38 matches
-
incident al locuțiunii adverbiale în plus: "M-am săturat să tot trag de la alții și, în plus de asta, e mai ușor să te aperi decât să ataci" (atsf.ro). O marcă orală suplimentară poate apărea în plan fonetic, prin eliziune: "Ș-atunci de unde măi nene simetrie? Plus d-asta eu sunt de părere că frumusețea reală este de fapt un cumul de mici imperfecțiuni" (hanuancutei.com). Probabil că unii vorbitori atribuie caracterul familiar al locuțiunii doar elementului asta, pe care
Plus că... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11747_a_13072]
-
în care textul final urmărește să producă sugestia oralității, a comunicării directe - în vreme ce textele de bază aplică adesea cu stîngăcie procedeele specifice codului scris. Textul revizuit e mai fragmentat, conține mai multe propoziții scurte, ba chiar generalizează formele conjuncte și eliziunile acolo unde autorii scrisorilor, probabil din dorința de a se conforma unei tendințe a stilului "înalt", le evită:"să o pot strînge în brațe" e rescris "s-o pot strînge-n brațe"; în loc de "nu aș fi scris" apare "n-aș fi
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
vopsex", "sal iubeaxă", "să ne zdrobeaxă", "sîrbeaxo-tigăneaxă". Ajungem astfel la o altă trăsătură lingvistică generală a poeziilor din volum: oralitatea. Majoritatea textelor realizează o transcriere foarte plauzibilă a limbii vorbite - cu fenomenele ei tipice de fonetica sintactica: acomodări, asimilări, afereze, eliziuni. Îndrăznelile de transpunere grafică sînt fără precedent în literatura noastră (poate cu excepția unor pasaje din proza lui Goma). Confruntate cu culegerile de texte transcrise pentru scopuri lingvistice, notațiile poetice se dovedesc foarte reușite, surprinzînd transformări reale, tipice (precum explozia puternică
Scriere experimentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18180_a_19505]
-
duble, diftongii, triftongii, apostroful, trunchierea. Contexte de realizare: Fonetică şi ortografie: Aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunţarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s şi z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii şi triftongii, eliziunea şi apostroful. Lexic: Mijloace de îmbogăţire a lexicului: derivarea cu sufixe şi prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse; Sinonime, antonime, cuvinte polisemantice; Sensul denotativ şi sensul conotativ al cuvintelor. Gramatică: personal in dativ cu şi fără prepoziţie; pronumele
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
atingerii cuvintelor, formele conjuncte sau disjuncte. Apostroful larg arată, cum se poate vedea și din exemplele de mai sus, căderea unei vocale dar menținerea, totuși, a pauzei între cuvinte, adică formele disjuncte se păsterază chiar dacă ritmul sau situația gramaticală cere eliziunea. Această pauză specială nu are reguli ci se face strict după voința autorului, după ce anume vrea el să comunice. Este prepoderent o notație paragramaticală - și nu credem că ține de scrisul propriu-zis ci mai degrabă de scrierea expresivă a poeziei
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
cu Metodologia - cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar, în vigoare. ... C. TEMATICA PENTRU LIMBA SI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ I. Limba italiană – Fonetică și ortografie. Regulile de pronunție; grupuri consonantice și vocalice; accentul; despărțirea în silabe; "troncamento"; eliziunea; punctuația ... – Elemente de lexicologie: formarea cuvintelor, derivarea cu sufixe și prefixe, compunerea. Relații semantice în semantica lexicală: polisemia și omonimia; sinonimia, antonimia ... – Morfologie ● Substantivul: genul, numărul; formarea genului feminin și a pluralului; substantive cu două forme de plural, substantive defective
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ I. LIMBA RROMANI a) Fonetică și fonologie – Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani; ... – Alfabetul oficial al limbii rromani. ... – Transformări (accidente, alterări) fonetice: afereza, anaptixa/ epenteza, apocopa, asimilarea, asurzirea (afonizarea), contragerea, dobândirea atipică a aspirației, eliziunea, haplologia, metateza, paragoga, pierderea aspirației, proteza, sincopa ș.a. ... ... b) Vocabular – Vocabularul fundamental și masa vocabularului. Relații semantice între cuvinte (sinonime, antonime, omonime); ... – Modalități de îmbogățire a lexicului limbii rromani comune: 1. mijloacele interne de îmbogățire (derivarea - cu sufixe și prefixe
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
eficiente de cunoaștere a naturii umane, în vederea unei comunicări eficiente cu toți partenerii. ... 3. TEMATICA PENTRU LIMBA SI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ I. Limba italiană ● Fonetică și ortografie. Regulile de pronunție; grupuri consonantice și vocalice; accentul; despărțirea în silabe; "troncamento"; eliziunea; punctuația ● Elemente de lexicologie: formarea cuvintelor, derivarea cu sufixe și prefixe, compunerea. Relații semantice în semantica lexicală: polisemia și omonimia; sinonimia, antonimia ● Morfologie – Substantivul: genul, numărul; formarea genului feminin și a pluralului; substantive cu două forme de plural, substantive defective
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
ajutorul. Nu era un sunet dizgrațios. Era un amestec de flaut și fagot, având consoanele ușor estompate, cu un soi de bruschețe și răgușeală În tot ce rosteam. Și mai erau semnele pe care numai un lingvist le putea repera: eliziunile clasei de mijloc, note de grație transmise din greacă vorbirii nazale din Vestul Mijlociu, moștenirea de la bunicii și părinții mei, care trăiau mai departe prin mine, ca toate celelalte. M-am Înălțat. Vocea mi-a devenit matură. Dar nimic nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
dintre Emma și Charles este, prin elipsa evenimentului, pe deplin "reprezentată". Nici în acest caz nu ni se oferă vreo certitudine cu privire la evenimente în cursul fabulei. La fel, în tabloul Am șase ani al lui Aptekar, momentul omis este cina. Eliziunea cu pricina este cu atît mai elocventă, cu cît cina este singura dată cînd familia se întregește. Evident, tatăl trebuia eliminat din povestire pentru ca înfruntarea dintre mamă și fiu să poată avea loc. Elaborarea mai multor fire paralele ale fabulei
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pres curtărilor (așa se explică Înregistrarea Agellius În loc de A. Gellius, id est Aulus Gellius); nu scrie un iota subscris sau adscris, din nebăgare de seamă sau din ne știință; nu scrie, la dictare, sunetele care nu se pro nunță, datorită eliziunii; sare un cuvînt pe care nu-l poate citi, sare cuvinte grecești (situație sin tetizată de expresia larg răspîndită: Graeca sunt, non leguntur ; e.g. un manuscris din Aulus Gellius omite Într-un pasaj toate cuvintele grecești și notează: erant hic
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
u r s u l u i, construcțiile entimematice presupun deseori ambiguități sau dificultăți de interpretare și, de aceea, claritatea discursului și trăsăturile cerute lui din perspectiva stilului funcțional pe care-l ilustrează sînt uneori dependente de acest aspect. V. eliziune, inferență, silogism. FLEW 1984; ENESCU 1985; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. IO ENUNȚ. Sintaxa secolului al XX-lea, prin direcția analitică (structuralistă și funcțională) ce urmărește identificarea elementelor constitutive ale unui text lingvistic, consideră că unitatea de bază a obiectului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a elipsei legitimate de auxiliarul nonpasiv. Este bine-cunoscut faptul că elipsa grupului verbal legitimată de auxiliar este posibilă doar în structurile în care verbul lexical nu se deplasează în afara domeniului lexical, întrucât deplasarea V-la-I extrage verbul lexical din domeniul de eliziune (Thoms 2011; Nicolae 2013d), iar auxiliarul nu este clitic, ci cuvânt autonom. Exemplul (162) înfățișează același tip de structuri sintactice specifice englezei moderne (163), unde structura de auxiliare aparține domeniului funcțional, iar verbul lexical rezidă în domeniul vP, putând fi
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
iar auxiliarul nu este clitic, ci cuvânt autonom. Exemplul (162) înfățișează același tip de structuri sintactice specifice englezei moderne (163), unde structura de auxiliare aparține domeniului funcțional, iar verbul lexical rezidă în domeniul vP, putând fi astfel supus procesului de eliziune (v. Thoms 2011 și bibliografia). Structura cu dublu auxiliar din (162) surmontează problema naturii clitice a auxiliarelor românești, ilustrând un caz de colegitimare a elipsei (legitimare prin intermediul a două elemente). (162) de-l va fi mutat sau de nu-l
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2012 și referințele) se atribuie complementului centrului T; întrucât în româna contemporană verbul se ridică în mod sistematic la MOOD (formele sintetice) / T (verbul lexical în structuri analitice) (v. §3.1 supra), verbul "scapă" în mod sistematic din domeniul de eliziune, iar, ca efect, elipsa legitimată de auxiliare nonpasive nu este posibilă în română. În schimb, în limbi ca engleza, unde deplasarea verbului este joasă (v. §1 supra), elipsa legitimată de auxiliare (e.g. John read the book, and I will too
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
atât sub aspect lexical cât și fonetic și gramatical. Toate acestea, după cum e și firesc influențează și dezvoltarea psihică într-o măsura oarecare. * Sindrom al afectării motricității manifestat prin dizabilitate motorie, afectând organele fono articulatorii (labilitate în pronunție, vorbire ștearsă, eliziuni) sau în afectarea motricității generale (hiperkinezii cu instabilitate și excitabilitate crescută, dizabilitate motorie, lateralitate nefixată, dislateralizare). * Sindrom afectând maturizarea sau funcționalitatea intelectului, reprezentat de întârziere în dezvoltarea intelectuală (unii fiind suspecți de debilitate mintală), deficit în capacitatea de concentrare a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
trăiască de Gaulle / trăiască de Gaulle / trăiască de Gaulle)] ] Transcrierea înfățișează un tip neobișnuit de oralitate, situat între oral și scris. Printre urmele specifice oralului, șterse cu grijă din transcrierile de pe Internet și din arhivele naționale din Canada, cităm numeroasele eliziuni ale sunetului e13. Acestea sînt mai rare la mijlocul unui cuvînt (maint'nant, souv'nir) decît între un determinant sau prepoziție și un substantiv, între un pronume și un verb (au nom d'la France, tout l'long, que j'le
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cunoaște o creștere progresivă, deoarece lumea grăbită de astăzi nu mai are timp să se exprime pe îndelete și caută forme cât mai economicoase pentru a-și formula și a-și comunica gândurile. Frecvente suprimări de sunete (sincope, apocope, afereze, eliziuni, contracții, disimilări etc.) au loc exclusiv în vorbire, nu și în scris; în cele mai multe cazuri de acest fel nu se petrece o modificare durabilă, ci numai o reducere accidentală în pronunțare, fără urmări asupra soartei sau configurației cuvântului respectiv. Totuși
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
la aluzie ne transpune în registrul erotic, pe care pornografia îl respinge. Precizând că ea "se gândi că niciodată nu se iubiseră mai puțin ca în ziua aceea", naratorul întărește doxa care opune sexualitatea și iubirea veritabilă; ceea ce justifică oblic eliziunea scenei. Scena pornografică construiește nu un tablou unic, pe care l-am putea fixa într-o singură imagine, ci o configurație dinamică de diferite relații între mai mulți actori, minim una dacă este vorba despre autoerotism. Astfel, configurația poate fi
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
Astfel este celebrată utopia care susține pornografia. Însă acest sentiment de transparență pe care ea îl dă consumatorilor săi este rezultatul unei munci laborioase: dacă nu există "nici...", "nici...", e pentru că textul se construiește metodic pe un anumit număr de eliziuni, dintre care cea a diferenței sexuale este cea mai neînsemnată. 3. Un focalizator Conștiința focalizatoare este, în ultimă instanță, autorul, care a selectat pentru cititorii săi ceea ce el consideră excitant. Dar nu direct cu autorul se confruntă cititorul, ci cu
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
atare. b. Funcția închiderii velare nedezvoltate. În această grupă tulburările de vorbire includ: 1) pierdere de aer nasal; 2) timbru nasal; 3) grimasă nasală; 4) sforăit naso-faringian; 5) stop glotic; 6) tulburări faringiene în pronunțarea consoanelor fricative; 7) dislalie = substituiri, eliziuni, etc.; s, z, ș, f, v, sunt suflate laringian sau faringian; s este sunetul cel mai frecvent produs pe această cale. Se folosesc mai des două poziții de pronunție a consoanei s: este articulat cu limba ușor proeminând, sau cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
măcar să mai Însemne pasajul cenzurat cu croșete. Într-o carte recentă, Dan Horia Mazilu Îi absolvă atât pe Dan Simonescu, cât și pe editori, uitând să-i numească Însă pe adevărații vinovați : „Nu regretatul profesor Dan Simonescu poartă responsabilitatea acestor eliziuni”, iar „inocența editorilor mi se pare indiscutabilă” <endnote id="(383 p. 169)"/>. Un tratament similar a fost aplicat de către cenzori și cărților străine. Iată doar câteva exemple. În toate edițiile românești ale Povestirilor din Canterbury de Geoffrey Chaucer, anume „Poves-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie - alfabetul limbii italiene - aspecte fonetice tipice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gni, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii - eliziunea și apostroful - despărțirea în silabe II. Gramatica ● Substantivul formarea femininului formarea pluralului ● Articolul hotărât și nehotărât partitiv Adjectivul formarea femininului adjectivelor calificative interogativ (exclamativ) che, quale, quanto? nehotărât: ogni, tutto, molto, poco ● Numeralul cardinal și ordinal ● Pronumele personal în acuzativ
ORDIN nr. 5.242 din 1 septembrie 2008 cu privire la aprobarea programelor şcolare pentru clasele a V-a şi a VI-a la disciplina "Limba şi literatura italiană maternă". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205826_a_207155]
-
3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie - alfabetul limbii italiene - aspecte fonetice tipice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gni, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii - eliziunea și apostroful - despărțirea în silabe II. Lexic Cuvântul - unitate de bază a vocabularului. Forma și conținutul. Cuvântul de bază. Cuvinte derivate. Rădăcina. Sufixele. Prefixele. III. Gramatica ● Substantivul formarea femininului (reluare) formarea pluralului (reluare) substantive defective substantive cu două forme de
ORDIN nr. 5.242 din 1 septembrie 2008 cu privire la aprobarea programelor şcolare pentru clasele a V-a şi a VI-a la disciplina "Limba şi literatura italiană maternă". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205826_a_207155]
-
3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie - alfabetul limbii italiene - aspecte fonetice tipice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gni, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii - eliziunea și apostroful - despărțirea în silabe II. Gramatica ● Substantivul formarea femininului formarea pluralului ● Articolul hotărât și nehotărât partitiv Adjectivul formarea femininului adjectivelor calificative interogativ (exclamativ) che, quale, quanto? nehotărât: ogni, tutto, molto, poco ● Numeralul cardinal și ordinal ● Pronumele personal în acuzativ
ANEXĂ din 1 septembrie 2008 privind programele şcolare pentru clasele a V-a şi a VI-a la disciplina "Limba şi literatura italiană maternă"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206914_a_208243]