluri de organisme implicate în foulingul și mai ales coroziunea biologică) specii (în tabel nu sunt amintite
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
mare număr de nuclei înglobați într’o massă citoplasmatică comună) ori cenobii (plasmodii cu o membrană comună). Toate trăiesc în mediul acvatic, fie acesta soluția solului; chiar acela care trăiesc pe ziduri, o fac doar pe acelea umede. Există specii dulcicole, dar și, în egală măsură, specii marine; acestea din urmă sunt și cele mai mari [16]; de fapt, cele mai evoluate alge se găsesc în mediul marin. Din punct de vedere sistematic, algele sunt repartizate în șase clase (în modul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
un fouling biologic. Și aici, cu titlu anecdotic, amintim o informație apocrifă conform căreia pentru fundația Farului din Alexandria s’a optat, după încercarea în apa mării a diverse materiale de conctrucție, pentru sticlă. Totuși, studii desfășurate în medii acvatice dulcicole, cu grad de eutrofizare redus, similare mediului dintr’o instalație de răcire, au arătat că 24 de ore sunt suficiente pentru ca pe sticlă să se formeze un biofilm alcătuit din coci, bacili și spirochete, iar în cazul unei încărcături organice
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de 100%, limitarea dezvoltării unui fouling biologic, chiar anemic, în acel spațiu izolat/închis. Și, pentru asta, făcând referire la mecanismul biocenotic (v. §2.3.4.4.8), comparăm figura 71, care reprezintă oscilațiile diurne de rH la nivelul ecosistemului dulcicol, cu acelea ale ecosistemului salin, marin (fig. 106 [119]), recunoscut ca fiind extrem de conservator. Și, într’adevăr, oscilațiile într’un interval rH de patru unități (v. fig. 71) care pot cauza, și chiar o fac, o coroziune prin mecanism biocenotic
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
al încrengăturii Lophophorata cu cochilia formată din două valve (scoici) brahipod - reprezentant al unei clase de crustacee inferioare; exemplu: dafnia, adică puricele de baltă briozoar - reprezentant al unei clase din încrengătura Lophophorata de animele mici, nevertebrate, marine sau mai rar dulcicole, sedentare și coloniale, unii cu exoschelet calcaros comun; dintre ei fac parte coralii C - concentrație catabolism - latură a metabolismului care, prin oxidarea substanțelor macroergice eliberează energia necesară organismului, proces însoțit de eliberarea în mediu a produșilor de reacție cenobiu - colonie
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
unele specii de melci continentale (Helix, Cepaea). În nisipurile care aparțin Chersonianului și argilele din partea superioară apare și scoica Unio. Motivul ocrotirii îl reprezintă bogata faună fosilă din gresiile și nisipurile lumaselice și caracterul ei de faună amestecată (specii salmastre, dulcicole și terestre). Fenomenul este unic în Sarmațianul din Platforma Moldovenească și printre puținele din țară și chiar de pe cuprinsul Paratethysului. Se adaugă identificarea celui mai vechi molar de cal fosil (Hipparion sarmaticum) din țara noastră. PÂRÂUL PIETREI BAZGA-RĂDUCĂNENI Încadrarea teritorial-administrativă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Articolul 4 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor, Ilie Sarbu Anexă 1 LISTA cuprinzând speciile de pești dulcicole și migratoare și alte viețuitoare acvatice care pot fi valorificate pe teritoriul României ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. crt. Denumirea comercială Denumirea științifică ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Avat Aspius aspius 2. Babușca Rutilus rutilus 3. Batca Blicca bjoerkna 4. Biban Perca fluviatilis 5. Caracuda
ORDIN nr. 171 din 19 aprilie 2002 (*actualizat*) privind aprobarea denumirilor comerciale ale speciilor de peşti şi alte vieţuitoare acvatice care pot fi valorificate pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142075_a_143404]
-
în faza gazoasa 27.7. SR 13213: 1995 Calitatea apei. Determinarea conținutului de paranitrofenol 27.8. SR 13216: 1994 Ape de suprafață și ape uzate. Teste cu organisme acvatice. Determinarea toxicității letale acute a impurificatorilor și apelor uzate față de pești dulcicoli (euritermi) 27.9. SR 13225: 1995 Nămoluri rezultate de la tratarea apelor de suprafață și epurarea apelor uzate. Determinarea conținutului de plumb. Metodă spectrometrica de absorbție atomică 27.10. SR 13252: 1995 Calitatea apei. Determinarea conținutului de uree. Metodă spectrofotometrica cu
REGULAMENT din 3 februarie 2003 privind acordarea licenţelor şi a autoriza��iilor în sectorul serviciilor publice de gospodărie comunală, condiţiile de suspendare, de retragere sau de modificare a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148250_a_149579]
-
prezente ar fi producătorii primari. Diversitatea lor este foarte scazută în pădurile temperate și în pădurile boreale. În mediul marin, diversitatea supraspecifică este mult mai mare decat în mediul terestru. În mediul marin se întâlnesc toate încrengăturile cunoscute. În mediul dulcicol sunt 14 încrengături prezente, însă niciuna nu este endemică. În mediul marin 14 încrengături sunt exclusive marine. Din cele 35 încrengături prezente în mediul marin numai 11 se întâlnesc în ecosistemele de coastă, celelalte 24 sunt prezente în regiunile bentale
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
Dan Cogălniceanu, 1999. Oceanul planetar prezintă o diversitate specifică mult mai mare decat uscatul. Viața a aparut în mediul marin, în ocean, dar nu toate formele de viață au colonizat sau au supraviețuit și în mediul terestru sau în mediul dulcicol. În mediul marin au supraviețuit formele vechi. Acest lucru a fost posibil datorită faptului că în zonele bentale condițiile sau modificat mai mult 23 sau mai puțin. Oceanul planetar ocupă 2/3 din suprafața planetei și este locuit în tot
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
ecologic al speciei de broaște. La noi în țară, au pătruns spontan specii de ciuma apei (Elodeea canadensisă, originară din America și stabilită în majoritatea apelor dulci și bălților Dunării; bibanul soare (Lepomis gibbosusă, din America de Nord, 99 apare în apele dulcicole și gasteropodul Rapana thomasiana, din apele Japoniei, apare din 1950 și în Marea Neagră. Efectele pătrunderii unor noi specii În urma introducerii unei specii noi, aceasta poate evolua în mai multe direcții (Haury și Pattee, 1197, citat de Cogălniceanu, 1999Ă: indivizii introduși
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]