266 matches
-
Buc. 2000), dar și alții, au exprimat dubii serioase cu privire la corectitudinea textelor eminesciene publicate. N-au prea fost auziți. Tineri pricepuți și entuziaști care să se apuce de treabă, folosind, eventual, computerul și alte facilități actuale, nu apar la orizontul eminescologiei. Nici n-au de unde să apară. Facultățile de Litere nu mai pregătesc filologi. Iar munca de editare e mai prost plătită decît oricînd. Care ar fi principalele aspecte litigioase ale editării lui Eminescu, acelea spre care, adică, ar trebui să
Spre o nouă ediție Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15510_a_16835]
-
sic) a dlui Diaconescu, nici chiar istoria aceluiași care ne îmbogățește patrimoniul cu un mileniu și jumătate de literatură, nici repetatele "contribuții" ale dlui Iosif Constantin Drăgan pe teme diverse, de la daci la mareșalul Antonescu, nici intervențiile unor obsedați de eminescologie care caută neobosiți argumente în favoarea tezei bizare a dlui Ungheanu � aici, unele replici timide s-au făcut totuși auzite), nici "traducerea" Codexului Rohonczy de către dna Viorica Enăchiuc*), nici insistența unora și altora în a ne convinge că dacii aveau
Despre o anumită impostură by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Journalistic/13919_a_15244]
-
să se ducă, bineînțeles, la ediția-etalon. E regretabil că D. Vatamaniuc nu acordă în primul volum nici o importanță cercetărilor lui Petru Creția, care au evidențiat poeme necunoscute în revista Manuscriptum nr. 1 din 1991, devenit un reper de neocolit în eminescologie. E foarte interesantă și foarte utilă ca orientare selecția realizată de D. Vatamaniuc în volumul III din publicistica și corespondența lui Eminescu, din reflecțiile fragmentare păstrate în manuscrise, ca o hartă rezumativă a opiniilor sale politice, a formației și a
Clasicii - mereu aceiași? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12625_a_13950]
-
aranjament al poeziilor, demonstrînd că este posibilă o (altă) ordine a poemelor eminesciene, deci, implicit, arătînd că Ediția princeps are o ordine, că nu este o culegere oarecare de poeme. Și, în plus, stilul, stilul... Ibrăileanu este un Aristotel al eminescologiei noastre, el discută ca în Categorii numai „ce se spune despre”, acel legetai al stagiritului, nu inventează nimic. Dacă Ediția princeps reproduce textul poeziilor publicate în „Convorbiri literare”, arătați că punctuația, în schimb, diferă. Cui aparține îndreptarea ei? Pentru că îndreptările
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
necesită un tratament filologic asemănător - și nici măcar nu s-a început treaba. Nu vi se pare că ar trebui, totuși, înființat un Institut Eminescu pentru validarea generală a operei poetului? Din păcate, am mai spus-o și cu alte ocazii, eminescologia a rămas o formă fără fond. Grupurile de eminescologi au lucrat, să nu uităm, în instituții diferite, fiecare cu cîte un program, care, odată încheiat, a dus la dizolvarea grupului respectiv. Fac o scurtă recapitulare: monumentalul Dicționar al limbii poetice
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
Ele formează un tot organic, și nu au rămas fără ecouri în critica eminescologică ulterioară până la aceea de azi. Lucrarea Eminescu în critica și istoria literară română rămâne, de fapt, singura noastră sinteză dintr-un capitol plin și încheiat de eminescologie. Cele două părți ale studiului-curs, din anii universitari 1945/1946, respectiv 1946/1947, au meritul că iau în discuție, cu o mare doză de obiectivitate critică, cele două atitudini fundamentale în complexul receptării lui Eminescu, prima de ("glorie negativă") care
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
studiilor eminescologice, - de altfel, destul de întins prin perioada pe care o acoperă, de la Titu Maiorescu la D. Caracostea -, ci instituie o dinamică a ideilor, în înțelesul unei istorii literare interne a fenomenului. Este, mai degrabă, o critică a ideilor în eminescologie, din care extrage punctual inovațiile, tipul de critică, metodele și instrumentarul critic. Această perspectivă convoacă, prin distanțare și polemică, trei tipuri de atitudine și metode critice: față de biografismul istoricizat propune o biografie intelectuală, a formației și ideologiei epocii cu efectele
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
prin configurarea internă a devenirii unei poezii, pe linia analizelor variantelor intermediare în defavoarea textului definitiv. Cum se observă, este vorba de o sinteză a metodelor și orientărilor moderne în critica și istoria literară. Volumul Poezia lui Eminescu, urmând cursurilor despre eminescologie, este o probă a valorificării acestei sinteze metodologice. Sinteza eminescologică a lui D. Popovici a vizat un dublu scop: pe de o parte, ipostaziază o mentalitate critică ("să redea cât mai fidel gândirea celui ce a scris studiul"), pe de
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
oglindească totodată și propriul fel de a privi în problemă"). Erudiția, analiza influențelor, conturarea epocii românești și înscrierea în contextul mișcărilor de idei europene, devin astfel scut de protecție în fața criticii doctrinare, dogmatice. Ca tip de sinteză culturală, studiul despre eminescologie, are ca fundament câteva precedente, de la cunoscuta sinteză, Tendința de integrare în ritmul cultural occidental (1940), o bază teoretică și metodologică, la ampla erudiție din La littérature roumaine à l'epoque des Lumières (1945). Înarmat cu asemenea unelte critice, istoricul
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
analiza mișcărilor de imagini și viziuni între variantele unor poeme, prin compararea acestora (Mortua est, Împărat și proletar), sesizarea unui moment prerafaelit în poezia eminesciană, sunt câteva din ideile novatoare pe care le-a produs studiul lui Popovici în istoria eminescologiei. Se revendică, în bună parte de la criticul clujean, contribuțiile eminesciene și, în general, istorico-literare ale unor specialiști în domeniu, aflați în preajma profesorului, precum George Munteanu, Iosif Pervain, Aurel Martin, Rosa del Conte. 1) D. Popovici - Eminescu în critica și istoria
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
cu adevarat de acel efect imediat și superficial asupra receptorului pe care il întâlnim la multe din operele recente. M-a convins din nou de acest adevăr recentă lucrare a unuia dintre adevărații enciclopediști români, George Popa1. Recentă lucrare de eminescologie a Profesorului George Popa, Luceafărul. Treptele spiritului hype rionic 2, are meritul de a readuce în discuție una dintre neprețuitele sale problematici, asupra căreia a stăruit vreme de-o viață, operă emines ciană, cea care conferă literaturii române multiple perspective
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cu adevarat de acel efect imediat și superficial asupra receptorului pe care il întâlnim la multe din operele recente. M-a convins din nou de acest adevăr recentă lucrare a unuia dintre adevărații enciclopediști români, George Popa1. Recentă lucrare de eminescologie a Profesorului George Popa, Luceafărul. Treptele spiritului hype rionic 2, are meritul de a readuce în discuție una dintre neprețuitele sale problematici, asupra căreia a stăruit vreme de-o viață, operă emines ciană, cea care conferă literaturii române multiple perspective
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
strîmt. Arta de a trăi pe vremea lui Eminescu (Editura Floare Albastră, 1995). Dl Georgescu este un bun cunoscător al poetului și publicistului, începînd cu manuscrisele și sfîrșind cu textele publicate. Cred că, mai ales după moartea lui Petru Creția, eminescologii noștri nu sînt mai numeroși decît degetele de la o mînă. Partea proastă, în legătură cu dl Georgescu, pe care îl prenumăr fără să ezit printre eminescologii valoroși, este că, în loc să ne dea o biografie sau o ediție nouă, s-a lăsat ispitit
Potriveli și mașinațiuni by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17312_a_18637]
-
cu manuscrisele și sfîrșind cu textele publicate. Cred că, mai ales după moartea lui Petru Creția, eminescologii noștri nu sînt mai numeroși decît degetele de la o mînă. Partea proastă, în legătură cu dl Georgescu, pe care îl prenumăr fără să ezit printre eminescologii valoroși, este că, în loc să ne dea o biografie sau o ediție nouă, s-a lăsat ispitit de o interpretare ciudată a vieții și operei eminesciene. în ce mă privește, deși nu neg interesul unor observații și conexiuni ale d-sale
Potriveli și mașinațiuni by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17312_a_18637]
-
partea de reală științificitate care îi revine propunîndu-l și impunîndu-l în locul altuia mai fericit. Iar dacă un perfect cărturar de statura regretatului Petru Creția și l-a asumat, e de chibzuit dacă termenul (justificat acoperit de oprobiu de Călinescu pentru "eminescologii" vremii sale) nu e, totuși, de acceptat. Cea dinții mare observație a lui Petru Creția în materie de poezie eminesciana este carenta, nejustificată azi, a distincției dintre opera antuma și cea postuma. Și cheltuiește, pentru a-și demonstra punctul de
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
vorba mai mult de o reconstrucție tendențioasa decît de o sanctificare! De-o mutilare! Ov.S. Crohmălniceanu se rostea marțial tot timpul, pretinzînd că, în viziunea "criticii științifice", al cărei delegat era, bineînțeles, d-sa, trebuia respinsă mai întîi de toate eminescologia dintre cele două războaie, sau, spre a-i reda întocmai cuvintele: "mitul eminescian, falsurile, exegezele trucate, evangheliile apocrife, toata atmosferă de ficțiune întreținută de critică burgheza în jurul persoanei lui Eminescu". Pe valurile limbii de lemn plutesc și alte ambarcațiuni similare
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
Mircea Anghelescu Dacă eminescologia din străinătate prefera, în urmă cu o jumătate de secol, să investigheze ansamblul operei poetului nostru și să-i definească temele fundamentale insistând asupra originalității (Rosa del Conte, Eminescu o dell’assoluto, 1962, sau Alain Guillermou, La genèse intérieure des
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
detaliu, a imensei bibliografii critice românești, bazându-se în privința cercetării genetice mai ales pe studiile lui Caracostea și pe cele ale lui Petru Creția în privința stabilirii familiei de texte înrudite cu Luceafărul, autoarea introduce treptat în discuție teme clasice din eminescologia modernă cărora le nuanțează, le clarifică sau le îmbogățește concluziile. În Înger și demon, de pildă, autoarea vede o variantă timpurie dar perfect anticipatoare a figurii lui Hyperion, în ambele poetul menținând „ca nucleu central al portretului masculin, reprezentarea corpului
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
autoarea. Cartea oferă cititorului român perspectiva unui eminescolog care așează lectura sa simpatetică și avizată pe un foarte larg orizont literar european. Poziția autoarei, care păstrează un spirit liber de poncifele școlii noastre, dar este o cunoscătoare până în detaliu a eminescologiei românești (versiunea românească cuprinde în plus față de cea originală o foarte bogată și utilă bibliografie, care o dovedește, dacă mai era nevoie), are și calitatea de a stimula discuția asupra unei teme care nu se poate epuiza, și nu doar
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
în același număr) și n-a mai rezistat ispitei (mai degrabă malițioasă decît sadică) de a cita din savantele considerații lingvistice ale d-lui Gheorghiță Geană. Articolul are un titlu pompos-academic: Funcția cognitivă a clișeelor de limbaj: o problemă de eminescologie. Logica titlului ne scapă: funcția cu pricina să fie o problemă de eminescologie? ori problema cu pricina să fie funcția cognitivă a clișeelor? Să trecem. Dl Geană e foarte supărat pe cei care cred că a spune �Luceafărul poeziei românești
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16121_a_17446]
-
sadică) de a cita din savantele considerații lingvistice ale d-lui Gheorghiță Geană. Articolul are un titlu pompos-academic: Funcția cognitivă a clișeelor de limbaj: o problemă de eminescologie. Logica titlului ne scapă: funcția cu pricina să fie o problemă de eminescologie? ori problema cu pricina să fie funcția cognitivă a clișeelor? Să trecem. Dl Geană e foarte supărat pe cei care cred că a spune �Luceafărul poeziei românești� e fără folos și stupid. Acest clișeu-metaforă se nutrește din chiar capodopera poetului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16121_a_17446]
-
marcată de evenimente cu rezonanță națională și internațională în care s-a implicat prin colaborare sau organizare. Astfel, în perioada 3-6 septembrie membri ai filialei au luat parte, fiind invitați de onoare, la cel de-al doilea Congres Mondial de Eminescologie care a avut loc în Chișinău sub cupola Academiei de Științe a Republicii Moldova. Pe lângă intervențiile științifice, la standul Editurii Bibliotheca au fost lansate lucrări semnate de membrii Filialei (George Coandă, Mihai Stan, Victor Petrescu, Ion Mărculescu) cât și numărul 1-2
ACTIVITĂŢI LA FILIALA UZPR „ ION HELIADE-RĂDULESCU ” [Corola-blog/BlogPost/92626_a_93918]
-
vrea altfel, mai dinamic, mai axat pe studii”), și care cu “Eminescu. De la muzica poeziei la poezia muzicii” “ne-a dat un studiu de referință”. În continuare, acad. Mihai Cimpoi s-a referit la propria inițiativă culturală, Congresul Mondial de Eminescologie de la Chișinău, încheind cu mărturisirea că o așteaptă cu drag pe Lucia Olaru Nenati și la celelalte ediții ale forumului. Deoarece volumul “Scrisori din prezentul meu” reunește editoriale semnate de Lucia Olaru Nenati în “Monitorul de Botoșani”, redacția a fost
Sărbătoarea Luciei Olaru Nenati, o mare sărbătoare Eminescu [Corola-blog/BlogPost/94209_a_95501]
-
Ion Simuț În jurul oricărui mare scriitor se naște cu timpul o literatură secundară impresionantă, o bibliografie critică imensă, ce solicită ea însăși buni specialiști pentru a fi cunoscută. Nu sunt multe asemenea vaste domenii derivate. Eminescologia și caragialeologia sunt, în mod firesc, cele consacrate. Sadovenologia și rebrenologia urmează să se consacre. Alte teritorii sunt mai greu de numit printr-o noțiune specială derivată de la numele scriitorului (Creangă, Arghezi, Blaga, Călinescu). E greu să fii simultan un
Capcanele rebrenologiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9005_a_10330]
-
Nicolae GEORGESCU I. O știință fără oficianți. Ceea ce se numește, de vreo 50-60 de ani, "eminescologie", are mai mult pretenția de a fi expresia unei științe. Nu există știința ca atare, în sensul că nu are instituțiile aferente necesare. Nu există în nomenclatorul național de meserii și profesiuni aceea de "eminescolog". Nu-ți poți da doctoratul
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]