90 matches
-
fel de regret, nicidecum cu nostalgie, pe măsură ce este imaginată cu pathos. Nostalgia romantică eminesciană nu intră în programul naturistic macedonskian, pentru că poetul o percepe aproape ca un modern, fiind un om prezent al peisajului, nu un absent al romantismului nostalgic. Egotismul macedonskian se reflectă în mare parte din opera sa ca un semn al oglinzii, de aceeași nevoie de strălucire intensă, de megaviglia ostentativă, care are la bază supradimensionarea egotist-narcisiacă a spiritului baroc. Aceasta este o obsesie a efectului, a unei
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Complementaritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski_0.html [Corola-blog/BlogPost/359532_a_360861]
-
a personajului care și-a încheiat ziua. Episodul 18. Penelopa. Ultimul episod este consacrat gândurilor și amintirilor confuze ale doamnei Molly Bloom, care, și ea în felul ei, a avut o zi plină. Cruditatea de exprimări a personajului, amoralismul și egotismul său categoric, i-au făcut pe unii comentatori să se întrebe dacă viziunea scriitorului, care a încredințat finalul cărtii sale acestei figuri, nu e la urma urmelor, de condamnare și mai aspră nu numai a tarelor morale ale contemporanilor săi
James Joyce – Ulise. Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/james-joyce-ulise-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339466_a_340795]
-
o domină pe cea adversă". Așadar obiectul diatribei este "înglobat", înghițit de subiect. Raportul dintre ultimul și primul este unul necruțător, de voracitate. Nu s-ar fi putut o mai adecvată apreciere moral-stilistică privitoare la ultracorosivele tablete argheziene, de-un egotism total, exterminator, în strălucirea lor de execuții spectaculare. Victimele n-au parte de un proces, ci sînt conduse, cu un fastuos ceremonial cinic, spre un eșafod de lux. Dacă o explicație a vocației persiflatoare a bardului de la Mărțișor o reprezintă
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
războiului ci a fost alături de români până la victoria întregirii naționale. Așa că din aceste motive, cred mai mult în NEAMȚUL care va jură credință ROMÂNIEI, decât în ceilalți homunculuși români de astăzi ce se reped la scaunul de la Cotroceni numai din egotism și egoism rapace, cu prețul de-a deveni marionetele extratereștrilor mântuitori. - Adică, după tine în toată România, nu există un român mai ales decât neamțul tău?! - O nu, sunt mulți români de talia neamțului, dar nu au curajul, sunt slabi
PREFER NEAMŢUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1415594868.html [Corola-blog/BlogPost/343464_a_344793]
-
fel de regret, nicidecum cu nostalgie, pe măsură ce este imaginată cu pathos. Nostalgia romantică eminesciană nu intră în programul naturistic macedonskian, pentru că poetul o percepe aproape ca un modern, fiind un om prezent al peisajului, nu un absent al romantismului nostalgic. Egotismul macedonskian se reflectă în mare parte din opera sa ca un semn al oglinzii, de aceeași nevoie de strălucire intensă, de megaviglia ostentativă, care are la bază supradimensionarea egotist-narcisiacă a spiritului baroc. Aceasta este o obsesie a efectului, a unei
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Complemeritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski.html [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
viață, nici unul nu ar mai fi ieșit viu. DACĂ ÎȚI PIERZI NĂDEJDEA, UȘOR ÎȚI PIERZI ȘI VIAȚA”. Ce părere aveți despre ORTODOXIE (mă refer, aici, nu la cea “bătută cu pumnul în piept”, din ignoranță, prostie și/sau din luciferism/egotism/egolatrie!), ci la aceea ADEVĂRATĂ, practicată, CA MOD DE A EXISTA SENIN/ÎNTRU ATARAXIE ȘI DOR DE MÂNTUIRE/ ÎNVIERE, în multe dintre mânăstirile României, ca și la SFÂNTUL MUNTE ATHOS, de la care o parte din monahismul românesc a luat, mereu
INTERVIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_marian_malciu_1352808920.html [Corola-blog/BlogPost/351305_a_352634]
-
fel de regret, nicidecum cu nostalgie, pe măsură ce este imaginată cu pathos. Nostalgia romantică eminesciană nu intră în programul naturistic macedonskian, pentru că poetul o percepe aproape ca un modern, fiind un om prezent al peisajului, nu un absent al romantismului nostalgic. Egotismul macedonskian se reflectă în mare parte din opera sa ca un semn al oglinzii, de aceeași nevoie de strălucire intensă, de megaviglia ostentativă, care are la bază supradimensionarea egotist-narcisiacă a spiritului baroc. Aceasta este o obsesie a efectului, a unei
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Complementaritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski.html [Corola-blog/BlogPost/342564_a_343893]
-
straniu că tocmai Germania, dintre toate țările, care a beneficiat atât de mult de solidaritate în trecutul nostru comun îndepărtat și mai recent, nu mai este în stare să ne țină departe de o dezbatere care astăzi este caracterizată de egotism și de vederi înguste și să ne îndrume spre o discuție care să demonstreze de ce este bine că statele membre din Europa și-au legat destinele atât de aproape unele de celelalte și de ce Consiliul și dumneavoastră, domnule Van Rompuy
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
promoveze cultura românească în străinătate, dar simțea în același timp că viața culturală din România este marcată de mediocritate și de un complex al periferiei. "„M-am suspectat o vreme că frica mea de dezastrul neamului e o formă a egotismului; aș pierde biblioteca, gloriola mea, publicul meu etc. Dar cred că nu e aceasta. În America, după trei-patru ani, aș dobândi o glorie, un public și o avere considerabilă, dacă aș avea inima destul de împietrită să renunț la românism pentru
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
urca plaiul natal al Vâlcanului, iar de aici până în Austria, Germania, Franța, ajungând cu bulgări de antracit, pentru convingerea investitorilor străini, chiar în Parlamentul Regatului Marii Britanii... O sănătate robustă și o voință imensă în care spiritul pragmatic-negustoresc se colora de egotismul specific capitalismului rural în deplină ascensiune... Capitolul final, Dincă Schileru - o legendă nestinsă a Gorjului, evocă ultimii ani de viață ai omului politic și întreprinzătorului, care, încercat de boală în decembrie 1905, întocmește la 1 ianuarie 1906 un act de
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
acord, dar de ce să refuzăm a vedea că aceste exorcisme presupun o întreprindere singulară: a învăța să te iubești, a accepta ceea ce a priori părea nedemn de a fi iubit? Pentru că proiectul lui Montaigne de a se descrie nu înseamnă egotism, narcisism, dragoste excesivă pentru propria persoană ci apreciere la justa sa valoare a unui individ care se îndoiește că e amabil - în sensul etimologic - și care dorește să devină astfel, mai întâi pentru sine însuși. între excesul detestării de sine
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
copilăriei), de pulsiunile reveriei și cântului, poezia în totul fiind o sinteză de temporalitate, de relativism și absolut. Stare de așteptare, de veghe și tensiune productivă, în ea concretitudinea, misterul și inefabilul coabitează multiform în spiritul unor coduri particulare absconse. Egotismul Anei Blandiana își asumă sistematic maximum de umanitate; necontenita-i întoarcere în Eul propriu e totodată instalare în Eul universal; emoția trăirii pe coordonate ancestrale colective coexistă cu adâncirea în timpul ei particular. Mecanizarea limbajului, spațiile închise, platitudinea și celelalte îndepărtează
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
că ignoră transcendența, că repudiază dubiile, meditând și narativizând cu aerul că nu-și pune întrebări, constructorul de vise înregistrează simulând pasivitatea dimensiuni ale unei lumi inventate. Din fragmentele unui relicvarium psiho-moral planetar ies la suprafață fosforescențe. Teme și contra-teme, egotism și lepădare de sine, fantasmagorie și livresc acestea fac din Dimov o figură de certă audiență. Vocea sa e a unui creator cu personalitate, unul dintre cei mai originali devenit model și făcător de discipoli. FASCINAȚIA CERBULUI SIMBOL NICOLAE LABIȘ
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
poezia lui N. Labiș, copilăria agresată de război (Amintiri din război), dar, dincolo de clișee și în opoziție cu acestea, se remarcă puternica expresivitate imagistică, susținută de un discurs liric dinamic. În Continentele ascunse (1965), confesiunea patetică este dublată de un egotism liric insistent, uneori excesiv. În erotică, impregnată de același patetism, spiritul romantic se confundă cu cel romanțios. Lirismul civic revine în forță în De dragoste de țară (1967), unde steaguri fâlfâie deasupra șantierelor în „lumina lunii August” și se aude
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
a aflat la început într-un con de umbră, eclipsat de vedetele așa-numitei generații Labiș, generație din care R. face parte și cu care s-a și solidarizat la nivelul unor performanțe remarcabile, printr-un nonconformism tenace, printr-un egotism accentuat, fără însă a putea fi confundat cu unul sau altul dintre confrați. Când toată poezia modernă este dominată de ideea de criză a poeziei și mulți, foarte mulți autori privesc fără speranță viitorul ei, Ioanid Romanescu continuă să scrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
2001), Sociology: Changing societies in a diverse world, Allyn & Bacon, Boston. Buck, R.; Ginsburg, B. (1991), „Spontaneous Communication and altruism: The communicative gene hypothesis”, în M.S. Clark (ed.), Prosocial behavior, Sage, Newbury Park, California. Bushman, B.; Baumeister, R. (1998), „Threatened egotism, narcissism, self-esteem, and direct and displaced aggression: Does self-love or self-hate lead to violence?”, Journal of Personality and Social Psychology, 75. Byrne, D. (1964), „Repression-sensitization as a dimension of personality”, Progress in Experimental Personality Research, 1. Cacioppo, J.; Petty, R.
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
eu am fost creat și În care doresc ca să reintru. Toate acestea reafirmă și Întăresc valoarea virtuților creștine fundamentale la care face referință Sf. Pavel. Dar mai există Încă un aspect esențial de care depinde existența și echilibrul ființei mele: egotismul - sentimentul fundamental al autoconservării și al autocunoașterii. El este cel care mă protejează permanent, punându-mă la adăpost de pericole. Din el derivă nevoia, aspirația persoanei către eternitate. Departe de a fi un viciu care Închide persoana, egotismul, ca instrument
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ființei mele: egotismul - sentimentul fundamental al autoconservării și al autocunoașterii. El este cel care mă protejează permanent, punându-mă la adăpost de pericole. Din el derivă nevoia, aspirația persoanei către eternitate. Departe de a fi un viciu care Închide persoana, egotismul, ca instrument al conservării, are rolul de a-l capta pentru sine pe celălalt sau pe ceilalți. Altruismul este un egotism proiectat, deschis asupra celuilalt, pe care dorești ca să ți-1 apropii prin iubire. Dar această iubire este forma mascat-sublimată
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de pericole. Din el derivă nevoia, aspirația persoanei către eternitate. Departe de a fi un viciu care Închide persoana, egotismul, ca instrument al conservării, are rolul de a-l capta pentru sine pe celălalt sau pe ceilalți. Altruismul este un egotism proiectat, deschis asupra celuilalt, pe care dorești ca să ți-1 apropii prin iubire. Dar această iubire este forma mascat-sublimată a egoismului, Întrucât Îl dorești pe celălalt pentru tine. În felul acesta, altruismul se Înfățișează ca un egoism extins, o proiecție
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
comunicare exterioară, ci o angajare sufletească profundă, interioară. Dai de fiecare dată, pentru a primi, și aștepți ca să primești, pentru ca tu la rândul tău să poți da și tot așa În continuare. Darul este simbolul obiectual care stabilește puntea Între egotismele a două persoane care se Întâlnesc și care comunică sufletește Între ele. Fiecare dintre ele așteaptă ceva de la celălalt, pentru ca, la rândul său, aceasta să-i ofere altceva. Este un schimb reciproc cu semnificație simbolică, sufletească și morală, așteptat și
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mediul de origine, instrucție școlară etc. Într-un cuvânt, această atitudine depinde de tendințele personale, precum și de un anumit model psiho-moral pe care individul și l-a interiorizat. Le vom analiza În continuare. Acumularea, ca primă tendință, este legată de egotismul persoanei. Dorința de a avea se manifestă fie prin simpla acumulare, cu caracter de utilitate, fie prin acumularea exagerată de valori, sub forma avariției. Individul devine În acest caz dependent de valorile acumulate, Întreaga sa existență Închizându-se În această
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de orice fel de logică, bizar până la absurd. În această situație, individul nu colecționează, ci adună la Întâmplare obiecte diferite, lipsite de orice fel de utilitate, ieșite din uz, vechi etc. Este o formă de degradare patologică a gusturilor, a egotismului său. Risipa este opusul acumulării. Ea indică o slăbire considerabilă a egotismului individual. Individul, datorită unui Supra-Eu slab, nu are simțul valorilor. El risipește la Întâmplare, adesea lipsit de orice fel de logică, de orice fel de utilitate, indiferent de
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nu colecționează, ci adună la Întâmplare obiecte diferite, lipsite de orice fel de utilitate, ieșite din uz, vechi etc. Este o formă de degradare patologică a gusturilor, a egotismului său. Risipa este opusul acumulării. Ea indică o slăbire considerabilă a egotismului individual. Individul, datorită unui Supra-Eu slab, nu are simțul valorilor. El risipește la Întâmplare, adesea lipsit de orice fel de logică, de orice fel de utilitate, indiferent de circumstanțe. Este și o slăbire psiho-morală a atitudinii de atașare a persoanei
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care trebuie considerate ca niște potențialități funciare, structurale ale acestuia. Deși le-am prezentat mai Înainte, vom reveni pentru a le explica originea. Aceste potențialități ale Eului sunt următoarele: egoismul, altruismul și transcendența sau transsubiectivitatea. Egoismul, sau mai exact spus egotismul, este echivalentul nevoii sau al instinctului de conservare al individului. Acesta Îi asigură stabilitate, echilibru și concomitent capacitatea de „a-fi-el-Însuși”. Este atitudinea egocentristă, orientată către sine Însăși. Altruismul sau alterocentrismul este atitudinea de deschidere, de comunicare și cooperare a persoanei
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Înseamnă a te lupta să exiști, „să-fii-În-lume”, dar și „să-fii-tu-Însuți”. Luptă pentru viață este de fapt dorința persoanei de a se afirma, de a fi ea Însăși. Această dorință legitimă este dată, pe de o parte, de pulsiunile Supra-Eului, de egotismul structural al Eului din punct de vedere constituțional-intern, dar și de limitele impuse persoanei și vieții acesteia de către normele socioculturale și moral-religioase, de condițiile schimbătoare ale lumii externe În care persoana se formează, trăiește și căreia Îi aparține. Situațiile care
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]