116 matches
-
o pagină culturală, am sesizat la orizont o nouă motivație ... Conștiința socială încă nu se isterizase până la paroxism - ca în prezent - și nu apăruse noua formă a luptei de clasă, care asmute fiecare individ contra tuturor celorlalți ... Eu fiind un empirist, pentru mine motivația se adapta cerințelor momentului. Ca un bun ofițer de stat major, aveam de fiecare dată, un singur țel. Pentru atingerea căruia mobilizam toate resursele disponibile. Am încercat să trezesc interesul semenilor spre lectură, spre ce se întâmplă
TAINA SCRISULUI (10): SUNT UN OM NOROCOS de LUCIAN MUNTEANU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 by http://confluente.ro/Lucian_munteanu_taina_scrisului_10_lucian_munteanu_1343213954.html [Corola-blog/BlogPost/359091_a_360420]
-
și remușcare, astfel încât mai peste tot regăsești „două categorii de oameni: preoții și amanții, adică cei care iubesc și cei care regretă". Foarte individualizați sunt și englezii. Ceea ce frapează la ei ar fi rezerva, discreția, aroganța, egoismul, izolarea, indiferența superioară. Empiriști, confundându-se cu clipa prezentă datorită prosperității generale, englezii „au ajuns la acea vârstă când întregul popor se transformă în aristocrație", deși sentimentul de clasă e foarte dezvoltat. Spiritul lor e paradoxal: „Ca orice popor mare, poporul englez e dublu
MIHAIL RALEA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Mihail_ralea.html [Corola-blog/BlogPost/366858_a_368187]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Vizual > CONSTANTIN POPA - METAFIZICA (1) - „CUNOAȘTEREA” 60X80 CM Autor: Constantin Popa Publicat în: Ediția nr. 528 din 11 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Ce este realitatea? Pe ce baze îmi construiesc cunoașterea? Pe simțuri, urmându-i pe empiriști, sau pe rațiune, urmându-i pe raționaliști? În timp ce majoritatea filosofilor presocratici erau preocupați de întrebarea: „din ce este construită lumea?”, aducând diferite răspunsuri, precum Apa - Thales, Aerul - Anaximene, etc., Parmenides făcea pentru prima dată distincția dintre cunoașterea dobândită prin simțuri
METAFIZICA (1) – „CUNOAŞTEREA” 60X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_popa_metafizica_1_constantin_popa_1339404393.html [Corola-blog/BlogPost/341975_a_343304]
-
provenind din simțuri și experiență. Empirismul respinge ipoteza raționalistă, conform căreia oamenii au idei cu care s-au născut, considerând că la naștere omul este o „foaie albă" (tabula rasa), întreaga cunoaștere venind în urma experienței. Francis Bacon îi compară pe empiriști cu furnicile, iar pe raționaliști cu păianjenii, vrând să sugereze că primii își extrag ideile din experiență, din lumea exterioară, în timp ce ultimii își țes pânza ideatică a priori, din propria lor gândire, din propria lor substanță. Presupunând că în urma unui
METAFIZICA (1) – „CUNOAŞTEREA” 60X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_popa_metafizica_1_constantin_popa_1339404393.html [Corola-blog/BlogPost/341975_a_343304]
-
de o parte aspirația personală spre ... IX. CONSTANTIN POPA - METAFIZICA (1) - „CUNOAȘTEREA” 60X80 CM, de Constantin Popa, publicat în Ediția nr. 528 din 11 iunie 2012. Ce este realitatea? Pe ce baze îmi construiesc cunoașterea? Pe simțuri, urmându-i pe empiriști, sau pe rațiune, urmându-i pe raționaliști? În timp ce majoritatea filosofilor presocratici erau preocupați de întrebarea: „din ce este construită lumea?”, aducând diferite răspunsuri, precum Apă - Thales, Aerul - Anaximene, etc., Parmenides făcea pentru prima dată distincția dintre cunoașterea dobândită prin simțuri
CONSTANTIN POPA by http://confluente.ro/articole/constantin_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/355053_a_356382]
-
materia este secundară, sau inexistentă. În timp ce Idealismul obiectiv afirmă că ideile există în ele însele, noi doar putând să le descoperim prin rațiune, ... Citește mai mult Ce este realitatea? Pe ce baze îmi construiesc cunoașterea? Pe simțuri, urmându-i pe empiriști, sau pe rațiune, urmându-i pe raționaliști? În timp ce majoritatea filosofilor presocratici erau preocupați de întrebarea: „din ce este construită lumea?”, aducând diferite răspunsuri, precum Apă - Thales, Aerul - Anaximene, etc., Parmenides făcea pentru prima dată distincția dintre cunoașterea dobândită prin simțuri
CONSTANTIN POPA by http://confluente.ro/articole/constantin_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/355053_a_356382]
-
de folosire a termenului de ideologie. Prima ar fi linia raționalistă în descendența lui Tracy la care se adaugă o notă de pesimism impusă în lumea academică anglo-saxonă de empirismul atotputernic. De la începuturi și până la ultimele contribuții ale structuraliștilor și empiriștilor, accentul se pune pe natura consensuală a societății și pe o abordare contemplativă a adevărului, în sensul că adevărul este un corespondent al realității, o realitate a cărei rațiune poate să abiliteze toți oamenii de bună credință să se descurce
Ideologie politică () [Corola-website/Science/296534_a_297863]
-
W.V.O. Quine (dar cunoscut de prietenii apropiați drept „Van”) a fost unul din cei mai influenți filozofi și logicieni americani ai secolului XX. Quine este cel mai important continuator al ideilor lui Rudolf Carnap, precum și cel mai mare empirist american. S-a născut la Akron, Ohio unde și-a făcut și studiile gimnaziale. Avea o pasiune deosebită pentru desenatul hărților și chiar își rotunjea veniturile primite de la părinți desenând și vânzând hărți. Mai târziu, profesor fiind la Harvard, Quine
Willard Van Orman Quine () [Corola-website/Science/304613_a_305942]
-
socratice ale lui Platon au drept conținut clarificarea unor concepte sau noțiuni. Astfel, în dialogul "Cratilos", vorbirea este definită drept ""unealtă instructivă"" pentru transmiterea înțelegerii, reprezentare care poate fi întâlnită până în așa zisul "Organon" al lui Karl Bühler. Sub influența empiriștilor englezi John Locke, George Berkeley, David Hume și John Stuart Mill, precum și a lucrărilor filosofului și matematicianului german Gottlob Frege, gânditorii englezi George Edward Moore și Bertrand Russel au pus bazele metodei analitice în curentele lingvistice contemporane. Fondatori ai neorealismului
Filosofie analitică () [Corola-website/Science/302204_a_303533]
-
trup. Intelectul nu este de altă natură decât trupul, așa cum s-a considerat, pe linie platonico-aristotelică. Trupul și sufletul sunt perfect compatibile; marea dihotomie, care în Occident va da naștere imenselor dispute nominaliste și apoi, în modernitate, curentelor raționalist și empirist, nu este valabilă pentru Palamas. Ceea ce nu înseamnă deloc că sufletul este material. El este necorporal, fără a fi însă detașat de simțămintele trupești. În acest sens, în vederea contactului cu Dumnezeu, inteligența omului trebuie să coboare în trup, anume în
Grigore Palamas () [Corola-website/Science/305551_a_306880]
-
imagina lumi (prin literatură, artă, filosofie). Ideea centrală a romantismului, pe care o reflectă și concepția humboldtiană este că nu suntem aici într-o lume dată; ființa umană are un destin mult mai tragic decât cel afirmat de raționaliști și empiriști, în sensul că omul trebuie să-și construiască, să-și creeze, cu puterile proprii, lumea în care trăiește. Pentru Humboldt, locul focal unde începe această creație fundamentală a lumii este limba. Lumea noastră se instituie în procesul creării cuvintelor. Transformarea
Wilhelm von Humboldt () [Corola-website/Science/303504_a_304833]
-
Caci s-ar putea prea bine ca tocmai cunoașterea noastră prin experiență să fie un compositum din ceea ce primim noi prin impresii și ceea ce facultatea noastră proprie de cunoaștere (nefiind provocată decât de impresii sensibile) produce din ea însăși”. Spre deosebire de empiriști, Kant consideră că judecățile a priori sunt independente de orice experiență, iar spre deosebire de raționaliști, acesta consideră că judecățile a priori, în forma lor pură, lipsită de material empiric, sunt limitate la deducția condițiilor de posibilitate ale experienței. Aceste condiții transcendentale
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
și 18 sunt împărțite în două grupuri principale. „Raționaliștii”, mai ales cei din Franța și Germania, susțineau că cunoașterea trebuie să înceapă de la anumite „idei înnăscute” în minte. Mari raționaliști au fost Descartes, Baruch Spinoza, Gottfried Leibniz și Nicolas Malebranche. „Empiriștii”, din contra, susțineau că cunoașterea trebuie să înceapă cu experiența senzorială. Figuri majore pe această linie de gândire sunt John Locke, George Berkeley și David Hume (Acestea sunt categoriile retrospective, pentru care Kant este în mare măsură responsabil.) Etica și
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
într-o observație, se pierde obiectivitatea, și observația nu mai este utilă în sens științific. Cercetătorii încearcă să folosească inducția, deducția, metode cvasi-empirice, și invocă metafore conceptuale-cheie pentru a transforma observațiile într-o structură coerentă, auto-consistentă. Reprezentant: Bas van Fraassen Empiriștii constructivi sunt agnostici față de conceptele unei teorii (atom, genă, etc.). Empirismul constructiv nu este interesat decât de observații care se pot face (cu ajutorul instrumentelor) cu ochiul liber. Empirismul își asumă rolul de a explica scopul științei. Aceasta este, după părerea
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
constructivi sunt agnostici față de conceptele unei teorii (atom, genă, etc.). Empirismul constructiv nu este interesat decât de observații care se pot face (cu ajutorul instrumentelor) cu ochiul liber. Empirismul își asumă rolul de a explica scopul științei. Aceasta este, după părerea empiriștilor, adecvanța empirică. Analiza este activitatea care constă în transformarea unei observații sau teorii în concepte mai simple pentru a fi mai ușor comprehensibile. Analiza este esențială pentru știință. Ar fi imposibil, de exemplu, să descriem matematic mișcarea unui proiectil fără
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
subiect să fie considerată ca un teritoriu privat, închis. În felul acesta, dincolo de experiența subiectului nu mai există ceva cu care această experiență să fie comparată. Astfel, nu mai apare contrastul dintre mi se pare mie și este de fapt. Empiriștii au invocat însă obiecte private de genul halucinațiilor, a viselor și discuțiile la acest subiect au continuat. Dacă în cunoașterea fenomenelor social-umane s-a urmărit micșorarea distanței dintre pare și este, în cunoașterea naturii s-a preconizat sporirea distanței dintre
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Ea a fost Însă generalizată și aplicată fără discernământ În contexte foarte divergente, cu rezultate dezastruoase. Nu ne-am mira, așadar, dacă, prin absurd pus la curent cu această stare de lucruri, un marțian nu s-ar dumiri cine e empiristul și cine adevăratul credincios. În cele două decenii care au precedat crearea de sate planificate, țăranii tanzanieni, de exemplu, Își adaptaseră cu un remarcabil succes așezările și practicile agricole la schimbările climatice și la noile culturi și piețe. Ei păreau
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
pentru toate formele mai mici, mai neînsemnate 55. În concepția lui Daniel Dombrowski, nu este surprinzător că cei mai mulți gânditori platoniști au fost apărătorii argumentului ontologic și al principiului că verificarea trebuie luată de sus, și nu de jos, așa cum sugerau empiriștii. A afirma că ultimul principiu (care există în mod necesar) este contingent, implică o contradicție: a spune că o existență necesară depinde pentru existența sa de anumite condiții limitate implică de fapt o contradicție între termeni. În cazul lui Platon
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
cu totul acelora care ne-au amăgit, fie și pentru o singură dată"112. Trimiterea informațiilor primite prin simțuri în zona incertitudinii este un gest normal. Nu poți ajunge la certitudine prin simțuri așa cum transmit ele informația. Până și un empirist cum era Francis Bacon, considera aceste informații ca incerte, incluzându-le în idolii tribului și eliminându-le dintre procesele ce ne pot transmite informații sigure . Tot în sfera normalității incertitudinii sunt și următoarele: lumea viselor și imaginarul. Visul redă ca
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
diferă, în funcție de apartenența culturală. Pentru a înțelege felul în care aceste înclinații au fost lămurite de psihologi, să realizăm un scurt excurs în istoria psihologiei interculturale. Au existat două curente majore în explicarea fenomenelor psihice primare (senzații, percepții): nativiștii, respectiv empiriștii. Curentul dominant a fost cel al nativiștilor. Aceștia susțineau că fenomenele perceptuale relevă cereri structurale ale sistemului nervos central, astfel încît experiența anterioară are o importanță scăzută. Reprezentanții curentului evocat s-au centrat asupra "formelor bune" (Gestaltpsychologie) și asupra principiului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ale sistemului nervos central, astfel încît experiența anterioară are o importanță scăzută. Reprezentanții curentului evocat s-au centrat asupra "formelor bune" (Gestaltpsychologie) și asupra principiului "întregul se impune în dauna părților". Cel de-al doilea curent a fost cel al empiriștilor, al căror reprezentant de prim-plan era Brunswick (1956). Exponenții empirismului susțineau că percepția nu este exclusiv determinată de stimul, ci este produsul experienței în interacțiune cu stimulul. Percepția era definită de adepții acestei școli ca tranzacția dintre organism și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
reprezentat teoria relativității și teoria cuantelor. Merită să fie semnalat că argumentele acelor autori care contestă existența unei relații interne strânse între „Analitică” și teoria științei naturii a lui Kant erau îndreptate nu numai împotriva adversarilor filosofiei transcendentale, bunăoară a empiriștilor logici, ci și împotriva pozițiilor susținute în cunoscute lucrări de exegeză a filosofiei teoretice a lui Kant din anii ’50 și ’60. Astfel, Stephan Körner aprecia, în monografia sa consacrată lui Kant, că autorul CRP a greșit ridicând principii ce
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și kantianismul în genere cu proiectele de întemeiere a priori a științei naturii, în particular ale mecanicii, pe care le respinge cu hotărâre în cunoscuta sa lucrare consacrată istoriei critice a mecanicii 1. Sistemul lui Kant a fost perceput de empiriștii logici drept o construcție filosofică de factură raționalistă, chiar drept ultimul mare sistem de filosofie raționalistă. Atunci când filosofia kantiană este invocată drept fundal contrastant al prezentării și argumentării unei concepții empiriste asupra cunoașterii se are în vedere, în primul rând
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
epistemologică care susține că nu există enunțuri sintetice a priori. „Acesta este in nuce întreg empirismul”2. Hans Reichenbach care, ca și Carnap de altfel, îl trata cu respect pe Kant3, afirma că teoria cunoșterii dezvoltată în CRP îi apare empiristului ca o teorie care nu poate fi apărată. Nu pot exista enunțuri care sunt în același timp sintetice și a priori în sensul lui Kant, adică înzestrate cu atributele necesității și generalității. Dezvoltarea ulterioară a cunoașterii științifice este caracterizată de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cea conceptuală, discursivă -, dar se subliniază că ultima, spre deosebire de prima, ne va oferi doar în mod nesatisfăcător ceea ce așteptăm să ne ofere cunoașterea: o relație cât mai strânsă cu obiectul, prinderea lui nemijlocită de către subiect. Moritz Schlick, unul dintre puținii empiriști moderni care s-au aplecat cu insistență asupra analizei ideii cunoașterii, a caracterizat conceptul cunoașterii orientat spre conținut pe fundalul distincției sale dintre intuiție, ca trăire sau experiență subiectivă (Erleben, Kennen), și cunoașterea propriu-zisă (Erkennen, Erkenntnis). Cei angajați față de acest
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]