70 matches
-
trebui să începem cu unul foarte îndepărtat. Urmașii lui Ismael Biblia ne povestește cum că Sarai, nevasta lui Avraam, era stearpă. Dar avea o slujnică egipteancă, al cărei nume era Agar (...). A luat deci Sarai, femeia lui Avraam, pe Agar egipteanca, slujnica sa, la zece ani după venirea lui Avraam în pământul Canaan, și a dat-o de femeie lui Avraam, bărbatul său." (Facerea 16,1-3). Mai departe, povestea biblică ne spune că atunci când Agar "a zămislit", a început să se
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
Domnului, Sibiu, 1997, p. 150. 47 Marko I. Rupnik și Serghei S. Averințev, op. cit., p. 23. 48 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 139. 49 Ibidem. 50 Prof. Ioan Lazăr, op. cit., p. 105. 51 Monahul Cleopa M., Viața și acatistul Sfintei Maria Egipteanca, Edit. Panaghia, Sf. Mănăstire Rarău, Crucea, 1998, p. 6. 52 Jean-Claude Larchet, Terapeutique des maladies sprituelles. Une introduction a la tradition ascetique de l’Eglise Orthodoxe, Les Editions de l’Ancre, Suresnes, 1993, p. 649 apud Preot Ioan C. Teșu
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Mc. Hrisant, Daria și alții. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ 28 martie - Duminica a 5-a din Postul Mare; 31 martie - Sf. Beniamin. BISERICA GRECO-CATOLICĂ 27 martie - Sf. Mc. Matroana din Tesalonic (Pomenirea morților); 28 martie - Duminica 5 din Post (a Sfintei Maria Egipteanca); Cuv. Ștefan Taumaturgul și Ilarion cel Nou; 29 martie - Sf. Mc. Marcu, ep. Aretusei; diaconul Ciril și cei împreună cu el († 362); 30 martie - Sf. Ioan Scărarul; 2 aprilie - Cuv. Tit, făcătorul de minuni; Sf. Francisc de Pada († 1507). BISERICA EVANGHELICĂ
Agenda2004-13-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282243_a_283572]
-
răpus de o leucemie descoperită prea tîrziu pentru a mai permite vindecarea. Legenda spune că poetul, făptură fragilă și delicată, a descoperit prima oară semnele maladiei în dimineața în care, pregătindu-se pentru întîlnirea cu o mare frumusețe a epocii, egipteanca Nimet Eloui, s-a înțepat în spinii cuvenitului buchet de trandafiri. Rana, în loc să se vindece, s-a transformat rapid în ulcerații întinse pe întreaga suprafață a brațului, iar apoi chiar a întregului corp. Ucis de spinul unui trandafir, floarea-simbol a
Traducîndu-l pe Rilke by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16706_a_18031]
-
O mică parte din ce urmează s-ar putea să se repete. Nu sînt sigur. În acest caz, ar fi o altă variantă. Oricum, pentru o scenă de roman, a fost o pierdere. Întîi, țiganca tînără cu o stiluetă de egipteancă de pe un basorelief călcînd măreață rufele abia spălate pe care le strînsese una cîte una de pe frînghia întinsă între doi vișini sau zarzări în floare, că era luna lui mai... Ea apasă ca LA REPASSEUSE, călcătoreasa pictorului francez, mașina de
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]
-
formele pline, șoldurile frumos arcuite, pîntecul supt, sînii semeți, semn că e o fată doar, care încă n-a îndurat chinurile facerii unei droaie de plozi. Credeam că, în ziua aceea de la Bran, aveam să mă aleg numai cu imaginea egiptencei, a țingăncușei svelte scoasă dintr-un basorelief, cu bărbia în sus, cu piciorul gol energic întins înainte și cu părul negru căzut drept peste fruntea trufașă ca al fecioarelor de dinainte de nașterea lui Cristos. Nu, însă. Asta se petrecuse dimineața
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]
-
aprilie - Sf. Francisc de Paola. Biserica Greco-Catolică 29 martie - Sf. Mc. Marcu, ep. Aretusei; diaconul Chiril și cei împreună cu el († 362); (Pomenirea morților); 30 martie - Duminica 3 din Post (a Sfintei Cruci). Sf. Ioan Scărarul († 649); 1 aprilie - Cuv. Maria Egipteanca; 2 aprilie - Cuv. Titus, făcătorul de minuni; Sf. Francisc de Paola († 1507); 4 aprilie - Cuv. Gheorghe din Maleon; Iosif Imnograful. Biserica Evanghelică 30 martie - Duminica Laetare. Cultul Mozaic 29 martie - Șmini, Hahodeș. (Binecuv. lunii); 3 aprilie - Roș Hodeș. vă reamintim
Agenda2003-13-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280848_a_282177]
-
continuat tradițiile de valorificare superioară a folclorului bănățean, începute de înaintașii săi. Biserica Ortodoxă Română 12 aprilie - Sf. Mc. Sava de la Buzău; Cuv. Vasile Mărturisitorul; Sf. Antuza (Pomenirea Morților); 13 aprilie - Duminica a V-a din Post (a Cuvioasei Maria Egipteanca). Sf. Sfințit Mc. Artemon, Cvintilian și Dada; 15 aprilie - Sfinții Apostoli Aristarh, Pud și Trofim; 16 aprilie - Sf. Mc. fecioare Agapia, Irina și Hionia. Biserica Ortodoxă Sârbă 13 aprilie - Duminica a V-a din Post. Cuv. Ipatie al Gangrei; 16
Agenda2003-15-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280895_a_282224]
-
Fost călugăr, a predat în școlile catolice din SUA și Brazilia. Misionar la școlile din Calcutta. În anul 1970 convertit în ortodoxie, a trăit 8 ani la Schitul Sf. Ilie din Muntele Athos. Întors la New York, a întemeiat mănăstirea „Maria Egipteanca”, primit în componența „parohiilor Patriarhale din SUA” (Patriarhatul Moscovei).... Vorbeam de studiu, fără să spun că e o carte care nu trebuie doar citită fără a fi și studiată. Așadar, în cele ce urmează, voi relata și câteva extrase din
SĂ SUFERI FĂRĂ SĂ PIERZI NĂDEJDEA. ORTODOX AMERICAN, MISIONAR ÎN RUSIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381713_a_383042]
-
orientarea profesională“ (1929), „Instabilitatea emotivă“ (1936), „Constituție biopsihică și criminalitate“ (1938), „Educația copiilor inferior și superior dotați“ (1939), „Măsurarea inteligenței“ (1940). A fost membru corespondent al Academiei Române. A decedat în 1958. calendar multiconfesional BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ 1 aprilie - Cuv. Maria Egipteanca; Cuv. Macarie Mărt. (Pomenirea morților); 2 aprilie - Duminica a 4-a din Post (a Sfântului Ioan Scărarul). Cuv. Tit, făcătorul de minuni; Sf. Mc. Amfian și Edesie; 5 aprilie - Sf. Mc. Teodul, Agatopod, Claudie, Diodor, Serapion și Nichifor (Denie - Canonul
Agenda2006-13-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284914_a_286243]
-
Mă rog, mă rog!... Problema cu tine e că, deși nu știi mai nimic, pretinzi să Înțelegi lucrurile cele mai complicate. Probabil că nici În levitație nu crezi, fiindcă tu și toți cei ca tine n-ați auzit de Maria Egipteanca, sau de călugărul capucin Giuseppe Copertino, care a Început să leviteze Încă de la vîrsta de opt ani, În fine... Dar de Magnifying Transmitter, construit de Nikola Tesla În Colorado Springs, ce spui? Sau poate că nici acela nu a existat
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de bogată, care-i cuprinde pe Lazăr și pe Marta din Betania; desfrâul; ungerea picioarelor lui Isus; convertirea; învierea lui Lazăr; mărturia învierii. Partea a doua a legendei, călătoria spre Marsilia și minunile săvârșite, calchiază în bună măsură „Viața Mariei Egipteanca”: retragerea în pustiu; conviețuirea cu îngerii; penitența; revelația finală. Episodul miracolului produs asupra soției principelui va lega pentru totdeauna numele sfintei de maternitate: Maria Magdalena devine patroana și protectoarea nașterilor, așa cum, mai târziu, ea va deveni sprijinul „femeilor pierdute”. Sindromul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Legea, Legea lui Dumnezeu. Calea este deschisă pentru oricare dintre noi, șansa de a ne sfinți există pentru fiecare dintre noi. Și știi ce puțini merg pe Cărare?... Ai să vezi pe toate bisericile ortodoxe, undeva la intrare, imaginea Mariei Egipteanca. Ea a fost o femeie ușoară, a vrut să facă un pelerinaj la Ierusalim, pe care l-a și plătit cu trupul. Când a vrut să intre în biserică, o forță nevăzută a oprit-o. Ea a avut o zguduire
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
oricum, cu toții vin din zona disciplinelor lingvistice. În zona literaturii, repertoriul e încă și mai sărac (în afară de numele profesorului Mihai Moraru, altul nu-mi vine repede în minte). Iată de ce surpriza întâlnirii cu cartea lui Gabriel Mihăilescu, Viața Sfintei Maria Egipteanca, a fost, pentru mine cel puțin, plăcută. Nici nu-mi pot explica relativa indiferență a mediului literar față de ea - mai ales a celor care predau literatură veche în multele noastre universități! -, altfel decât prin complexitatea materiei. Cercetătorul se făcuse cunoscut
Monografia unei legende hagiografice by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6079_a_7404]
-
fenomenului literar medieval, fie prin apelul la istoria mentalităților și imagologie, fie prin lectura în grilă estetică și/sau stilistică, fie, în fine, prin îmbinarea tuturor acestora într-o perspectivă antropologică. Noul său volum, intitulat cam baroc Viața Sfintei Maria Egipteanca. Cele mai vechi traduceri, manuscrise și versiuni. Studii și texte, merge într-o altă direcție decât cea prefigurată de volumul de debut. Și, la drept vorbind, nici nu ar trebui să vorbim despre o singură carte, căci între copertele ei
Monografia unei legende hagiografice by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6079_a_7404]
-
și texte, merge într-o altă direcție decât cea prefigurată de volumul de debut. Și, la drept vorbind, nici nu ar trebui să vorbim despre o singură carte, căci între copertele ei coexistă două: studiul monografic al hagiografiei Sfintei Maria Egipteanca și, respectiv, o ediție de texte, conținând 5 versiuni ale textului în limba română, cele mai vechi. Cele două cărți stau împreună din anumite rațiuni metodologice - căci nu mulți sunt cei care, parcurgând monografia, chiar specialiști fiind, să poată dispune
Monografia unei legende hagiografice by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6079_a_7404]
-
ar fi cel universitar, însă în același timp face mai dificilă încadrarea lucrării și, în consecință, comentarea ei în paginile publicațiilor literare. Probabil că (și) această dificultate de încadrare explică puținul ecou al cărții. Spuneam că, în Viața Sfintei Maria Egipteanca, Gabriel Mihăilescu s-a îndepărtat vizibil de traseul anunțat în cartea despre Cantemir. Studiul său monografic este un bun model de cercetare pozitivă (nu pozitivistă), după cum antologia de texte ne dezvăluie un editor „de școală veche": minuțios, atent, sistematic. Ansamblul
Monografia unei legende hagiografice by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6079_a_7404]
-
un „scenariu" care - cum cu îndreptățire observă autorul -repetă, de fapt, cu o altă recuzită, specifică epocii patristice târzii, scenariul sacru al sacrifiului cristic. Capitolul al III-lea, inteligent condus și el, urmărește, cu informație pozitivă incontestabilă, pătrunderea Sfintei Maria Egipteanca și a legendei sale în lumea occidentală, mai întâi în versiuni în limba latină, apoi în idiomuri vernaculare, pentru a ajunge la prelucrările literare medievale, renascentiste și baroce. În mod curios, în spațiul ortodox, unde sfânta e, la ora actuală
Monografia unei legende hagiografice by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6079_a_7404]
-
ajunge, prin credință, speranță și dragoste și prin puterea rugăciunii, la sfințenie, înseamnă că redempțiunea este oricând posibilă... Studiul monografic este completat, cum spuneam, de o ediție de texte, conținând 5 variante românești, cele mai vechi, ale Vieții Sfintei Maria Egipteanca. Ediția este importantă pentru că susține cu dovezi disocierile teoretice ale autorului, dar și întrucât oferă o primă privire de ansamblu asupra acestei legende, nu foarte frecventată de exegeza mai veche. Ca editor, Gabriel Mihăilescu a avut de surmontat câteva dificultăți
Monografia unei legende hagiografice by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6079_a_7404]
-
nu e neapărat un specialist în paleografie. Mi se pare un câștig și ideea de a „lega" studiul monografic de ediția de text printr-un repertoriu iconografic, ce parcurge, în imagini iscusit alese, traseul demonstrației din carte. Viața Sfintei Maria Egipteanca. Cele mai vechi traduceri, manuscrise și versiuni. Studii și texte reprezintă o valoroasă și, să recunoaștem, neașteptată contribuție la o nouă înțelegere a fenomenului cultural românesc în Evul Mediu. Renunțând la poncifele vechii istoriografii, atât de prăfuite, dar și la
Monografia unei legende hagiografice by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6079_a_7404]
-
evlavioși adevarați spune Duhul Sfant prin prorocul Ilie: Spre cine voi privi, dacă nu spre cel blând, smerit și liniștit și care tremură la cuvintele Mele?"(Ios. 66, 2). Observația a patra Unii promovează ideea conform căreia Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca și mulți alți pustnici și asceți s-au împărtășit o singură dată în toată viața lor și această întârziere nu i-a împiedicat să se sfințească. Acestora le răspundem că nici pustnicii nu guvernează Biserica, nici Biserica n-a facut
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
primele duminici sunt duminici dogmatice, așa cum spune foarte frumos părintele Makarios Simonopetritul, Duminica icoanelor și Duminica Sfântului Grigorie Palama, a luminii necreate, iar ultimele duminici, după Duminica Crucii, sunt duminici ale asceților, Duminica Sfântului Ioan Scărarul și Duminica Sfintei Maria Egipteanca. Sunt, deci, două condiții: să cunoști învățătura ortodoxă, care este concretizată în icoane și în lumina și energia necreată a lui Dumnezeu. Însă nu poți fi ortodox dacă nu îți asumi și spiritualitatea ortodoxă, deci dogmatica ortodoxă concentrată în icoană
INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
-
a lui Dumnezeu. Însă nu poți fi ortodox dacă nu îți asumi și spiritualitatea ortodoxă, deci dogmatica ortodoxă concentrată în icoană și în lumina necreată trebuie și cinstită, și trăită, așa cum ne-a arătat Sfântul Ioan Scărarul sau Cuvioasa Maria Egipteanca. Acest lucru ne învață și Postul Mare, dacă îl privim în toată desfășurarea lui. În centru e Crucea, dar, până la aceasta, Biserica ne propune meditația și adâncirea tainei și credinței, iar după aceasta, accentul cade pe pregătirea ascetică și duhovnicească
INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
-
cum cântăm noi în troparele asceților: „Prin curgerile lacrimilor tale, nerodirea pustiului ai lucrat, iar prin suspinele tale cele din adânc însutit roditoare ai făcut ostenelile tale și te-ai făcut luminător strălucind prin minuni cuvioase părintele nostru“. Despre Maria Egipteanca spunem în Slava de la vecernie: „curgerile lacrimilor tale au adăpat pustia toată, făcând-o să înflorească pentru noi roadele pocăinței“. „L-a întrebat un frate pe Avva Pimen, zicând: Ce voi face păcatelor mele? I-a zis lui bătrânul: Cel
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
de vie, Dumitru era în atenția sa specială, promovat și admirat sub numele de Dumitru Istrate Ilinca. E născut pe 24 iunie 1952, în comuna Rușețu, Buzău. A publicat în diverse reviste și ziare. E autor a trei cărți: “Maria Egipteanca” (roman), “Dansând pe cioburi” (teatru), “Restituiri Ștefan Dima” (comentarii critice). În fine, abia la a patra carte autorul iese pe piață cu poezie. Volumul este intitulat simplu de tot, ca-ntre sfinții silențioși, adică șoptit: “Dumitre...”, și a apărut recent
CARTEA CU PRIETENI- DUMITRU ISTRATE RUSETEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356183_a_357512]