51 matches
-
lemn care conturează bordajul unei ambarcațiuni, la partea sa superioară. CRIVAC - nervură transversală de lemn care dă forma exterioară a corpului unei ambarcațiuni. CRUCETĂ - mică platformă fixată la baza arboretului. DANĂ - porțiune de chei la care poate acosta o navă. DUNETĂ - suprastructură la extremitatea pupa, deasupra punții superioare a unei nave. ECHE - piesă fixată cu una din extremități pe capul axului cîrmei și angrenată cu cealaltă la instalația de guvernare. Are rolul unei pîrghii care transmite forța manuală sau mecanică necesară
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mă depășesc. Preferam autobuzul metroului, trăsurile taxiurilor, iar la cafenea, mesele din stradă celor dinăuntru. Îmi plăceau avioanele sportive, care-ți îngăduie să zbori în înaltul cerului cu capul descoperit, iar pe vapor puteam fi văzut făcând nesfârșite plimbări pe dunetă. La munte ocoleam văile adânci, căutând crestele și podișurile înalte; întotdeauna mă dovedeam a fi cel puțin omul dealurilor. Dacă soarta m-ar fi silit să-mi aleg o meserie manuală, strungar sau tinichigiu, aș fi ales-o, puteți fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
trebuie să aibă vreun scop ascuns cu privire la acest popor pe care puterile occidentale l-au regăsit pe malul Dunării și pe care l-au adoptat precum fiica Faraonului pe Moise. Să ni se ierte această digresiune retrospectivă; eram singuri pe duneta piroscafului și contemplam siajul și malurile ce dispăreau repede, situație ce predispune în mod deosebit la visare. Furăm întrerupți brusc de portavocea căpitanului ce anunța Giurgiul. Călătorii escaladează duneta, iar privirile lor scrutează orizontul pentru a descoperi orașul anunțat. Eforturi
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Moise. Să ni se ierte această digresiune retrospectivă; eram singuri pe duneta piroscafului și contemplam siajul și malurile ce dispăreau repede, situație ce predispune în mod deosebit la visare. Furăm întrerupți brusc de portavocea căpitanului ce anunța Giurgiul. Călătorii escaladează duneta, iar privirile lor scrutează orizontul pentru a descoperi orașul anunțat. Eforturi inutile! Nu se zăresc decât o plajă povârnită și noroioasă și două șure prăpădite. Se lăsa întunericul; bruma devenea mai puternică și se transforma într-o ploaie înțepătoare; un
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
zonei protejate situată în fața acelui tun de refulare nu trebuie să depășească 75% din raza de acțiune a tunului de refulare în condiții de atmosfera calmă. 2.3.2.3 Atât în babord cât și în tribord, la nivelul fațadei dunetei sau a încăperilor de locuit dinspre puntea țancurilor de marfă trebuie instalate un tun de refulare a spumei și un racord pentru țeavă de refulare a spumei. La navele cisterna mai mici de 4.000 tdw, atât în babord cât
CODUL INTERNAŢIONAL din 5 decembrie 2000 pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147161_a_148490]
-
puntea țancurilor de marfă trebuie instalate un tun de refulare a spumei și un racord pentru țeavă de refulare a spumei. La navele cisterna mai mici de 4.000 tdw, atât în babord cât și în tribord, la nivelul fațadei dunetei sau a încăperilor de locuit dinspre puntea țancurilor de marfă trebuie prevăzut un racord pentru țeavă de refulare a spumei. 2.3.3 Țevi de refulare a spumei 2.3.3.1 Numărul țevilor de refulare a spumei prevăzute nu
CODUL INTERNAŢIONAL din 5 decembrie 2000 pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147161_a_148490]
-
Portugalia, Olanda au devenit mari constructoare de corăbii și au alcătuit flote comerciale și militare. Navele militare, ca și cele ale piraților, au păstrat particularități specifice luptei : viteză, suplețe, armament. Caravela portugheză (cu o cală relativ încăpătoare, castel înalt la dunetă și teugă, două-trei catarge, cu câte două vele mari, pătrate sau triunghiulare, bompres scurt) sau caraca genoveză (exagerat de înaltă și masivă) nu ar fi putut fi nave de război, de aceea galera își păstrează, pe alocuri, supremația militară, în
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
mai robuste, cu bordaj înalt, navigând cu trei catarge și velatură pătrată. Deși voluminos, galionul a fost, în secolul al XVI lea, cea mai reprezentativă navă care a deservit și transportul, și lupta. Înalt, masiv, având castel la teugă și dunetă și catarge lungi, alcătuite din trei arboreți asamblați unul în continuarea celuilalt, cu gabie circulară, cu velatură pătrată pe trinchet și arborele mare și triunghiulară pe artimon, cu 2-3 punți și cârmă-pană, manevrată cu eche, din interior, galionul a făcut
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Repartiția spațiilor și detaliile arhitecturale principale se vor transmite vaselor din epocile următoare, menținând paradigma de construcție până târziu, la sfârșitul secolului al XIX-lea, când s-au răspândit vasele cu aburi și motor. Cabinele ofițerilor erau la pupa, sub dunetă, spațiul mare din mijloc era destinat echipajului, iar sub el mai putea exista o punte, înainte de santină, folosită ca magazie. Unii bocaporți de acces dedesubtul punții erau, de fapt, mari grătare din lemn, rabatabile, care permiteau aerului și luminii să
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
lățimea corpului a mai pierdut în favoarea lungimii, partea din spate n-a mai fost așa de îngustată, lucruri care au conferit navelor o formă mai frumoasă și mai pronunțat hidrodinamică. Pana cârmei, mișcată odinioară greoi, prin două pârghii plasate sub dunetă, a fost manevrată, începând cu secolul al XVIII-lea, prin timonă - o roată cu cavile, situată deasupra, pe punte, la pupa, care transmitea mișcarea rotită echei prin troțe și scripeți. Gabiile s-au făcut drept unghiulare, au apărut deasupra etravei
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
rotundă, pe catarge ; vele mari, pătrate și triunghiulare ; cârma cu pană și eche interioară ; prezența ciocului alungit, deasupra etravei, și a balconului, la etambou - obligatorii la galioane. Galion spaniol (repere : prezența unor punți, sub cea principală ; tunurile scoase prin saborduri ;duneta la pupa, înălțată în trepte, destinate cabinelor ofițerilor ; teuga înaltă, la prova, pentru echipaj și bucătărie ; patru catarge, fixate în tălpi, la bază, pe chilă, două cu vele pătrate, două cu latine ; balcon, sub dunetă, la pupa ; ciocul alungit) ; dreapta
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
principală ; tunurile scoase prin saborduri ;duneta la pupa, înălțată în trepte, destinate cabinelor ofițerilor ; teuga înaltă, la prova, pentru echipaj și bucătărie ; patru catarge, fixate în tălpi, la bază, pe chilă, două cu vele pătrate, două cu latine ; balcon, sub dunetă, la pupa ; ciocul alungit) ; dreapta, Golden Hind a lui Francis Drake, la scară reală (commons.wikimedia.org) saloanelor de pe uscat). Bărcile, uneori suspendate de gruie în afara punții, lateral sau la pupa, au lăsat mai mult loc de mișcare, pentru echipaj
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
pentru luptele cu pirații din Mediterana), fragment dintr-un tablou al lui Willem van de Velde cel Tânăr (repere : pupa decorată cu stucaturi bogate, în jurul ferestrelor de la cabinele ofițerilor ; tunurile scoase prin saborduri cu trape ; coborârea suprastructurilor, la teugă și dunetă ; forma elegantă, suplă ; gabiile rotunde ; vela latină pe artimon ; arboret cu pânză, pe vârful bompresului ; ciocul din etravă micșorat și stilizat). Modul de navigație al vaselor de pirați era identic celorlalte vase : direcția ținută după gradațiile cardinale ale busolei ; măsurarea
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
montate suplimentar pe stâlpi, pe copastie. Dintre toate, cel mai des folosit era, totuși, sloop-ul, o corabie rapidă, de aproximativ 30-35 de tone (pentru comparație, marile vase de linie aveau peste 300 de tone), puțin mai mică decât goeleta, fără dunetă și teugă, dar puntată, cu o carenă redusă, un singur catarg și bompres, cu rande, velastraiuri și focuri, rar cu vele pătrate. Cu ele, pirații capturau vase mai mari, pe care le înarmau și le transformau în corăbii proprii. Procedeul
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
busolă-compas, sticle de alcool (commons.wikimedia.org) avea și două catarge, ca bricul sau brigantina, cu velatură mixtă. Sloop-ul și schooner-ul ar fi mai mici decât goeleta, iar aceasta mai mică decât bricul și, de regulă, nici unele nu au dunetă sau teugă. Cert e că dimensiunea redusă a vasului și simplitatea arboradei asigurau atât viteza și eficiența atacului, cât și rapiditatea retragerii și a acostării în locuri ascunse, camuflat printre insulițe cu apă scăzută. Cu implicațiile unui spațiu de mișcare
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
grătarul de protecție, bompresul, cavilele pentru agățat parâme, toboganul de lemn folosit ca wc, cu scurgere direct în mare) ; cabina mare a căpitanului, de la pupa, servind drept careu al ofițerilor (masă comună, cufere, dulapuri, ferestrele pupei, parâmele cârmei, pe tavan) ; dunetă, pupa (se zăresc tambuchiurile de acces dedesubt, cu grătare, timona, ghiul randei, câteva parâme, un felinar) (commons.wikimedia.org). în rândul tâlharilor de mare, dispuși, adesea, să-și riște libertatea sau viața pentru mărunțișuri accesibile și sigure, iar nu pentru
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
de comportament la bord, în echipajele de pirați se făceau alegeri și exista o lejeritate comportamentală bazată pe egalitatea în drepturi și în șanse. Însăși forma corăbiilor-etalon ale piraților, sloop-ul sau schooner-ul, marca democrația prin lipsa spațiilor separate, ale dunetei, pentru ofițeri, respectiv ale teugii, pentru echipaj. Căpitanul era ales prin votul majorității și depus dacă majoritatea nu era mulțumită de succesele lui, dar, dacă era ales, beneficia de avantajele unui exponent de clasă : conducea luptele, folosea cabina mai încăpătoare
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
corabia clasică a piraților din GAP11. Hispaniola era un schooner modificat în goeletă, o corabie cu două catarge, vele pătrate (transversale pe trinchet), aurice (trapezoidale -o randă, pe artimon) și latine (focurile și velastraiurile). Arhitectura ei implică, după descrierea naratorului, dunetă joasă, obținută prin înălțarea cabinelor originale de la pupa, pentru ofițeri, doctor și proprietar, și teugă, un loc mai larg pentru echipajul obișnuit. Insula unde Flint și-a îngropat comoara e menționată în roman cu numele Insula Scheletului, neidentificabilă în realitate
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
decorurile, butaforie evidentă. Singurele lucruri rebele erau părul lung și câteva haine fluturând, prea puține ca să compenseze vestimentația curată, bine croită și sclipitoare, chipurile proaspăt bărbierite, înfruntările transparent trucate și bietele machete de corăbii plutitoare, filmate astfel încât să pară reale (dunetele sau punțile de vase pe care se mișcau actorii nu erau altceva decât uriașe sceneplatforme, funcționabile, pentru turnarea secvențelor, numai în interior). După 1960 lucrurile s-au schimbat, s-a câștigat mult în autenticitate, parte și datorită progresului tehnologic al
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
decorurile, butaforie evidentă. Singurele lucruri rebele erau părul lung și câteva haine fluturând, prea puține ca să compenseze vestimentația curată, bine croită și sclipitoare, chipurile proaspăt bărbierite, înfruntările transparent trucate și bietele machete de corăbii plutitoare, filmate astfel încât să pară reale (dunetele sau punțile de vase pe care se mișcau actorii nu erau altceva decât uriașe sceneplatforme, funcționabile, pentru turnarea secvențelor, numai în interior). După 1960 lucrurile s-au schimbat, s-a câștigat mult în autenticitate, parte și datorită progresului tehnologic al
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
6 : deplasament de 120 de tone, lungime de 27 m, lățime 5,2 m, înălțime maximă (la artimon) 18 m, motor de 150 CP, viteză de noduri cu vele și 12 noduri cu vele și motor. Teuga era ușor înălțată, duneta proeminentă se mărginea cu o frumoasă balustradă de lemn, și, în filmul lui Mureșan, nava era vopsită în alb, cu vele simple, două rande, pe fiecare catarg, un velastrai și trei focuri, pe bompres (mai înainte, în filmele est-germane, fusese
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
tunului nu trebuie să depășească 75% din bătaia tunului, în aer calm. 3.14.9 Un tun de spumă și un racord pentru hidrant de spumă trebuie să fie instalat atât la babord, cât și la tribord, la nivelul fațadei dunetei sau a încăperilor de locuit care sunt în fața zonei de marfă. 3.14.10 Hidranții trebuie să fie astfel încât să asigure flexibilitatea operațiunilor în timpul combaterii incendiului și să acopere zonele care nu pot fi atinse de către tunurile de spumă. Capacitatea
COD BCH (CONST. NAVE SPECIALE) din 30 octombrie 1992 Codulul pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru tranSportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul BCH) adoptat de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MEPC.20(22) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin Rezoluţia MEPC.33(27) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 17 martie 1989 şi prin Rezoluţia MEPC.56(33) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 30 octombrie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149179_a_150508]
-
cel mai în pupă al etamboului. În sensul acestei definiții, se considera că: ... (i) etrava include structura etanșa a corpului, teuga și parapetul, dacă există, si exclude bompresul și balustradele de siguranță; (îi) etamboul include structura etanșa a corpului, oglindă, duneta, rampă pentru traul și parapetul și exclude balustradele de siguranță, tangonetul, mașina de propulsie, instalația de guvernare și cârma, precum și diversele scări și platforme. b) Lungimea între perpendiculare L este egală cu 96% din lungimea totală a liniei de plutire
ORDIN nr. 228 din 8 septembrie 2003 pentru aprobarea Normelor tehnice privind măsurarea tonajului navelor şi ambarcatiunilor de pescuit, cod MTCT.ANR-TNPESC-2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152214_a_153543]
-
tunului nu trebuie să depășească 75% din bătaia tunului, în aer calm. 11.3.9 Un tun de spumă și un racord pentru hidrantul de spumă trebuie să fie instalat atât la babord, cât și la tribord, la nivelul fațadei dunetei sau a încăperilor de locuit care sunt în fața zonei de marfă. 11.3.10 Hidranții trebuie să fie astfel încât să asigure flexibilitatea operațiunilor în timpul combaterii incendiului și să acopere zonele care nu pot fi atinse de către tunurile de spumă. Capacitatea
COD PENTRU CONSTRUCŢIA DE NAVE SPECIALE din 17 iunie 1983 Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru tranSportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC) adoptat de Organizaţia Maritima Internationala prin Rezoluţia MSC.4(48) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 17 iunie 1983 şi, respectiv prin Rezoluţia MEPC.19(22) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele adoptate prin Rezoluţia MSC.10(54) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 29 aprilie 1987, prin Rezoluţia MSC.14(57) a Comitetului Securită��ii Maritime la Londra la 11 aprilie 1989 şi, respectiv prin Rezoluţia MEPC.32(27) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 17 martie 1989, prin Rezoluţia MSC.28(61) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 11 decembrie 1992 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.55(33) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 30 octombrie 1992, prin Rezoluţia MSC.50(66) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 4 iunie 1996 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.69(38) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 10 iulie 1996 şi prin Rezoluţia MSC.58(67) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 5 decembrie 1996 şi, respectiv, prin Rezoluţia MEPC.73(39) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 10 martie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149868_a_151197]
-
de mai sus, iar lungimea furtunurilor să nu fie mai mare de 33 m. 11.2.3 În fiecare traversa prevăzută și în tubulatura sau tubulaturile principale de incendiu trebuie să fie instalate valvule de închidere în dreptul peretelui frontal al dunetei și la intervale care nu depășesc 40 m între hidranții de pe puntea din zona de marfă, pentru a permite izolarea oricărei secțiuni avariate a tubulaturii principale. 11.2.4 Toate țevile de refulare prevăzute pentru lupta contra incendiilor trebuie să
COD PENTRU CONSTRUCŢIA NAVELOR SPECIALE din 17 iunie 1983 Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru tranSportul în vrac al gazelor lichefiate (Codul IGC), adoptat de Organizaţia Maritima Internationala prin Rezoluţia MSC.5(48) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 17 iunie 1983, astfel cum a fost modificat prin amendamentele adoptate prin Rezoluţia MSC.30(61) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 11 decembrie 1992*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150172_a_151501]