444 matches
-
industriale cu „emisii poluante zero” în succesul dezvoltării durabile, „avocatul diavolului” pledând împotriva clamărilor de perfecțiune zero-emisii ale parcurilor industriale este Nicolae Georgescu-Roegen. El este savantul român care aplică pentru prima dată noțiunea termodinamica de entropie la doctrina economică. Difuzia entropica și ireversibilitatea pe termen lung fac imposibilă, din punctul de vedere al celui de al doilea principiu al termodinamicii, funcționarea ideală a parcurilor industriale cu zero-emisii. Să remarcam că teoria lui Nicolae Georgescu-Roegen permite analizarea critică rațională a funcționării parcurilor
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
să atace insidios ori să explodeze cu efect întîrziat - sunt adevărate chestiuni de stil și probe infailibile de rigoare morală. A sfida fără contenire proximitatea morții și a birui, cu armele propriei fragilități, ostilitatea materiei brute, seduse mereu de elanuri entropice, iată o componentă a capacității de a manipula ficțiunea pe care puțini o pot revendica pînă la capăt. În acest context al performanței biologice, în care cronologia depășește orice funcționalitate măruntă spre a intra în categoria gratuității contemplative, faptul de
Pe marginea unei capodopere by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14235_a_15560]
-
post-modernă pare a fi una de gen coleric, în timp ce viitorul se anunță a fi de soi flegmatic. 8. Muzica savantă a fost erodată și cariată pe parcursul ciclului melancolic de absența consensului la nivelul indivizilor asupra valorilor și obligațiilor; de forțele entropice și centrifuge, ce au impus perindarea a fel și fel de cârmaci și modele; de toiul veșnic al ambițiilor, dorințelor și aversiunilor în care este cu neputință să nu ajungi sau victimă sau complice; de spiritul din ce în ce mai viguros, conform căruia
Un model sonor temperamental by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12141_a_13466]
-
umor negru în plus și cu o pasiune pentru subiecte ca Holocaustul, venită, pînă la urmă, tot din revoltă, durere și mirare neputincioasă. Săgeata timpului e fluctuantă, iar limitele și cuantificarea vieții sînt relative. Pe scurt, trăim într-o realitate entropică. Postmodernism /-itate? Meserie!
În sens invers by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11549_a_12874]
-
plin de omenie (mai ales în cazul evocării membrilor familiei). Chiar dacă atacurile antipartinice și antisocialiste fățișe par lipite, adică adăugate după 1990, meritorie rămâne reasamblarea acestor fragmente cu o sută de figuranți și protagnist (în fond, o frescă a destrămării entropice) implicarea la persoana întâi a autorului fiind condiția obligatorie a credibilității artistice și civice.
Geologul, antierou și scrib by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11404_a_12729]
-
bine principiul termodinamicii, principiu conform căruia, „tot ce este structurat în univers tinde spre destructurare și dezorganizare’’. Cu alte cuvinte, miam zis că nu tot ce reprezintă o formă de energie ,,împachetată (omul este o astfel de structură) are caracter entropic. în consecință, am părăsit conștient planul realismului critic (loc în care urâtul din noi își face de cap) și m-am plasat, parțial, în sfera frumosului manifest, convins fiind de faptul că o astfel de stare (imposibil de conceptualizat, de
Despre libertatea libertăţilor şi neamestecul ,,unşilor în găleata cu jumări”. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/97_a_199]
-
autoreciclează, creația se sacrifică în operă, regenerează perpetuu. Conceptul suicidar e un simplu sofism. * Toate stările feericeale fericirii ca stare, sunt orgas mice. Capcane ale spiritului parager în zoon politicon. Cădere întru reînălțare, travaliu fluctuant al afectelor, înnăscător, în organicul entropic și etern resurect. * Oare Dumnezeu îl ratează ciclic pe om, sau omul pe Dumnezeu?
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
văzut ca o "sinteză barocă între realism și modernism" (111), nu a făcut încă "pasul hotărâtor înspre suspendarea granițelor între cultura de masă și cultura elitei" (113), pentru că există o incompatibilitate profundă între consumatorul pasiv de cultură mass-media și idealul entropic al postmodernismului. Totuși "în pofida ipostazelor sale parodice și a preferinței pentru ironie, postmodernismul nu exclude o autentică nostalgie, vizibilă deopotrivă în atitudinea sa față de tradiție - pe care o asimilează critic, fără a o respinge însă -, dar și față de existența cotidiană
O critică postmodernă despre postmodernitate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17331_a_18656]
-
spiriului faustic, drept care scoate la iveală stafii menite a-l sabota. Așa apare haosul, formă penibilă de indisciplină a materiei, de agitația căreia spiritul are oroare, tot astfel se ivește dezordinea, ipostază rebelă de încălcare a armoniei, a cărei expresie entropică provoacă nopți albe fizicienilor, așa izbucnește incertitudinea, ale cărei formule cuantice umilesc pînă și pe cei mai încrezători cercetători, și tot astfel țîșnește hazardul, a cărui pleașcă irațională pune pe butuci pretențiile științei de a anticipa evenimentele. Savoir c’est
Binefacerile întîmplării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2499_a_3824]
-
interdicției și al exilului din viața publică pînă la limita morții civile. Dacă luăm, în consecință, ca reper al dinamicii creației, fie ea la nivelul întregului fenomen, fie la nivel individual, intervalul 1934 - 1964, atunci această ,,dinamică" este una negativă, entropică, un simplu sinonim al alienării estetice și al disoluției morale. Artiști importanți din perioada interbelică, pe care instaurarea regimului comunist i-a surprins în plină activitate și în deplină forță creatoare, printre care mulți insurgenți din cel de-al doilea
Mișcările unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15682_a_17007]
-
realul, ca și în interiorul eului însuși. Cuvîntul d-sale de ordine e dizarmonia. Abordarea poetică funcționează aidoma unui malaxor care distruge cu sistem organicitățile. Lucrurile nu se leagă, ci se dezleagă într-o tensiune a absurdului, într-un necurmat joc entropic. Totul e posibil și imposibil în perimetrul acestui discurs rece, a cărui mare satisfacție pare a fi dezintegrarea. Factorul său originar: o neadaptare care devine teamă ținută-n frîu, o incompatibilitate cu toate cele ce sînt care devine sfidător sarcasm
Un damnat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2580_a_3905]
-
problema opțiunilor de stânga ale multora dintre artizanii acestei mișcări de primă jumătate a secolului XX. O perioadă cuceritoare - mai ales pentru criticii prinși în ritmurile actualității culturale - este tratată prin ricoșeu, folosind mediul fecund al uneia în egală măsură entropică. Nu e dificil de dedus, în atari condiții, că demersul lui Ion Pop e, comparativ cu moda ce pare să se fi instituit treptat, altceva. Mai sincer și mai organic atașat de avangardă, criticul clujean se identifică adesea cu istoria
Cotele apelor avangardei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8623_a_9948]
-
niciun fel de progres la nivelul cunoașterii factuale. Chiar dacă sunt doldora de informații și de sugestii privind cauzele unor evoluții mai mult sau mai puțin explicabile din istorie și viața politică, ele nu conduc, în final, decât la revelarea caracterului entropic al percepției și dezbaterilor din lumea contemporană. De altfel, pentru a pune în evidență polifonia uneori disonantă a discursului postmodern, cel puțin în Opus Dei, prozatorul renunță la instanța naratorului tradițional, fiecare capitol fiind relatat pe rând de câte unul
În laboratoarele politicii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8097_a_9422]
-
un subiect pe care Andrei Pleșu îl consideră „o dilemă europeană” și anume, raportul dintre național și supranațional în Europa de astăzi. „Nu am soluții de ieșire din dilema anunțată în titlu. Fără Europa nu se poate. Dar nici moartea entropică a națiunilor nu e posibilă sau dezirabilă. A găsi continuitatea, gracilă, dintre cele două direcții ar trebui să devină un proiect de reflexie prioritar. Și asta în timp ce, uneori, în Europa pare să fi început numărătoarea inversă.”, conchide Pleșu.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4328_a_5653]
-
poate fi mai costisitoare decât pierderile materiale sau financiare. Aici cercul se poate închide, pentru că restrângerea activității firmei poate conduce la alte pierderi de personal. Echilibrul este fragil într-o schimbare și este greu de asigurat; cum schimbarea înseamnă creșterea entropică a siste-mului, cineva trebuie să piardă. Aceasta este drama schimbării, dar schimbarea trebuie să se producă! "Nu subestimați forța oboselii și a arderii până la capăt"265. Schimbarea cere efort, uneori mult efort. Dacă vârsta medie a angajaților este prea înaintată
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
interdicției și al exilului din viața publică pînă la limita morții civile. Dacă luăm, în consecință, ca reper al dinamicii creației, fie ea la nivelul întregului fenomen, fie la nivel individual, intervalul 1934 - 1964, atunci această ,,dinamică" este una negativă, entropică, un simplu sinonim al alienării estetice și al disoluției morale. Artiști importanți din perioada interbelică, pe care instaurarea regimului comunist i-a surprins în plină activitate și în deplină forță creatoare, printre care mulți insurgenți din cel de-al doilea
Memorie, artă, restaurație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8824_a_10149]
-
să o ducă bine în viață, ne bucurăm și ne îndrăgostim pentru fericirea trupurilor noastre, ne sinucidem pentru că nu reușim să împlinim aceste țeluri. * Morala am împrumutat-o de la principiile de conservare ale naturii. În ceea ce numim rațiune, imităm efortul entropic al naturii, căruia îi acordăm corolarul abstract al utilității. Am preluat spiritual mecanica primarului. Nu știu de ce ne împăunăm atâta, nu suntem mai valoroși decât un ficat sănătos. * „Suntem mai aproape de morți pentru că nu ne mai stau în cale, nu
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
omul este o existență care nu are nevoie de lume. Dacă factorul spiritual prin care suntem oameni nu ar avea esență morală, moartea noastră nu ar avea nici un înțeles. Energia subiectivă în care ne presupunem s-ar confunda cu mecanica entropică a unui principiu al necesității absolute, a cărei perfecțiune s-ar anula prin înțeles. Perfecțiunea absolută nu are sens decât subminată de morală. Viața este anterioară lumii pentru ca lumea să se poată concentra în punctul perfecțiunii ei absolute, unde precedentul
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
răcirea sentimentului. Legătura va răposa și moartea se va așeza în suflete. De acum încolo, chiar să vrei, nu vei mai putea da nici o informație. De aceea, între dezordinea frămîntării și cea a placidității e de preferat prima, căci deși entropic și confuz, poți totuși să spui ceva, pe cînd în a doua stare, deși ești calm și clar, ești cu mult mai deplorabil: temperatura ți-a scăzut și percepția afectivă s-a prăbușit pînă la pragul unei nepăsări inapte de
Punct și cîmp by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9612_a_10937]
-
pe "oamenii acestei planete însingurate" nu pentru că n-au parte de o salvare transcendentă, ci pentru că își reduc existența psiho-fizică aidoma unor "măști învinse, oase triste în retragere spre ele însele". Așadar prăbușirea unei materialități cîndva înfloritoare într-un stadiu entropic. La modul d-sale simfonic, Liviu Georgescu aude "materia plîngînd": "pînă cînd rămîne doar osul jefuit de carne, / pînă cînd mai rămîne doar carnea jefuită de gînd, / pînă cînd rămîne doar gîndul jefuit de bunătate, / pînă cînd nu mai rămîne
Ultimul optzecist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7292_a_8617]
-
oferă pretutindeni părți dual-simetrice, adică perechi de laturi contrare aflate în contact. Înainte de Big Bang, universul era un punct uniform fără diferențiere interioară, explozia inițială ducînd la o diferențiere treptată ce a culminat în apariția simetriilor. Ideea e fidelă principiului entropic al creșterii dezordinii totale, viziunea fiind opusă celei a lui Hesiod. La Hesiod haosul e începutul a toate, în interiorul lui apărînd muguri de cosmos. La Neculai Andrei e invers: ordinea perfectă a fost la început, în acea singularitate de dinaintea creației
Legi de conservare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3670_a_4995]
-
eseistul nostru subliniază devansarea strictului cod informativ în cazul reportajului, care poate plonja în zona creației: „Dacă, într-un caz, mesajul e direct și liniar, deci codificat astfel încît facilitează accesarea «corectă» și imediată, în celălalt caz mesajul e deopotrivă entropic și supraabundent și are valoare aditivă sporită (fiindcă se adaugă la ceva deja știut: «programul» receptării literare), avînd așadar un cod de organizare a informației la rîndul lui entropic. În același timp, aici pot să apară distorsiuni - mai mici sau
Reportajul ca spectacol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3227_a_4552]
-
facilitează accesarea «corectă» și imediată, în celălalt caz mesajul e deopotrivă entropic și supraabundent și are valoare aditivă sporită (fiindcă se adaugă la ceva deja știut: «programul» receptării literare), avînd așadar un cod de organizare a informației la rîndul lui entropic. În același timp, aici pot să apară distorsiuni - mai mici sau mai mari - datorită, însă, nu doar caracteristicilor mesajului, ci și capacității de tratare a acestuia de către receptor. Cînd se integrează culturii prin filtrul literaturii, deci - altfel spus - cînd este
Reportajul ca spectacol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3227_a_4552]
-
figurația modernismului abstract și imaginația eterată a exponenților lui. În Orologiul cu statui, elementele intră într-o adevărată frenezie (combinatorie sau disociativă), particulele sunt de o mirabilă diversitate, între pulsari apar ,vâltori nesfârșite", iar din ,cristalul orb" ,se îngrașă corpusculi entropici". ,Fluviul e lumânare în curgere", ,făina luminii pâlpâie în neon", ,bălți enorme de vorbe" sunt călcate de pasul poetului, pe deplin conștient că ,vid absolut nu există". Spectacolul diurn și nocturn al lumii, mișcarea ei browniană sub cupola protectoare a
Fulgi de poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11092_a_12417]
-
aceea a cravatelor roșii, care te pot apăra, bunăoară, de ,rătăcirea" unei mame de-a te aduce într-o mănăstire - de citit episodul) e mai puternică decît orice familie. Ceilalți, oamenii interiori, pentru care lucrurile sînt ceva mai vii, mai entropice, mai nuanțate, au, în carte, o anume relație cu biologia. Sigur că detaliile de embriogeneză în care, încercînd să-și explice senzația băii de realitate, care se încropește turnînd actorie de scenă peste actoria de fond, intră Lukiana (secretar literar
A murit Luki... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11136_a_12461]