709 matches
-
de pachetul "Europa all-inclusive" pe care-l achiziționaseră. În mod evident, aceștia nu erau nici persecutații descriși de Convenția de la Geneva, fugiți ca să-și salveze viața, dar nici jihadiștii de temut. Și totuși, nevăzuți de camerele foto, stăteau în umbră, eclipsați de un val de imigranți economici, și unii, și alții. Portretul teroristului la tinerețe Încă din primele momente în care publicul a conștientizat că Europa nu are de gestionat mici grupuri de refugiați, ci un val de ordinul sutelor de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
nu avea să vorbească, era fracsu mă ! 2 Tipul chitarist nu știe în ce fel să folosească chitară aia sau pentru ce stil, iar versurile ... o viata mea, of inima mea ! 3 Fondatorul AIESEC în România nu a vrut să eclipseze, oricum el este bun și transmite în mod explicit subiectul, bine lucrat colega. 4 Cine este tipul ăla care vorbește așa direct și interesant despre optimism în cei 20 de ani de la comunism ? Parcă îl cunosc, nu știu cine este, seamănă cu
Ce am spus la Optimism2009 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82718_a_84043]
-
premierul încearcă să-și întărească imaginea fotografiindu-se cu diverse mărimi ale planetei, sperând să rămână cât mai mult timp pe retina alegătorului ca un fel de salvator al nației. Din păcate pentru el, în domeniul politicii externe e masiv eclipsat de către versatul Iliescu, dar mai ales de către surprinzător de activul Mircea Geoană. Ca să nu mai spun că până și Petre Roman ori Adrian Severin fac figuri mai convingătoare decât omul din Piața Victoriei. Dl Năstase știe foarte bine că în
Iliescu, succesorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14688_a_16013]
-
amănuntul grafic se raliază textului și îi coroborează intuițiile; cazul nu tocmai fericit, acela în care efectul este unul baroc, de dezechilibru între o formă supraelaborată și un conținut modest prin comparație. în situația din urmă, aspectul exterior ajunge să eclipseze miezul ideatic propriu-zis; cu alte cuvinte, forma nu numai că nu ajută conținutul, dar îl concurează și îl strivește în cele din urmă. Cartea domnului Cristian Tiberiu Popescu ilustrează cel de-al doilea caz menționat mai sus. Publicate în condiții
Cervantes resuscitat by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14716_a_16041]
-
în cele mai mari bătălii ale Planetei Cinema: bătălia Oscarurilor și bătălia Cannes-ului. Și totuși, Amélie a avut - are! - un destin într-adevăr fabulos (Le Fabuleux destin d'Amélie Poulain se cheamă, în original, filmul lui Jean-Pierre Jeunet), care eclipsează destinul, prin comparație nesărat, de premiant previzibil, al lui No Man's Land. În cîțiva ani, No Man's Land va fi uitat. Pe cînd Amélie va rămîne în istorie ca unul dintre acele filme-lovitură, aparent nevinovate, și care, imprevizibil
Fenomenul "Amélie" și fenomene colaterale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15379_a_16704]
-
Întâlnească iubirea Întruchipată Într-o femeie asemenea ei. Iubirea dintre acest „Înger blond”, Veronica și Eminescu a fost mare, adâncă, a Învins totul și a reușit să existe dincolo de răutățile unor oameni care Îi voiau despărțiți. Iubirea tuturor a fost eclipsată de acea mare iubire a unui „chip de Înger drăgălaș”. Eminescu, poetul-om, a fost fascinat de frumusețea feminină a Veronicăi. Au fost și câteva „focuri de paie” stârnite de Cleopatra Lecca-Poenaru sau de Mite Kremnitz, dar chipul Veronicăi le-
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
român după 23 august 1944, despre agonia și prăbușirea morală a națiunii, despre calvarul pribegiei, despre ineficiența Comitetului național, "conspirația trădării" după aspra cântărire de către Pamfil Șeicaru a efectelor acțiunilor sale în exil. Sub aceeași gravă percepție a unui adevăr eclipsat de mimarea ordinii lucrurilor stau denunțurile "anchilozării" Occidentului, mișcarea lui înceată în a sesiza și înțelege, în adevărata lor gravitate, pericolul amenințărilor sovietelor și al artificialului în înțelegerea raportului de forțe dintre Germania nazistă și Rusia sovietică. În mare, este
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
copacului, cu ibisul roz alături, cu fluierul dus la gură cântându-și melopeia. Dar Van Gogh, Van Gogh! Unde este Van Gogh? mă întrebam nervos. Dacă urcasem până aici, o făcusem în primul rând pentru el... La Monnet, m-am eclipsat repede ca o impresie. Mă îndepărtam grăbit. La Cezanne, n-am putut să nu mă opresc, fixându-l câteva minute pe Achille împărat, piticul hidrocefal albastru ultramarin. În treacăt, salutasem prea plecat slăbiciunea mea, femeia elegantă a lui Toulouse Lautrec
Reflexe pariziene XII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14656_a_15981]
-
prejudecată, lanț, inerție. Elita luptă împotriva istoriei. Tot ce e biruință istorică e mediocritate". Discursul istoric, purtător de particular, n-ar putea fi decît vătămător pentru creatorul care, în nobilă tradiție aristotelică, e îndatorat a urmări generalul, paradigmaticul, arhetipalul. Istoria eclipsează chestiunile esențiale ale conștiinței umane, avînd în consecință un rol alienant: În Însinguratul, se confesează Ionesco, dau cuvîntul unui personaj care este în conflict cu istoria sau, mai degrabă, care trăiește paralel cu istoria. Istoria și politica încearcă în van
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14108_a_15433]
-
indică un fel de angoasă că România s-ar putea elibera, cât de curând, de vechea sa identitate comunist-bolșevică. Or, dl. Geoană a ajuns să fie identificat, în propriul său partid, drept un agent al schimbării. Ieșind prea în față, eclipsând, în destule ocazii, silueta (altminteri impozantă) a premierului, dl. Geoană devine ținta unei furii oarbe, cam grosolan orchestrată chiar de către dl. Năstase. Pentru că nu poate să-i reproșeze, direct, eficiența, prim-ministrul îi aruncă în față o carență în activitatea
Cu marchizul de Sade în U.E. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15078_a_16403]
-
curînd de joc și de o imatură curiozitate decît de „păcatul” carnal asumat. Uneori această senzualitate emblematică - veritabil antidot al copilăriei funciare - atinge chiar note licențioase, cum se întîmplă în Infernala comedie. Să menționăm că în dezavantajul bardului care se eclipsează astfel renunțînd la magia discreției care-i caracterizează producția reprezentativă, Codul melancoliei galante e abolit... Rezultă o proiecție sexuală peste toate cele ce sînt, un soi de pansexualism pe care-l cităm în cheia sa „decentă”: „Ochii care nu se
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
disc-jockey profesionist). El și-a adus cu sine de la Berlin „instrumente de lucru” în ale căror vibrații asurzitoare peste o mie de vizitatori și participanți au trepidat preț de mai multe ore. În ziua inaugurării Salonului, o altă „senzație” a eclipsat toate celelalte prestații profesionale și profesioniste: pe un ring de box a fost prezentată cea mai mare carte din lume - un album intitulat Goat editat în 10 mii de exemplare, conținînd peste 3000 de fotografii ale lui Muhammad Ali, considerat
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
mamă absolută). După cum nu se poate spune că există femeie care să fie lipsită de orice emoții materne; totuși trebuie să recunosc că am găsit mult mai frecvent apropieri extraordinare de târfa absolută decât asemenea grade de maternitate care să eclipseze total preacurvia." (p.364). Aparenta nonșalanță și în fapt extrema gravitate cu care Weininger reia elemente de folclor machist (s-a observat de altfel, în aprecieri mai mult sau mai puțin favorabile, că adesea se amplifică nimic altceva decât prejudecățile
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
analiza kantiană, puterea suveranului modern crește conform unei logici ascendente și implacabile, care duce la un deznodămînt devastator și cu semnificație universală. Acesta este momentul în care canibalul dispare ca subiect al științei despre ordinea morală, pentru că el a fost eclipsat de stat, noul agent al cruzimii absolute." Cătălin Avramescu - Filozoful crud, O istorie a canibalismului, Humanitas, București, 2003, 392 pag.
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
treptată. La Început a fost ceva ca un secret între inițiați: magnați ai industriei, celebri playboys hîrbuiți, dictatori, neînduplecați, bătrîne stele de cinema, mari lideri sindicali căliți în luptă, cîntăreți veterani epuizați de solicitările excesive ale microfoanelor și reflectoarelor se eclipsau pentru un moment, dispăreau de pe scena publică vreo două-trei săptămîni și, înainte să se răspîndească tot felul de speculații în jurul absenței lor, erau din nou acolo, radiind de o energie regăsită ca prin farmec. A circulat chiar un zvon cum
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
Nici apariția Cuvintelor potrivite nu-i afectează diagnosticul, ci, din contra, este un excelent prilej și un material de exercițiu pentru arta malițioasă a citatului. Aceste neașteptate erori - care se găsesc totuși în recuzita oricărui mare critic - nu-i pot eclipsa meritele. Nimic protocronist în afirmația că în articole ca Medelenii și "medelenismul" sau Contemporanii - "Jean" Minulescu, Eliade are intuiția a ceea ce mai târziu se va numi orizont de așteptare. Dacă prin critica sa nu a reușit să promoveze nume noi
Primul Eliade by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14003_a_15328]
-
politic, ideologul și istoricul Nicolae Iorga decât despre scriitor. Și mi se pare profund nedrept. Opera scriitorului Nicolae Iorga are valențe nebănuite și încă insuficient lămurite. Funcționează în sfera literaturii iorghiste și o rivalitate internă. Scriitorul (poet, prozator, dramaturg) este eclipsat de istoricul literar de erudiție fabuloasă și de criticul literar de direcție sămănătoristă, foarte limitat în receptivitatea lui estetică, refractar modernității. Lăsând la o parte concurența firească dintre aceste domenii, în principal dintre literatură și istoriografie, întrebarea legitimă ar fi
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
succesorii maiorescianismului pe linia criticii estetice. Dimpotrivă, moștenitorii săi (cu excepția lui M. Dragomirescu), de la E. Lovinescu la Pompiliu Constantinescu, s-au exprimat vehement negativ, cu o obstinație suspectă, ce trebuie să aibă motivații adânci, de vreme ce opera lui Slavici a fost eclipsată până în 1941 (G. Călinescu își prefigurează opinia într-un articol din 1937). De ce nu exista (pur și simplu) scriitorul Ioan Slavici pentru E. Lovinescu? Nu vreau să-i fac lui E. Lovinescu un aspru rechizitoriu, pentru că nu l-a luat
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
o voce în perfectă simbioză cu melodiile prezentate, a interpretat câteva cântece țigănești care l-au impresionat până și pe Haralampy al cărui cumnat este fabricant de ceaune din tuci. Interesante și de bun simț și textele interpretate românește, care eclipsează periculos de bine tânguielile ridicole și răfuielile personale din unele cântece populare românești interpretate sfâșietor de unii soliști. Cu bani! l Un reporter de la Realitatea Tv, aflat în orașul marii Uniri, care-și pierduse fondul secundar de cuvinte din cauza emoției
" Români de români" și la TVR1 - cu felicitări by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12224_a_13549]
-
unui bun-simț ca paradox și demitizare-șoc, în registru semiserios, ludic, personalizat. Atinse de aripile întrunite ale lui Vergilius, Pindar și Paul Valéry par cele patru poeme din ciclul "Anotimpurile", ceea ce nu diminuează primejdia ca poezia din Tratat să fie uneori eclipsată de narațiunea ei eseistică. Și fiindcă ambiția academică a autorului, chiar dacă formală, este vădită, nu putem trece cu vederea câteva greșeli, neintenționate sau din grabă: Salmon Rushdi, corect Salman Rushdie; oprobiu, corect oprobriu; paianuri, corect peanuri; Versacce, legatto, trovatto, corect
Criticul, eseist și poet by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12254_a_13579]
-
în hotel, în aceste cuprinsuri de întuneric?" "Datoria", și-a răspuns aproape cu glas tare. "Și de ce tocmai pe mine? Și dacă, deodată, aș pica mort în vagonul ăsta gol, oare aș înțelege mai mult, sau totul mi s-ar eclipsa în minte? S-ar putea spune că m-am perindat patruzeci și ceva de ani pe lume fără să fi început măcar să înțeleg ceea ce se petrece. Presupunînd că într-adevăr se petrece ceva. Poate că da. Uneori, parcă percepi, pe
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
de a răzbate prin formă la sinele-mi autentic și realtiate". Pe de altă parte, din această substanță biografică, autohtonă, au crescut direcțiile esențiale pe care s-a dezvoltat o personalitate fascinantă și complexă, oricât de controversată, care i-a eclipsat multă vreme pe toți ceilalți creatori de literatură din diaspora polonă de după a doua conflagrație mondială. Premiul editorilor pe anul 1967 (Prix Formentor), reabilitarea deplină, după o îndelungată perioadă de ostracizare nedreaptă, și tipărirea seriei de Opere în Polonia contemporană
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
fraza se susține prin propriul ei ritm și prin propria ei sonoritate. În acest caz, ceea ce se spune despre un personaj este însutit mai important decît personajul propriu-zis. În acest fel, obiectul scrisului trece cu totul în umbră, fiind complet eclipsat de felul în care a fost descris. Sînt scriitori pentru care viața are sens numai în măsura în care poate fi trecută în paginile unei cărți. Yourcenar se numără printre ei. În ochii scriitoarei, o întîmplare are însemnătate numai în măsura în care îi poate servi
Scrisul Margueritei Yourcenar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11443_a_12768]
-
se înlănțuiesc ele. Cu alte cuvinte, secvențele cărții pot fi citite la întîmplare, deschizînd cartea la începutul unui episod oarecare, și asta pentru că, încă o dată, avem de-a face cu un scris în care modul în care se spune ceva eclipsează în întregime înțelesul a ceea ce se spune. În Obolul visului, fiecare bucată își are toată substanța în ea însăși, fără a depinde de secvențele ce au premers-o sau o vor urma. Yourcenar așază secvențele narative juxtapunîndu-le, nu înlănțuindu-le
Scrisul Margueritei Yourcenar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11443_a_12768]
-
Trăgea cu pușca de salon,/ Fuma numai țigări de foi,/ Stătea pe canapele moi,/ Mînca betel și ananas/ Și nu-i mai ajungeai la nas.../ La o plimbare cît de mică/ El, hopa în elicopter!" (§ 27). Mirajul raiului pe pămînt eclipsează pe de-a întregul scopul inițial al călătoriei, transformarea lăuntrică a pelerinului de odinioară ajuns personaj cu stare reflectă fidel și simptomatic acest lucru: însuși poetul remarcă o ,schimbare de caracter" a eroului său în această perioadă. Trezirea la realitate
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]