23,120 matches
-
dacă a trebuit - cu voci diferite și perspective diferite în comentariu, cu modalități nuanțate de a observa acest fenomen. Nu a sosit niciodată vreo invitație oficială pentru oamenii de cultură ai redacției, colaboratorii noștri, nume marcante, nu au scăpat de emoțiile intrării la un concert sau altul, cu acreditare fără loc la Ateneu, cu un bilet de ultimă secundă, deși, și asta e o altă poveste, critici muzicali sînt din ce în ce mai puțini. La concertele de la Sala Palatului s-a întîmplat să văd
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
tainele Nilului, lună ștearsă și diformă, stîlcită de creștere și de urîciunea oamenilor de aici, de aiurea, de pe pămînt. Iar am zărit-o. Își rotunjește ascuțimile. M-a însoțit, mereu, și la Festivalul Enescu. Ecourile s-au stins de mult. Emoția, însă, nu se evaporă așa repede. Mai ales dacă este întreținută în cercul mic de prieteni, în gașca restrînsă a celor cu abonamente pe talonul de pensie, personal sau, în cazul meu, al mamei, în șirul telefoanelor nostalgice, în schimbul cd-urilor
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
nu se grăbea nicăieri. Nici la aplauze, nici după. Nimeni nu fugea spre niciunde. Rîuri de oameni normali se revărsau peste oraș, peste noapte. Oameni eleganți, care vorbeau elegant, într-o limbă elegantă. Care discutau normal, care își comunicau starea, emoția. Unii s-au strîns la ieșirea artiștilor, să-i ovaționeze pe membrii orchestrei de cameră din Lausanne, seduși ei înșiși de arta maestrului, de ce le-a cerut, de ce au făcut. Era o prelungire a transei. Orașul era pustiu, curat, luminat
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
peste tot un ritual din junețe cu ore pentru masă, somn, lectură, corespondență, creație. Cineva din afară care ar fi știut cât de metodic aplica T.M. rețeta lui de disciplină ar fi fost tentat să pună la îndoială doza de emoție și sensibilitate investită în cazna scrisului. Totuși, paradoxal, prindea contur o școală a inspirației care e întețită prin repartizarea efortului. Procedând cu rigoare, T.M. se învățase să nu taie zborul fanteziei spre înălțime. Pe A.K. îl convocase să-l
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
Dumitru Hurubă Într-una din serile trecute, stăteam la televizor și admiram cu ochii înlăcrimați înduioșătoarea îmbrățișare dintre Andreea Marin și Mihaela Rădulescu. Observând că sunt cam palid din cauza emoției puternice, în calitatea sa de psihosociolog de palier, bunul meu prieten Haralampy mi-a atras atenția cu responsabilitate profesională (are și asemenea momente...): -Mă, bădițule, nu mai viziona la televizor filme cu personaje de groază, că o să ai coșmaruri... -Eu
Despre unii care își văd ceafa by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11245_a_12570]
-
zi mi s-a făcut dor de bărbatul meu care a murit acum 10 ani. Era poet. Și am întins mîna și am luat din raft cartea lui crezînd că o să-l găsesc acolo întreg cu gîndurile, cu amintirile, cu emoțiile lui, că o să facem conversație... și cînd colo nimic din Nino al meu; parcă citeam Pessoa, Trakl sau Saint John Perse. Sigur, sînt asaltată de idei, sar de pe un trotuar pe altul, încurc premizele cu concluziile și nu se mai
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
Cam toate cărțile care ne trec prin mînă au trista însușire de a nu ne lăsa nici o impresie. Le citim cu o dispoziție vagă de ființe plictisite și, chiar dacă pe moment ele par să ne transmită ceva, măcar o minimă emoție, peste o vreme nici nu ne mai amintim de ele. Le uităm pur și simplu, de parcă nu le-am fi deschis nicicînd, pînă într-atît de stearpă le-a fost lumea lăuntrică. Există o moarte sufletească a cărților, și ea este
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
au format ființa și, uneori, ne-au hotărît destinul le-am avut întotdeauna în tinerețe. După acest moment al exaltării juvenile, nu mai urmează decît exersarea premeditată a unei aptitudini ce transformă pasiunea tinereții în rafinamentul tehnic al maturității. Suplinim emoția scrisului prin tehnica lui și, astfel, îl omorîm cel mai adesea. Iar dacă mai facem și greșeala de a ridica ștacheta exigenței pînă acolo încît ne jurăm că nu vom publica nimic decît atunci cînd vom fi sigur că am
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
un an de senzaționale succese. Ori recitalul mezzosopranei Iulia Merca și al baritonului Florin Estefan. Sau Concertul Omagiului lui George Enescu, cu integrala liedurilor sale și Concertul Extraordinar de pe Esplanada Dunării. Iar în seara finală, la Gala Laureaților, bucuria și emoția ne-a reunit pe toți în acordurile celebrului Brindisi din La Traviata de Verdi cântând împreună cu laureații Concursului Darclée sub accentele dominante și fascinante ale vocalității Marianei Nicolesco în sublimele armonii verdiene ce au consacrat gloria mondială a carierei sale
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]
-
al marii interprete, analizând configurația repertorială și stilistică a celor 58 de roluri pe care le-a abordat în lunga sa carieră începută la 1881 chiar pe scena teatrului brăilean în care ne aflam. Am ascultat cu toții, cu o mare emoție vocea lui Darclée în singurele înregistrări care ne-au rămas, cu acompaniament de pian, și anume cele două lieduri românești Cântecul fluierașului de George Ștephănescu și Vai bădiță dragi ne-aveam de Tiberiu Brediceanu, imprimate când artista avea 76 de
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]
-
une poésie! E și muzică și e și mai mult de atât. Revenind la sensibilitatea unei astfel de poezii tehnic-ezoterice, ea e de căutat, de fapt, în mai multe direcții. În primul rînd, muzicală. Manolescu a vorbit primul despre ,muzicalitatea emoției" la Foarță, dar argumentele vin taman de la Verlaine. Dacă nu găsești nimic muzical în Andantino sau în Placă (puțin) defectă, atunci răspunsul e Apollinaire. Pentru ermetism, există Mallarmé și Barbu, iar dacă ești și mai ,bazat", poți căuta la fenomenologi
Ceci n'est pas une poésie! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11316_a_12641]
-
spuneam, în multe feluri poți recepta sensibilitatea poeziei lui Șerban Foarță, chiar și cînd ea pare că ține mai multe de o dexteritate lexicală în ritm scurt și rimă rară, dar asta depinde și de cultura și de disponibilitatea la emoție a privitorului tabloului. Sînt însă poeme cum e Ferestre în aprilie, de pildă, unul dintre cele mai frumoase poeme de dragoste scrise vreodată în limba română, pe care le poți lua pe ipotetica insulă pustie fără nici o altă explicație. Una
Ceci n'est pas une poésie! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11316_a_12641]
-
exersat, când ea trece deja la următoarea figură. Pare straniu, dar, pe masura ce nu te mai gândești la ce ai învățat, dansezi mai bine. Pentru că nu dansezi cu mintea, ci cu trupul. Sunt obișnuit cu scenă și cu reflectoarele. Am întotdeauna emoții, dar am învățat să lucrez cu ele, să le fac, adică, să lucreze pentru mine, nu contra mea. Nu mi se mai întâmplă, ca acum mulți ani, să mi se usuce gură, să-mi tremure audibil vocea, să transpir abundent
Cum am învăţat să dansez tango by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82659_a_83984]
-
s-a întâmplat la eveniment a depășit, însă, toate așteptările mele: din secundă în care am pășit cu Amalia pe ringul de dans, umezindu-mi mai înainte tălpile pantofilor în apă, ca să alunece mai greu, m-am pomenit copleșit de emoții, răvășit de ele și transformat într-un fel de paiața care încerca să-și aducă aminte mecanic coregrafia. M-aș fi simțit mai stăpân pe mine într-o mașină care derapează pe gheață sau într-o parapanta căreia i s-
Cum am învăţat să dansez tango by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82659_a_83984]
-
am scris rândurile anterioare-, doar câteva ore, dar, de aproape două ore a-nceput “1 August” ... adică Ziua Băiatului meu ... LA MULȚI ANI ! Gândurile mele s-au întors cu totul spre acea Zi-Binecuvantata de Vineri, pe care o așteptasem cu emoția frematand-intensa pe care doar un Miracol ți-o poate da și cu nedumerirea că eu sunt “aleasă” ca parte din înfăptuirea Lui ... A fost chiar o minune-minunata, prezența în sufletul meu în toate amănuntele ei ... de parca a fost ieri ... Iertare
Sunt un căscat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82713_a_84038]
-
port cu mine peste tot.Il am în sânge într-o mare masura.M-a supărat și m-a dezamăgit în aceeși măsură în care m-a bucurat și m-a surprins placut.Oras făcut de oameni...atâtea suflete, atâtea emoții, senzații, atât de multă încărcătură emoțională, atâta energie. Nu știu când să mă opresc din simtit.Unde să-mi pun barierele, limitele?! Cu foarte mici pauze, trăiesc o intensă poveste de dragoste cu Bucureștiul. Anul ăsta împlinim 30 de ani
Bucurenci + Bucureşti = LOVE by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82902_a_84227]
-
un discurs alternativ, fie preluandu-le ca atare în muzică, dans, teatru sau cinema. În „Marilena de la blocul P7”, de exemplu, discursul cinematografic redeseneaza cu mare sensibilitate hartă unui „oraș al zeilor” românesc. Este un film care scoate, la propriu, emoție din piatră seaca. Un exemplu și mai recent este spectacolul , al Teatrului Odeon, în care coregraful și îmblânzesc blocul pe muzica de Bach. și construiesc o poveste incredibil de cursiva, care, desi alcătuită din zidăria cotidianului, se ține (și te
Bach la tot cartierul! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82976_a_84301]
-
cu șoferii inteligenți. Insist asupra faptului că nu cred că avem de-a face cu mitocani, ci cu simpli netoți, care nu trebuie pedepsiți, ci ajutați. În fiecare zi, baletul polițiștilor în fața hoardelor de șoferi indisciplinați îmi aduce aminte de emoția cu care am urmărit, când eram mic, pe diafilm, domesticirea lui Vineri de către Robinson Crusoe. Cu mitocănia claxonagiilor e însă o altă poveste. Dacă-i întrebi de ce claxonează, majoritatea șoferilor nervoși din București îți vor spune, cu năduf, că se
Robinson Claxon by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83005_a_84330]
-
se trăiește într-un fel și ziua asta.in liceu era ziua obligatorie de chiul,eram superficială și aveam un sentiment de autosuficienta că în fiecare an ieșeam cu alt băiat de ziua asta. azi nu îmi mai trezește nici o emoție,mă umflă râsul când văd toată agitația asta cu roșu și inimoare.dar azi îl iubesc,e doar el,în fiecare zi.si va sta în fotoliu și îmi va asculta răbdător cursurile de literatură germană pt examenul de vineri
O problemă de ataşament by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83007_a_84332]
-
nouă, nici vremelnica. E sinonima cu începutul vieții mele sexuale și probabil că-mi va mai fi proprie încă o bună bucată de vreme. Dar nu simt că mă definește într-o mai mare măsură decât o fac IQ-ul, emoțiile, comportamentul, hainele pe care le port, vocabularul sau opțiunile politice, așa că nu înțeleg să-mi construiesc identitatea în jurul acestui aspect particular al sexualității mele. Cei mai mulți dintre bisexualii pe care-i cunosc (dintre care cam o treime sunt femei) au o
Bisex cu ochii deschişi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82858_a_84183]
-
nouă, nici vremelnica. E sinonima cu începutul vieții mele sexuale și probabil că-mi va mai fi proprie încă o bună bucată de vreme. Dar nu simt că mă definește într-o mai mare măsură decât o fac IQ-ul, emoțiile, comportamentul, hainele pe care le port, vocabularul sau opțiunile politice, așa că nu înțeleg să-mi construiesc identitatea în jurul acestui aspect particular al sexualității mele.” - Minunat! Cred că despre asta este vorba, de fapt. Cine are nevoie de o “cultură” artificială
Bisex cu ochii deschişi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82858_a_84183]
-
am trezit în imposibilitatea de a explica și altora (rude, prieteni din provincie și chiar turiști străini) semnificația acestuia. Așadar, există cel puțin o problemă. În al doilea rând, nu pot să nu recunosc că mă apropii cu sfioșenie și emoție profundă de plăcile acelea de bronz unde, în relief, sunt numele celor care au murit la revoluție, unul dintre ei fiindu-mi coleg de clasă, prieten și murind, la 22 decembrie 1989, la numai câțiva pași de mine... Mă apropii
Cum vad eu tzeapa by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83040_a_84365]
-
modul în care filmul dobîndește prin acest episod nota unui soi de lecție moralizatoare. Nu există finețe, nu există subtilitate, nu există dramă la urma urmei căci scena ca atare sună artificial de la bun început. Incredibilul s-a instalat în vreme ce emoția a fost uitată de dragul educației. Să mai amintim și că încheierea se desfășoară (parcă spre a confirma cele de mai sus) la un semafor unde, în mașină, cei doi soți visează pentru o clipă cum ar putea dispărea fără a
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
dintre filmele mele favorite. întotdeauna mi-a plăcut și l-am folosit, în mod vag, ca bază pentru acest film". În ceea ce ne privește vom considera Infidelă drept un film realizat în limitele bunului-simț, cu unele momente reușite în care emoția și acțiunea constituie un tot armonios, însă fără o coeziune generală, fără o gradare a tensiunii, fără acel ceva inefabil ce transformă un film dintr-unul obișnuit într-unul de referință. Deși regizorul pare a avea/a fi avut datele
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
spiritual al doamnei Hannah Arendt, care l-a respectat pînă la sfîrșitul vieții" (pp. 44-45). La fel de nuanțat trebuie privite lucrurile și la nivelul mișcării legionare. Cacealmaua judiciară încheiată cu scandaloasa asasinare a lui Corneliu Zelea Codreanu a produs o vie emoție și a făcut ca mulți tineri intelectuali (Constantin Noica, Theodor Cazaban însuși) să adere la idealurile mișcării. Asasinarea, "în contrapartidă" a istoricului Nicolae Iorga ("Antisemit a fost și el cît cuprinde, alături de A.C. Cuza" - p. 56) a produs mari remușcări
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]