119 matches
-
Recomandări Unul dintre subiectele preferate ale românului contemporan este, în mod sigur, modul în care romi emigrați în Occident afectează imaginea României. De parcă nu ar exista romi cinstiți ori români hoți. Sunt convins că, prin afirmația asta, o să-mi atrag un val de antipatii. Sunt convins însă și că nu vreau să raliez la opinia publică. Mai
Silence KILLS by http://www.zilesinopti.ro/articole/1321/silence-kills [Corola-blog/BlogPost/99803_a_101095]
-
Povestiri ale unui pelerin rus. În anul 1933 Starețul Mănăstirii Neamț, Episcopul retras Nicodim Munteanu (viitorul, al doilea, patriarh al României între anii 1939-1948), publica în traducere românească textul integral al primei monografii consacrate starețului Paisie Velicikovski de protoiereul rus emigrat Serghie Cetverikov († 1947). Pe baza acestei literaturi, Nichifor Crainic a alcătuit un remarcabil „Curs de ascetică și mistică ortodoxă” pe care l-a ținut începând din anii 1935-1936 (urmat în anii 1936-1937 de un „Curs de mistică germană”) . Despre transfigurare
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
la Innsbruck și la Gratz), de sfintele Paști 1949, alături de mai mulți preoți din emigrație, s-au adunat în mod special și organizat reprezentanți ai credincioșilor și parohiilor românești din occident și ai unor organizații recunoscute de rezistență a românilor emigrați care, în prezența oficialilor International Refugees Organisation, ai Consiliului Ecumenic și Caroman s-au constituit înAdunarea Eparhială a Episcopiei Ortodoxe Române Autonome din Europa Apuseană și Orientul Apropiat („EORA”, cu primul comitet format din maior Croitoru, dr. Teodoru, fostul ambasador
BISERICA DIN ETER (CONCLUZII) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_biserica_din_eter_conclu_corneliu_leu_1330887561.html [Corola-blog/BlogPost/357930_a_359259]
-
Povestiri ale unui pelerin rus. În anul 1933 Starețul Mănăstirii Neamț, Episcopul retras Nicodim Munteanu (viitorul, al doilea, patriarh al României între anii 1939-1948), publica în traducere românească textul integral al primei monografii consacrate starețului Paisie Velicikovski de protoiereul rus emigrat Serghie Cetverikov (� 1947). Pe baza acestei literaturi, Nichifor Crainic a alcătuit un remarcabil „Curs de ascetică și mistică ortodoxă” pe care l-a ținut începând din anii 1935-1936 (urmat în anii 1936-1937 de un „Curs de mistică germană”) . Despre transfigurare
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
devine, printr-un act secret de aderare din 1987, partid creștin-democrat, membru al Internaționalei Creștin Democrate. Mutilate însă de cinci decenii de manipulare a istoriei, de ignorarea deliberată și de îmbătrânirea inevitabilă a reprezentanților partidelor istorice, de neîncredere invidioasă față de emigrați, imaginea și mai ales legitimitatea partidelor tradiționale („burgheze” în vocabularul stereotip comunist, chiar atunci când era vorba de social-democrați) păreau foarte îndoielnice. Din generația martirizată a vechilor membri mai trăiau câțiva bătrâni domni anonimi, care supraviețuiseră, exilați - fie în propria țară
Partidele istorice pe scena politică românească by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296485_a_297814]
-
este limba germană trebuie să o învăț altfel șansele sunt mici de a lucra și a reuși. Ce bine ar fi fost dacă în toată Europa s-ar vorbi o singură limba nu ar mai fi atât de greu de emigrat ne-am descurcă altfel.” Iar acea femeie ce era din Brazilia a spus: ,, Eu lucrez de mai mult timp in Germania la un restaurant, am învățat puțin limba, este adevărat că se poate prosperă în Germania dar trebuie să muncești
LUMEA PROSPERITATII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1411296086.html [Corola-blog/BlogPost/354404_a_355733]
-
in continua dezvoltare care concura serios marea industrie împestrițată de șarlatani dornici de fabuloase câștiguri. Comisarii Europei Comune au lăudat acțiunea de constituire a puternicei clase de mijloc ridicată dintr-o crasă sărăcie. Asta la început, căci mii de Români emigrați datorită sărăciei s-au reîntors, au căpătat dispozitivele INTC și au devenit prosperi. Europa a rămas fără forță de muncă prost plătită. Noroc că le-au mai rămas turcii urgisiți. Va mai accepta oare România să intre în Europa oligarhică
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400581535.html [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
fumând și monologând: „Ce voi face? Trebuie să chibzuiesc totul cu mare atenție, am să încerc cu șomajul apoi dacă nu merge să-mi caut ceva de muncă. Pentru că cum văd eu situația în România este destul de tulbure, iar de emigrat la patruzeci și sapte de ani nu vreau, de fapt niciodată nu mi-a plăcut idea emigrării. Am trăit tot timpul în România și aici doresc să-mi sfârșesc viața ca un bun cetățean al acestei țări. Nu pot să
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1490004406.html [Corola-blog/BlogPost/352705_a_354034]
-
exilații ideologici și cei economici, ca să etichetez așa pe cei care s-au exilat din motive de conștiință, față de cei care s-au exilat din nevoi materiale. Milena MUNTEANU: Bănuiesc că la un moment dat exista o diferență clară între emigrații plecați pe motive ideologice și cei plecați din motive economice. Cred însă că anumite bariere ideologice au fost ridicate, bănuiesc că unele diferențe ideologice s-au mai estompat (mai mult sau mai puțin). Totuși și astăzi anumite convingeri continuă să
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427365905.html [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
regretabile și extreme, dar nu cred că se pot generaliza. Compromisul nu e neapărat necesar, deși probabil că mulți simt că au compromis într-un fel sau altul. Nicolae BĂCIUȚ: Ce mai înseamnă pentru el patriotismul, naționalismul? Milena MUNTEANU: Mulți emigrați sunt și rămân patrioți. Vorbim de cei care doresc binele țării, care ajută, contribuie cu ceva, care încurajează valorile comune. În Toronto există o școală românească, un ziar românesc (ba chiar mai multe), biserici românești, magazine românești, etc. Unele sunt
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427365905.html [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
a fi invalizi; 5. Bărbații neînsurați cari au devenit invalizi de rasboi, dar sînt capabili să conducă lucrarea pămîntului; 6. Bărbații neînsurați cari au luat parte la rasboi fără a fi invalizi; 7. Mobilizații prin ordinul consiliului dirigent; 8. Cei emigrați cari s-au întors, respectiv familiile lor, daca nu au alt susținător; 9. Capii de familie cari nu au luat parte în rasboi; 10. Bărbații neînsurați majori cari nu au făcut servicii militare în decursul rasboiului; 11. Voluntarii din armată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134092_a_135421]
-
timpul și din perioada imediat următoare celui de-Al Doilea Război Mondial, majoritatea adevărate valori intelectuale, exilați care au continuat să lucreze pentru cultura română, iar dacă astăzi există nume românești în catalogul valorilor universale, majoritatea aparțin acestui val de emigrați politici, de persecutați de multiplele forme ale dictaturii pe care România le-a avut de suportat din 1938 pînă în 1989. La acești exilați se adaugă lista lungă a celor care au trecut prin închisori sau care au fost obligați
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
O mare parte dintre români emigrați în țări europene se află în , în urma imigrației. Dacă în 1994 românii nici nu făceau parte din topul celor mai numeroase zece comunități din , astăzi, potrivit ultimului raport anual statistic italian, din cinci străini care trăiesc în Italia, unul e
Italia () [Corola-website/Journalistic/296422_a_297751]
-
unui acord de liberalizare vizelor tocmai pentru că acesta ar putea crea probleme deosebite. Deci problema este la noi. Trebuie să înțelegem că atât timp cât suntem o țară în care tendința de emigrare este enormă avem probleme și chiar in țările unde emigrații sunt primiți în anumite cote. Dar lăsați dle Meleșcanu, că am văzut destui maghiari plecați în America și stabiliți acolo, destui polonezi sau cehi. Sigur că motivele invocate de partea americană pot fi multiple, important este că noi românii trebuie
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
negociate de instituțiile interesate. Partea română menționează în acest sens existența la București a Muzeului Național al Satului și, la Sibiu, a Muzeului Tehnicii Populare; partea luxemburgheza își exprimă interesul de a conduce o cercetare asupra culturii și tradițiilor descendenților emigraților luxemburghezi în Transilvania (secolele XII-XVIII). Articolul 21 Cele două părți vor continua să sprijine activitatea desfășurată de Centrul de Studii și Documentare România-Luxemburg din București și Centrul de Studii și Documentare Luxemburg-România din Marele Ducat, constituite sub egida Institutului Universitar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148954_a_150283]
-
din 12.10.1953 privind asimilarea și acordarea gradelor militare, numirea cadrelor și stabilirea uniformelor Brigăzii de Lucru Căi Ferate 276. Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 3.404 din 12.10.1953 cu privire la aprobarea repatrierii unor cetățeni ai R.P. Române emigrați în Israel 277. Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 3.423 din 13.10.1953 privind regimul de deplasare în R.P. Română a membrilor Oficiilor Diplomatice 278. Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 3.428 din 13.10.1953 cu privire la anularea unei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186447_a_187776]
-
stabili în această țară, pe care o numea atunci „"patrie a libertății"”. Dar înspăimântat de excesele de la 10 august 1792, s-a grăbit să fugă și s-a retras la Florența. Guvernul revoluționar instalat la Paris l-a tratat de emigrat și l-a deposedat cea mai mare parte din averea pe care o adunase și pe care o plasase în fondurile franceze. Toate acestea cauze reunite au sfârșit prin a-i inspira, față de Franța și pentru revoluție o ură implacabilă
Vittorio Alfieri () [Corola-website/Science/314854_a_316183]
-
Ludovic al XVIII-lea, nu s-a amestecat decât puțin în anturajul său din exil, iar în 1797 a solicitat, fără succes, autorizația de a se reîntoarce în Franța. De unul singur a întrerupt exilul, în 1799. Radiat de pe lista emigraților, s-a reîntors în Liancourt și și-a gerat afacerile și lucrările; a fost tratat cu demnitate și distanță de Napoleon. În 1814, în timpul primei Restaurații, Ludovic al XVIII-lea nu i-a redat demnitatea ereditară de mare maestru al
François Alexandre Frédéric de La Rochefoucauld-Liancourt () [Corola-website/Science/312272_a_313601]
-
în cel de-al Doilea Război Mondial. În Azerbaijan trăiesc români (urmași ai deportaților din Basarabia, Bugeac, Bucovina de Nord, Herța și Transnistria). Nu există informații despre românii din celelalte statele caucaziene, Armenia și Georgia, fiind, cel mai probabil români emigrați recent și stabiliți în aceste state.
Românii de la est de Nistru () [Corola-website/Science/319524_a_320853]
-
și aramaică, și au devenit în mare parte arabofoni după venirea arabilor în secolul al VII-lea. Astăzi aceste comunități sunt foarte mult micșorate, ca întreaga populație creștină arabă din Palestina,în urma consecințelor războiului israelo-arab din 1948 - 1949 și prin emigrații suplimentare ulterioare. Sub stăpânirea bizantină Yaffa a făcut parte din provincia Palaestina Prima , pomenită fiind ca port însemnat de către Chiril de Alexandria. Din secolul al V-lea e.n., a fost numit și la Yaffa un episcop . Doi din episcopii care
Jaffa () [Corola-website/Science/306648_a_307977]
-
cum mai este el cunoscut, a hotărât că soluția pentru rezolvarea problemei evreiești din România este emigrarea în Israel și înființarea de colonii agricole, pentru crearea unei vieți noi evreiești, independente, spre a putea continua tradiția și cultura evreiască, cei emigrați urmând să dea ajutorul necesar celor care vor să emigreze. Hotărârile Congresului au început să fie puse în aplicare în anul 1882 când au ajuns în Israel pionierii evrei care au întemeiat orașele Roș Pina și Zihron Iacov, printre ei
Congresul sionist de la Focșani, 1881 () [Corola-website/Science/305921_a_307250]
-
facultativă au fost impuse de reprezentanții bulgari, ale căror scopuri vizau posibilitățile altor bulgari din România (din afara Dobrogei) de a emigra în Bulgaria. Diplomații români s-au pronunțat împotriva emigrării facultative și, în special, împotriva echilibrului forțat al numărului de emigrați, deoarece România voia să-i păstreze pe loc pe valahii din partea de nord-vest a Bulgariei. Contradicțiile au împiedicat reglementarea rapidă a acestei probleme. Obligându-se să-i despăgubească pe imigranți proprietatea imobiliară urbană a emigranților rămânea proprietatea privată a proprietarilor
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
sudul Podoliei a emigrat în Canada apuseană. Evreii au emigrat direct în Americi, sau după o perioadă intermediară de locuire în alte regiuni ale Austro-Ungariei. La Marea Emigrație Economică au participat mai multe sute de mii de oameni. Numărul celor emigrați a crescut neîncetat până în momentul izbucnirii Primului Război Mondial în 1914. Războiul a dus la încetarea temporară a emigrației, care a fost reluată după sfârșitul conflictului mondial, dar la proporții mult mai mici decât în perioada antebelică. Marea Emigrație Economică, în mod
Regatul Galiției și Lodomeriei () [Corola-website/Science/319632_a_320961]
-
proprii. Armenii transilvăneni s-au mai așezat la Gheorgheni, Frumoasa, Cluj, Sibiu, Brașov, Oradea, Arad, Aiud, Bistrița, Alba-Iulia, Reghin, Abrud, Năsăud, Odorhei, Sfîntu Gheorghe, Tîrgu Secuiesc, Deva, Carei, Ditrău, Joseni, Remetea, Lăzarea, Toplița, Suseni, Gurghiu. Este foarte probabil ca armenii emigrați din Moldova să fi adus cu ei în Transilvania, pe lîngă tradițiile și obiceiurile specifice, forme de administrare autonomă, pe care le-au aplicat îndeosebi în localitățile fondate de ei. Bunăoară, prin decret imperial era interzis străinilor accesul în orașele
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
și o apropiere de cultura persană. Din acest moment se poate vorbi despre o secesiune religioasă în rândul turcofonilor. Ca urmare a persecuțiilor, erudiții sunniți au fugit din Iran în țările musulmane din jur. India mogulilor a oferit găzduire sunniților emigrați din Iran într-o mare măsură, astfel încât aceștia au putut continua să scrie și să publice, creându-se astfel o școală literară aparte - sabq-i Hindi - care a avut mare influență asupra evoluției ulterioare a culturii din India islamică. Obiectivele religioase
Convertirea Iranului la islamul șiit () [Corola-website/Science/335262_a_336591]