4,879 matches
-
Dragoș Bucurenci Predau la o școală cu rromi care cer să fie marginalizați. Nu vor să scrie. O elevă mi-a spus: “Dna sunt țiganca și nu vorbesc cu românii.” Deci, unii și-o caută cu lumânarea. Dar, că peste tot, există și excepții. Nici nu vor să fie în rând cu civilizația... părerea mea. Cred că s-a
(încă mai) S.P.E.R by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82686_a_84011]
-
putut da roade prea mari. Ioan Urban Jarnik a fost, după cum l-a caracterizat chiar Jiřina Smrčková, "primul românist și romanist" ceh. În Slovacia, catedra de română avea ca profesoară pe Jindra Hu"kova, prietenă cu Ovid Densusianu (de curând, eleva ei Libu"e Vajdova a publicat scrisorile dintre cei doi romaniști). La Praga, sub conducerea Mariei Kavkova (1921-2000) a luat ființă, în anii comunismului, o bună școală de românistică pe care azi, o reprezintă Libu"e Valentová și, până mai
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
Pavel Șușară După ce, inițial, a absolvit Facultatea de Filosofie, Mirela Dimcea a devenit eleva lui Vasile Grigore, iar de mai bine de trei ani este o prezență constantă și discretă a sălilor de expoziții. Acum se găsește la cea de-a doua sa personală, deschisă cu puțină vreme în urmă în minuscula galerie de la
O revoluție de catifea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15434_a_16759]
-
în termenii cei mai aluzivi, date ale vreunei discursivități de tip literar sau incifrări tipice pentru cei obișnuiți să manipuleze concepte și abstracțiuni. în al treilea rînd, și poate că aici tînăra artistă stabilește realmente o performanță, deși a fost eleva lui Vasile Grigore, ea nu a preluat absolut nimic din datele evidente ale picturii acestuia, pictură cu o putere de contagiune irezistibilă pentru mulți dintre elevii săi și care tot pe mulți i-a aruncat în captivitatea celui mai elementar
O revoluție de catifea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15434_a_16759]
-
a devenit Veronica. A fost un copil crescut În răsfățul dragostei de mamă, deși au trăit Înfruntând multe nevoi materiale. Ea a urmat școala primară și cursurile gimnaziale la Iași, la Școala Centrală, unde a fost bursieră. A fost o elevă excepțională, dând dovadă de o inteligență deosebită. A terminat școala În 1863 și pe certificatul ei de absolvire este trecut calificativul „eminentă”. La examenul final a asistat rectorul Universității din Iași, profesorul universitar Ștefan Micle, ardelean de origine. El a
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
două vieți? O mână de cuvinte, Căror abia le-or da un preț Aducerile-aminte” Referindu-se la scurtă ei viață, Tia Șerbănescu spune: Te și Întrebi când a avut timp Veronica Micle În numai 39 de ani să fie o elevă strălucită, o voce căreia i s-a oferit angajamente Într-o trupă de operă, martoră Într-un proces ce i s-a intentat lui Maiorescu, o soție ireproșabilă - din punctul de vedere a lui Ștefan Micle - mamă a două fiice
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
pe gradene, un mic amfiteatru, intim și nu foarte comod. Fiecare spectator este introdus într-o atmosferă trăită de mult, aceea a școlarului. Mai inteligent, mai ascultător sau șugubăț, mai harnic sau mai leneș. Deocamdată, "la tablă" este scoasă o Elevă. Timp de o oră și puțin, ei asistă pasivi la ceea ce se întîmplă în fața lor și atît de aproape de ei. Undeva în subconștient este reactivată emoția și teama de a nu fi scos și tu la lecție, tu însemnînd oricare
O scamatorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15456_a_16781]
-
scos și tu la lecție, tu însemnînd oricare dintre spectatorii-elevi. De a nu fi următorul. Schema piesei susține extraordinar această idee. Sînt patruzeci de victime, de elevi care n-au revenit la locul lor. Clasa nu rămîne descompletată. Nici șirul elevelor pregătite de profesor pentru moarte. În lanțul crimei se adaugă mereu o nouă verigă, următoarea victimă. Contextul aproape concentraționist în care călăul conviețuiește cu victima, într-un spectacol la vedere pentru alte potențiale victime, mi se pare că amplifică extrem de
O scamatorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15456_a_16781]
-
alte potențiale victime, mi se pare că amplifică extrem de puternic tensiunea piesei, a cărei miză este speculată altfel. Această clasă este un spațiu în care asistăm la o crimă, la un model de a suprima o viață. Asistăm la devitalizarea Elevei, ușoară, treptată. "Foarte voluntară la început, dacă nu cumva chiar agresivă, eleva devine tot mai pasivă, ajungînd spre final ca un obiect inert, lipsit de vlagă..." precizează Eugène Ionesco. Pe măsură ce ea este suptă de energie, Profesorul se energizează. Din timid
O scamatorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15456_a_16781]
-
a cărei miză este speculată altfel. Această clasă este un spațiu în care asistăm la o crimă, la un model de a suprima o viață. Asistăm la devitalizarea Elevei, ușoară, treptată. "Foarte voluntară la început, dacă nu cumva chiar agresivă, eleva devine tot mai pasivă, ajungînd spre final ca un obiect inert, lipsit de vlagă..." precizează Eugène Ionesco. Pe măsură ce ea este suptă de energie, Profesorul se energizează. Din timid și ezitant devine dominator, însuflețit de patima sîngelui pe care îl simte
O scamatorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15456_a_16781]
-
ca un obiect inert, lipsit de vlagă..." precizează Eugène Ionesco. Pe măsură ce ea este suptă de energie, Profesorul se energizează. Din timid și ezitant devine dominator, însuflețit de patima sîngelui pe care îl simte în nări. Energia negativă plutește în aer. Eleva acuză dureri de cap, stridențele din vocea Profesorului, tot mai ambalat, mai incoerent în valul teoriilor, toate aceste agresiuni îi fac rău fizic. Și moare. Puțin cîte puțin. Violul din final, ce precede înjunghierea este o posesiune a unui corp
O scamatorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15456_a_16781]
-
dureri de cap, stridențele din vocea Profesorului, tot mai ambalat, mai incoerent în valul teoriilor, toate aceste agresiuni îi fac rău fizic. Și moare. Puțin cîte puțin. Violul din final, ce precede înjunghierea este o posesiune a unui corp inert. Eleva este o păpușă manevrată și manipulată după bunul plac. Profesorul nu alege. Nu frumusețea ar ațîța poftele unui criminal care își alimentează dorințele printr-un delir verbal sufocant și exterminator. Atracția nu în asta constă. Iar Victor Ioan Frunză depășește
O scamatorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15456_a_16781]
-
bunul plac. Profesorul nu alege. Nu frumusețea ar ațîța poftele unui criminal care își alimentează dorințele printr-un delir verbal sufocant și exterminator. Atracția nu în asta constă. Iar Victor Ioan Frunză depășește clișeul instalat deja atunci cînd în rolul Elevei este distribuită o actriță tînără și apetisantă neapărat, iar în rolul Profesorului, neapărat un actor mai trecut. Balázs Attila și tînăra absolventă Tokai Andreea sînt inteligent aleși pentru un teatru abstract sau nonfigurativ în care contează enorm ce se întîmplă
O scamatorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15456_a_16781]
-
căzut, să "cazi" conform cu identitatea dispărutului în vulgaritate și incultură... Maestru al loviturilor de teatru, Makine își pune eroul în fața unei noi aventuri: salvând viața unui general rănit și devenind șoferul acestuia, Alexei ajunge în casa generalului, a cărui fiică, elevă la un liceu de muzică, are capriciul de a-l învăța pe "neșcolitul" șofer un cîntecel simplu, la pian: "Soldățelul de plumb". La logodna acesteia cu fiul colonelului de securitate care începuse cercetările asupra adevăratei identități a lui Alexei, orgoliul
Capul tranșat al parlamentarului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15461_a_16786]
-
a ridica, în "Ușor te poate ridica/ Din euforie". Observați și sugestia din final, optând pentru economie. Uneori trebuie să recunoaștem și să preferăm un termen, mai puternic singur decât atunci când îl asociem cu vreuna din umbrele lui. (Andra Ionescu, elevă, București) * Uneori este necesară dar nu și suficientă, plecarea pentru un timp, de acasă, pentru a te întâlni acolo cu tine însăți, cu oglinda ta, cu ecoul, cu punctul magic către care, orbește până atunci, ai trimis inimoase săgeți. Aventura
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14095_a_15420]
-
demn de a lua parte la coteriile care domină lumea literară. Altminteri, nu au simțul măsurii, nici al ridicolului, și-i poți adesea auzi - din înălțimea celor vreo douăzeci de plachete publicate - rostind sentențios sub privirile topite de admirație ale elevelor de la Liceul Sanitar: „Ce se face atîta caz? În fond, cine-i dom’le Manolescu (Patapievici, Simion sau cine doriți) ăsta? Cîte cărți a publicat?" Nu, nu este vorba de nici un fel de complot. Nici SRI-ul, nici revistele de
Turnirul diletanților by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14163_a_15488]
-
unor �vieți fără nume". Titlurile poeziilor? Niște sintagme de dânsul inventate ca, cu a lor putere să țină oarecum în jug poemul. O întrebare despre inspirație, da Inspirația, da, da. Multe-am mai trăncănit pe la ore despre asta elevilor și elevelor, copiilor și copilelor ani după ani Barba mi-a încărunțit, dorm tot mai mult și-aș vrea să dorm tot mai puțin Inspirația. Frumusețea. Misterul. Și Altele. Vreau să beau o cafea, o beau Vreau să scriu o poezea, o
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
de data aceasta înțelegi că pentru Zholdak, teatrul este, după cum el însuși o declară, "o artă dură, animalică, ritualică, de instinct". Unele "rezolvări" regizorale sunt recurente, născând fireasca dilemă a distincției dintre stil și manieră. Sacrificarea Desdemonei amintește de uciderea Elevei din Lecția lui Ionesco. Othello și Iago sunt niște profesioniști ai crimei pe care îi leagă gustul pentru sânge, o relație explicitată de scenografia mirobolantă. Simbolurile curg într-un șuvoi aproape de nestăpânit. În chip evident, tehnica actoricească nu se ridică
Andryi Zholdak sau dinamitarea convențiilor by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15093_a_16418]
-
cu victoria deplină a moderatorului asupra nu se știe cui. Pleacă mulțumit: și-a demonstrat încă o dată calitățile civice și de profesionist al televiziunii. Dacă, în schimb, interlocutorul este un ministru, moderatorul devine dintr-o dată timid și cuminte ca o elevă model, încercînd să facă totuși cu ochiul spectatorilor cum că el ar fi de altă părere, dar are gura pecetluită, nu e momentul potrivit să spună ce gîndește. Ministrul iese de data aceasta victorios, și-a demonstrat calitățile civice și
Moderatorii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13421_a_14746]
-
Mischie (13 ani), a deschis ieri noul an școlar la Școala nr. 8 din Tîrgu Jiu, alături de mama sa, ea luînd cuvîntul în calitate de reprezentant al elevilor. Au mai urcat la microfon dna Sanda Mischie - mamă și consilier local - și o elevă prezentată drept «colega elevei Mischie»...”. Cu alte cuvinte, în nomenclatorul de funcții din județul Gorj a apărut și aceea de coleg al familiei Mischie. Să recunoaștem însă că tot acest circ rușinos nu s-ar putea face fără contribuția localnicilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
deschis ieri noul an școlar la Școala nr. 8 din Tîrgu Jiu, alături de mama sa, ea luînd cuvîntul în calitate de reprezentant al elevilor. Au mai urcat la microfon dna Sanda Mischie - mamă și consilier local - și o elevă prezentată drept «colega elevei Mischie»...”. Cu alte cuvinte, în nomenclatorul de funcții din județul Gorj a apărut și aceea de coleg al familiei Mischie. Să recunoaștem însă că tot acest circ rușinos nu s-ar putea face fără contribuția localnicilor care acceptă, fără să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
pedepsită de Lege Anul trecut a fost un an greu pentru românii din Harghita și Covasna - a căror soartă pare din ce în ce mai grea cu fiecare an - și începutul anului acesta a explodat cu scandalul discriminării și amenințării cu moartea a tinerei eleve Sabina Elena, urmaăa și de amenințarea ta directă. Care este stadiul plângerilor penale făcute în aceste cazuri și cum interpretezi reacția românilor simpli la acest scandal dar și a politicienilor, jurnaliștilor și altor persoane publice, mai mult sau mai puțin
Interviu cu premiantul – Dan Tanasă [Corola-blog/BlogPost/94267_a_95559]
-
de aromâni și a fost transpus în idiomul lor de mai mulți poeți. Pentru ca publicul prezent la serată să audă cum sună versurile lui Eminescu în dialectul aromân al limbii române, domnul Corneliu Zeana a invitat-o la microfon pe eleva MIhaela Bajdechi. Ea a recitat poezia Dorința de Mihai Eminescu. Rostirea ei a fost expresivă, caldă, emoționantă. Pentru că ne aflăm în preajma sărbătorilor de Crăciun și de Anul Nou, scriitoarea dr. Elena Armenescu ne-a vorbit despre Tradiții, obiceiuri, datini la
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]
-
mi bemol, do și si. În aceeași limbă numele său se scrie D. Schostakowitsch. S-ar putea să fie într-adevăr o semnătură muzicală, mai ales că cealaltă temă se bazează pe niște note care se apropie de numele unei eleve de care se pare că era atașat, Elmira Nazirova. Mai presus de aceste fapte anecdotice simfonia se înalță prin expresivitate și frumusețe, solicitând la maximum calitățile tehnice și interpretative ale orchestrei. Dirijorul concertului va fi maestrul Theo Wolters Mircea Tătaru
FILARMONICA BANATUL Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/94361_a_95653]
-
de 24 februarie c. de către necunoscuți, un portofel de piele cu suma de 2473 lei, legitimația și alte documente personale. Fiind în acea zi aglomerație mare la baie, autorii furtului n-au putut fi încă descoperiți de poliție. Sinuciderea unei eleve de liceu În noaptea de Duminică spre Luni, Maria Dohotari, o distinsă elevă a clasei a V-a de la liceul de băieți "Ștefan cel Mare" din Suceava, s-a sinucis cu un glonte de revolver în frageda vârstă de numai
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]