73 matches
-
australiană a poveștii e mai degrabă o ramă, un pretext, pentru a prezenta într-un anume fel viața de dinainte. Tehnica e cea a flashback-ului. Cucharadita e o mică vrăjitoare româncă, o prietenă din copilărie, revenită în gîndurile Otiliei, emigrantă în Austalia, personaj al uneia dintre povestiri. De amintirea Cucharaditei, nume luat de pe ambalajul unei cutii de cacao cumpărată de la Alimentara, se leagă cumplita temere de a fi fost complice la o crimă comisă prin vrăjitorie. Obsedată de imaginea tatălui
Călătorie cu un trabant australian by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14004_a_15329]
-
profesionist de Alecu G. Croitoru, cunoscut regizor și profesor la Facultatea de Arte a Universității Hyperion, s-a dorit și a izbutit să fie un spectacol de gală. Inspirata combinație între teatru și film prezintă povestea unei tinere românce, Steluța, emigrantă în Statele Unite ale Americii. Rând pe rând, într-o succesiune care curge firesc și plăcut, sunt aduse în atenția publicului spectator situații și întâmplări inspirate din experiențele personale de peste ocean ale artistei. Jocul de lumini și umbre, imaginile (în mișcare
CRONICA UNUI PECTACOL-EVENIMENT: IUBEŞTE-MĂ, AMERICA!. In: Editura Destine Literare by Corneliu Victor Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/95_a_378]
-
din experiențele personale de peste ocean ale artistei. Jocul de lumini și umbre, imaginile (în mișcare și fixe) surprinzând locuri și oameni din America, Europa și România, muzica sugestivă, atent selecționată, decorul simplu, în concordanță cu situația materială precară a tinerei emigrante (un cuier de care agață câteva accesorii de îmbrăcăminte - între care două aripi de înger, purtate la un moment dat, în timpul reprezentației, de Steluța -, un geamantan, un drapel al Statelor Unite, o lanternă, mult timp aprinsă în timpul spectacolului, a cărei luminiță
CRONICA UNUI PECTACOL-EVENIMENT: IUBEŞTE-MĂ, AMERICA!. In: Editura Destine Literare by Corneliu Victor Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/95_a_378]
-
și ochii săi albaștri. Născută pe 16 septembrie 1924, la New York, Betty Joan Perske, numele adevărat al actriței, a fost singura fiică a unor imigranți evrei din familia fostului președinte israelian Shimon Peres. Mama actriței Lauren Bacall a fost o emigrantă evreică din România, care s-a căsătorit în SUA cu un emigrant evreu din Polonia. Ea a devenit celebră cu rolul din filmul "To Have and Have Not" al lui Howard Hawks, la vârsta de 19 ani, în 1944, alături de
Actriţa Lauren Bacall, "Icoana de Aur" a Hollywoodului, a murit by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21571_a_22896]
-
și ochii săi albaștri. Născută pe 16 septembrie 1924, la New York, Betty Joan Perske, numele adevărat al actriței, a fost singura fiică a unor imigranți evrei din familia fostului președinte israelian Shimon Peres. Mama actriței Lauren Bacall a fost o emigrantă evreică din România, care s-a căsătorit în SUA cu un emigrant evreu din Polonia. Ea a devenit celebră cu rolul din filmul "To Have and Have Not" al lui Howard Hawks, la vârsta de 19 ani, în 1944, alături de
Actriţa Lauren Bacall, "Icoana de Aur" a Hollywoodului, a murit by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21570_a_22895]
-
profund personal și emoționant în eseurile incluse în acest volum, nu atît în sensul de confesiune intimă, căci narațiunile imigrației sînt relativ schematizate, cît mai degrabă de interpretare a sensului exilului ca mod de descoperire și afirmare a sinelui. Povestea emigrantei Eva Hoffman este deja cunoscută cititorilor români, din volumul O viață într-o altă limbă, publicat la începutul anilor '90 de Editura Fundației Culturale. La vîrsta de zece ani, Hoffman a părăsit Polonia natală împreună cu părinții săi, îndreptîndu-se spre Vancouver
Pașapoarte spre noi înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16758_a_18083]
-
respins, afirmînd: "Puteți să mă numiți merde dar nu mčre (precizare nu tocmai falsă fiindcă Gala a refuzat toată viața ei să fie o mamă pentru Cecile, fiica ei și a lui Paul, aceasta fiind crescută de părinții lui Eluard). Emigranta rusă, care și-a confecționat autobiografii imaginare avea să fie astfel descrisă de soția lui Max Ernst: "Această creatură lunecoasă, sclipitoare, cu părul lung, întunecat, cu ochii orientali, voalați, arzători, cu membre subțiri și fragile - aducea cu o panteră. Nereușind
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
Loznitsa). EST-ALGIA / ІСТАЛЬГІЯ / EASTALGIA - 2012 / 92 min / U raina-Germania- Șerbia - Regia: Daria Onyshchenko - Cu: Nina Nizheradze, Ivan Dobronravov, Karl Markovics,Vuk Kostic Trei orașe. Trei povești de iubire. Într-o noapte în Europa, Ruslana, o femeie de vârstă mijlocie, o emigranta din Ucraina, si Vladan, un fost boxer din Șerbia, sunt îndepărtați de societatea germană din cauza barierelor de limbă. Cei doi au o legătură și cultură slavă și chiar proprii copii care mai trăiesc în Ucraina și, respectiv, Șerbia. Ce-i
Romania International Film Festival 21-31 august [Corola-blog/BlogPost/98574_a_99866]
-
Delia Antal va prezenta invitaților săi, o parte dintre actorii cuprinși în distribuția filmului, dar și proiectul la care a lucrat vreme de trei ani. Personalități din industria filmului vor rosti câteva cuvinte despre filmul D’ORĂ. Filmul “D’ORĂ”: Emigranta Româncă are o distribuție impresionantă cu actori din întreaga lume: Distribuția filmului “D’ORĂ”: IMDB Trailer-ul oficial al filmului “D’ORĂ”: Youtube Despre “D’ORĂ”: Emigranta Româncă Înconjurată de sărăcie, într-o Românie post-comunistă, o tânără naivă prinde oportunitatea
D’ORA Emigranta Romanca [Corola-blog/BlogPost/98725_a_100017]
-
industria filmului vor rosti câteva cuvinte despre filmul D’ORĂ. Filmul “D’ORĂ”: Emigranta Româncă are o distribuție impresionantă cu actori din întreaga lume: Distribuția filmului “D’ORĂ”: IMDB Trailer-ul oficial al filmului “D’ORĂ”: Youtube Despre “D’ORĂ”: Emigranta Româncă Înconjurată de sărăcie, într-o Românie post-comunistă, o tânără naivă prinde oportunitatea de a emigra spre Anglia, chiar dacă asta inseamna a călători cu o dubă, într-o cutie de carton. Ajunsă în Londra, visurile ei la bogăție și faima
D’ORA Emigranta Romanca [Corola-blog/BlogPost/98725_a_100017]
-
curajul să le scoată la iveală. Filmul este unul plin de peripeții! Ziua cea mare a venit și iată că filmul ei de debut va fi lansat pe 25 aprilie în cinematografele din București și din țară, după ce “D’ORĂ”: Emigranta Româncă s-a bucurat de un real succes la Londra, fiind lansat în țară adoptiva a actriței românce la începutul lunii februarie, având premieră la BAFTA, la teatrul The Princess Anne. Lordul John Taylor of Warwick, (onorat de Regina Anglieifiind
D’ORA Emigranta Romanca [Corola-blog/BlogPost/98725_a_100017]
-
din cauza datoriilor, alții s-au săturat de corupție, sunt și oameni care au simțit că au toate ușile închise în România și, firește, sunt aventurierii, cei care au vrut pur și simplu o viața nouă. Din orice categorie ar fi, emigrantii sunt oameni curajoși. Cei care s-au întors, în vizită în România s-au lovit de o nouă problemă. Ai emigrat? Nu mai ești așa de român ca noi, cei care am rămas. Am întrebat câțiva români din UK cum
Străini în Anglia, străini în România [Corola-blog/BlogPost/94244_a_95536]
-
Covrig Roxana O româncă emigrantă în Canada riscă să fie deportată. Motivul este incompatibilitatea medicală a fiicei sale- este invalidă. Românca lucrează ca îngrijitoare în provincia Saskatchewan. Ea a obținut susținerea comunității locale și încearcă să obțină o derogare de la autoritățile federale pentru a putea
Motiv halucinant pentru care Canada deportează o româncă by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80207_a_81532]
-
jumătate Îngropate În zgură, cu picioarele ei de 1,20 m (exagera), cu tunsoarea ei à la Rimbaud, cu degetele ei subțiri, uscate și mereu pătate cu tuș, cu toată experiența ei de iubită a lui Grațian și de viitoare emigrantă. „Experința” ei, Însă, nu era altceva decât instinct, iar misterul ei o uimitoare transparență. Seducea fără să Își propună și se lăsa sedusă fără rezistență. Se juca. Trăia. 8. Toate acestea le vedea doar acum. Dar atunci? Atunci? Atunci vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și de aceea am socotit că o repovestire a peregrinărilor sale și ale bărbatului ei, cu noi conexiuni, cu iluminări proaspete, ar fi binevenită. La cîțiva ani de la apariția Contrabandei... care reînviorase În familie taclalele despre America, cea din relatările emigrantei noastre, primesc un telefon de la Brașov, de la vară-mea Sanda. — Ascultă, Îmi spune, tu În ce an știi că a ajuns străbunica noastră În Statele Unite? — CÎndva, Între 1900 și 1903, cred. — Uite, scrie aici că a ajuns prima oară În
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
simpozion UNESCO pe care-l conduceam la Praga, și apoi în atelierul prietenos, din La Vallée de Chevreuse, mi s-a întipărit tocmai putința ei de a-și recunoaște fără crispare îndatoririle și filiația ei morală; fervoarea cu care, tînără emigrantă, abia prinsă în agitația Parisului, dorise a se confrunta cu magistrala simplitate, pilduitor întruchipată de Brâncuși. A disloca sculptura din spațiul ei securizant, a o trimite dincolo de soclul și de elementele de ambient care o imobilizează protector, spre a-i
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
Răzvan Mihai Năstase În Ultimul patriarh, scriitoarea catalană de origine marocană Najat El Hachmi a înghesuit de fapt două romane diferite, legate doar prin biografia unor personaje și istorisite de aceeași voce naratorială, cea a unei tinere emigrante magrebiene dornică să-și afle o nouă identitate socială și culturală pe țărmul însorit al Barcelonei. Povestirea din prima parte îl are în primplan pe tatăl naratoarei, Mimoun, ultimul descendent masculin al unui vechi clan marocan. Băiatul este din fragedă
Mimoun și fiica sa by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5674_a_6999]
-
fără perdea, precum și un mesaj video trimis de binecunoscutul actor Armând Assante, a fost răsplată binemeritata pentru actrița și regizoarea Delia Antal, care și-a lansat cu succes, săptămâna trecută, la Cinema Studio din București, filmul de debut "D'ORA" - Emigranta româncă'. Seară specială pentru Delia Antal a fost deschisă de Irina Margareta Nistor și președintele UCIN, Laurențiu Damian, cu un speech generos, cu multe laude la adresa actriței din România, stabilită de 10 ani la Londra. De asemenea, regizorul și președintele
D'ORA – Emigranta româncă, un film explicit și fără perdea. Ce spune Armand Assante by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/33973_a_35298]
-
primit de la prietenul meu de nădejde - Armând Assante, care mi-a făcut o reală surpriză!", a declarat Delia Antal, care, la final, a primit steagul României imprimat cu afișul filmului "D'ORA" pe el de la Mircea Tudosa. Filmul "D'ORA": Emigranta Româncă, care rulează din 25 aprilie în principalele cinematografe din București și din țară și care prezintă într-un mod amuzant, o poveste care scoate la lumină probleme reale cu care se confruntă milioane de oameni în lumea globalizata de
D'ORA – Emigranta româncă, un film explicit și fără perdea. Ce spune Armand Assante by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/33973_a_35298]
-
ar sili să caute stimulente pentru memoria lui trădătoare. Subiectul aduce, de departe, cu Muzica înghițită, romanul lui Christian Haller, publicat tot la Polirom, anul trecut, în traducerea Norei Iuga, unde o mamă care s-a simțit toată viața o emigrantă în Austria natală, îmbolnăvindu-se de Alzheimer, își trimite fiul să verifice, în Bucureștiul în care ea a copilărit, amintirile ei nesigure, virusate. Aceeași apă de Köln, îmbibînd o lume dintre războaie care încearcă să se mai adune, doar că
Să nu superi un neamț bătrîn by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11030_a_12355]
-
Aproape sufocați, consumatorii oportunei călătorii amuțiseră, când un strănut subțirel, dar ascuțit sparse încremenirea. -Bine. Și ce-i nemaivăzut în asta? se pronunță un pic ciudoasă rămasa în Românica, uitând că dialoghează cu soră-sa, nu cu o fandosită de emigrantă ori transfugă, categorii din care o excludea pe Fila. Fila continuă, neluându-i în seamă reacția: -O voce, mai mult un răcnet ceru pasagerilor să declare cine a strănutat. -Ceee? se bâlbâi ascultătoarea. -Liniștea căpătase, parcă, o și mai apăsătoare
AM TRĂIT SĂ VĂD ŞI ASTA! de ANGELA DINA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384784_a_386113]
-
senzație de amărăciune! V-am prezentat de curând tristele evenimente ale acelui „August în flăcări”. Am să încerc să trec în revistă cam tot ce am făcut de la penultima prezentare a „jurnalului”, adică să reiau firul normal a poveștii unei emigrante la Londra... anului 2011. Deși mă simt ca un turist, uneori totuși ideea nu e de a mă distra non stop, așa că din a doua săptămână după ce am ajuns aici am început să îmi trimit cv-ul la toate joburile la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362443_a_363772]
-
senzație de amărăciune! V-am prezentat de curând tristele evenimente ale acelui „August în flăcări”. Am să încerc să trec în revistă cam tot ce am făcut de la penultima prezentare a „jurnalului”, adică să reiau firul normal a poveștii unei emigrante la Londra... anului 2011.Deși mă simt ca un turist, uneori totuși ideea nu e de a mă distra non stop, așa că din a doua săptămână după ce am ajuns aici am început să îmi trimit cv-ul la toate joburile la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362443_a_363772]
-
să funcționeze după criterii absolut perimate precum câștigul realizat prin muncă și reinvestit în dezvoltare. Evident prin exploatarea omului de către om! Ce cruzime! Numai că, la un moment dat, în cursul evoluției societății a apărut cercetătoarea engleză Morsiria Quizdan, o emigrantă aflată la a treia generație, care a descoperit modalitatea de a transforma energia în materie și invers. Printr-un convertor foarte simplu de forma unei cutii. În sine invenția nu era cine știe ce mare lucru, însă tot ea a conectat acest
ÎN SFĂRŞIT, COMUNISM! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367418_a_368747]
-
Poate tocmai de aceea nu este întâmplător faptul că romanul începe în ajunul zilei de 4 Iulie, în preziua marii sărbători naționale a Americii. Odihna caracteristică unei importante sărbători ar trebui să devină pentru Angela, personajul principal al cărții - o emigrantă româncă ajunsă în Lumea Nouă - un mod de existență, nu neapărat fizică, dar mai ales, interioară. De altfel, autoarea nu alege întâmplător ca moment de debut al cărții, ajunul lui 4 Iulie, ziua de naștere a unei națiuni. Eroina însăși
VIATA PE FUGA SAU EXPERIENTA AMERICANA IN VIZIUNEA MIRELEI ROZNOVEANU (NEW YORK) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367227_a_368556]