40 matches
-
10 genuri, 39 specii), "Gempylidae" (16 genuri, 24 de specii), "Scombridae" (15 genuri, 51 specii), "Xiphiidae" (1 gen, 1 specie), și "Istiophoridae" (3 genuri, 11 specii). Resturile fosile se cunosc din paleocenul inferior. Familia fosilă †"Blochiidae" (de exemplu, "Blochius" din eocen și, posibil, "Aglyptorhynchus") este înrudită cu "Xiphiidae". Alte scombroide fosile includ "Abadzekhia" din oligocen și †"Palaeorhynchidae". În apele noastre, trăiesc reprezentanții a trei familii cu 6 specii.
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
inițial în Gondwana, cum ar fi marsupialele, au supraviețuit și s-au adaptat în Australia. Monotremele au fost apărut în Australia la începutul erei Cretacice, cu 145-99 milioane de ani in urma, iar marsupialele și mamiferele placentare au apărut în Eocen, acum 56-34 milioane de ani. Deși marsupialele și mamiferele placentare au coexistat în Australia în Eocen, numai marsupialele au supraviețuit până în ziua de astăzi. Mamiferele placentare au reapărut în Australia în Miocen, cănd Indonezia s-a apropiat de Australia, liliecii
Fauna Australiei () [Corola-website/Science/316103_a_317432]
-
au fost apărut în Australia la începutul erei Cretacice, cu 145-99 milioane de ani in urma, iar marsupialele și mamiferele placentare au apărut în Eocen, acum 56-34 milioane de ani. Deși marsupialele și mamiferele placentare au coexistat în Australia în Eocen, numai marsupialele au supraviețuit până în ziua de astăzi. Mamiferele placentare au reapărut în Australia în Miocen, cănd Indonezia s-a apropiat de Australia, liliecii și rozătoarele începând să apară pe continentul australina. Marsupialele au evoluat pentru a umple nișele ecologice
Fauna Australiei () [Corola-website/Science/316103_a_317432]
-
ele nu sunt ascuse de solul vegetal. Blocul cristalin al Munțiilor Făgăraș a început să se ridice față de relieful înconjurător la începutul erei terțiare. Ca și întregul lanț al Carpaților Meridionali, ridicarea a avut loc în trei etape succesive (în Eocen, în Miocen și în Pliocen). În fiecare din aceste etape s-au creat platforme de eroziune, ce se mai recunosc astăzi pe creste sub forma unor suprafețe aproape plane, fracționate de văi (de exemplu: creasta principală în Vârful Brătilei și
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
spini și una posterioară lungă cu 1 spin și 17-44 raze moi. Înaintea înotătoarei anale sunt doi spini izolați liberi. Înotătoarele ventrale, așezate sub cele pectorale, sunt rudimentare sau lipsesc. Dinții sunt mici sau lipsesc. Fosilele au fost găsite din Eocen. le au o mare importanță economică. Familia cuprinde aproximativ 148 de specii și 32 genuri. Pe litoralului românesc al Mării Negre trăiesc 2 specii: stavridul negru ("Trachurus trachurus") și stavridul mediteranean ("Trachurus mediterraneus"). Carangidele cuprind pești de formă și mărimi diferite
Carangide () [Corola-website/Science/330753_a_332082]
-
din vestul oceanului Pacific. Familia cuprinde aproximativ 148 de specii și 32 genuri. Patru subfamilii sunt recunoscute provizoriu ca urmare a unui studiu amplu făcut în 1984 de W. F. Smith-Vaniz (care le-a catalogat ca triburi). Fosilele datează din eocenul inferior. Pe litoralului românesc al Mării Negre trăiește un singur gen și 2 specii:
Carangide () [Corola-website/Science/330753_a_332082]
-
mugiliforme ("Mugiliformes"). Într-un studiu critic al relațiilor scombroidelol în 1986, G. D. Johnson a concluzionat că "Sphyraena" este grupul-soră primitiv al scombroidelor rămase și a inclus familie "Sphyraenidae" în subordinul "Scombroidei" . Sfirenidele au lăsat fosile din terțiarul inferior și eocenului inferior. După FishBase familie sfirenide ("Sphyraenidae") cuprinde un singur gen, "Sphyraena", cu 27 de specii: Pe litoralul românesc al Mării Negre se întâlnește o singură specie: "Sphyraena sphyraena" (Linnaeus, 1758) = Luci
Sfirenide () [Corola-website/Science/330854_a_332183]
-
importanța economică. Unele specii sunt adesea prinse ca o captură accesorie în pescuitul tonilor cu paragatul. Carne este comestibilă dar grasă, cu proprietăți purgative la unele specii. Nu există date statistice privind capturile. Au lăsat fosile din terțiarul inferior și eocenului inferior. După FishBase familie gempilide ("Gempylidae") cuprinde 16 genuri și 24 specii:
Gempilide () [Corola-website/Science/330873_a_332202]
-
Prisnel) - este situată în nord estul Munților Meseș, în prelungirea aceastora. Are culmea teșită ca o platformă și povârnișuri abrupte. În mare parte este acoperită de păduri de carpen și gorun. Este formată din șisturi cristaline și petice de calcar eocen sau oligocene, precum și din gresii. "Dealul Mare" este situat la nord de Prisnel și la vest de Preluca. "Dealul Dumbrava" (558 m) - este situat la nord-vest de Preluca . Are aspectul unei cueste cu orientare nordică. "Culmea Preluca" (810 m în
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
rabie sau ca animal dăunător. Alte procionide, cum ar fi coati sau kinkaju sunt de asemenea vânate pentru carne sau blana lor. Fosilele procionidelor datează din oligocenul inferior până în prezent în America de Nord, din miocenul superior până în prezent în America de Sud, din eocenul superior până în pleistocenul inferior în Europa și din miocenul inferior până în prezent în Asia. Prin strămoșii lor se înrudesc cu ursidele și canidele. Două subfamilii erau recunoscute în mod tradițional în clasificările mai vechi: "Ailurinae", cu un singur gen existent
Procionide () [Corola-website/Science/306090_a_307419]
-
domine Pământul și este împărțită în trei epoci: Palogen, Neogen și Cuaternar. Paleogenul a durat 42 de milioane de ani (între acum 65 de milioane de ani până acum 23 de milioane de ani). Este alcătuit din trei epoci: Paleocen, Eocen și Oligocen. Paleocenul a durat 10 milioane de ani. Este perioada de tranziție între extincția din Cretacic-Paleogen și mediul bogat de jungle din Eocenul timpuriu. Paleocenul timpuriu a văzut revenirea Pământului. Continentele ajung în configurația modernă, însă toate continentele (și
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
milioane de ani până acum 23 de milioane de ani). Este alcătuit din trei epoci: Paleocen, Eocen și Oligocen. Paleocenul a durat 10 milioane de ani. Este perioada de tranziție între extincția din Cretacic-Paleogen și mediul bogat de jungle din Eocenul timpuriu. Paleocenul timpuriu a văzut revenirea Pământului. Continentele ajung în configurația modernă, însă toate continentele (și India) erau separate unul de altul. Afro-Eurasia este separată de marea Tethis și Americile sunt separate de strâmtoarea Panama, istmul nefiind încă format. Această
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
care au condus până odată au disparut, oceanele erau dominate de rechini. Mamifere arhaice au umplut lumea, cum ar fi creodontele și primatele timpurii care au evoluat pe parcursul Mezozoicului și care nu depășiseră 10 kilograme. Mamiferele sunt încă destul de mici. Eocenul a durat 22 de milioane de ani. În Eocenul timpuriu viețuitoarele sunt mici și trăiesc în jungle înghesuite, la fel ca în Paleocen. În continuare nu existau viețuitoare mai mari de 10 kilograme. Printre ele erau: primate timpurii, balene și
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
dominate de rechini. Mamifere arhaice au umplut lumea, cum ar fi creodontele și primatele timpurii care au evoluat pe parcursul Mezozoicului și care nu depășiseră 10 kilograme. Mamiferele sunt încă destul de mici. Eocenul a durat 22 de milioane de ani. În Eocenul timpuriu viețuitoarele sunt mici și trăiesc în jungle înghesuite, la fel ca în Paleocen. În continuare nu existau viețuitoare mai mari de 10 kilograme. Printre ele erau: primate timpurii, balene și cai, împreună cu multe alte forme timpurii de mamifere. În
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
În vârful lanțului trofic erau păsări uriașe ca "Gastornis". Este singura dată în istoria înregistrată când păsările au condus lumea (cu excepția strămoșilor lor, dinozaurii). Temperatura era de 30 de grade celsius cu o mică variație de la pol la pol. În Eocenul mijlociu curenții formați între Australia și Antarctica au perturbat curenții oceanici din întreaga lume și ca urmare a rezultat un efect de răcire globală, aria junglelor micșorându-se. Acest lucru a permis mamiferelor să crească la proporții mamut, cum ar
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
la proporții mamut, cum ar fi balenele, care sunt, de acum, aproape complet acvatice. Mamifere ca "Andrewsarchus" erau acum în partea de sus a lanțului trofic și rechinii au fost înlocuiți cu balene ca "Basilosaurus" în cursa pentru supremația apelor. Eocenul târziu a văzut renașterea anotimpurilor care au provocat extinderea zonelor savană împreună cu dezvoltarea ierbii. Oligocenul a durat 10 milioane de ani. S-a caracterizat prin extinderea ierbii care a dus la dezvoltarea multor specii noi, inclusiv primii elefanți, pisici, câini
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
apei și mai multe specii sunt obiectul unui pescuit local comercial cu paragatele și traulul. Carnea lor este foarte gustoasă, dar puțin abundentă. Sunt comercializați mai ales în stare proaspătă, sărați sau congelați. Au lăsat fosile din terțiarul inferior și eocenului inferior. Familie trihiuride cuprinde 3 subfamilii, 10 genuri și 44 specii :
Trihiuride () [Corola-website/Science/330883_a_332212]
-
începutul toamnei. Maturitatea sexuală o ating la 2,5-6 ani (la ursul brun la vârsta de 3 ani). Unele specii (de ex. ursul cu ochelari ("Tremarctos ornatus")) sunt monogame, altele (de ex. ursul polar) sunt poligame. Ursidele au apărut în eocen. În prezent sunt răspândite în emisfera nordică din Eurasia, America și în partea de nord a Americii de Sud. Cu excepția ursului polar, care trăiește în Arctica, speciile acestei familii sunt răspândite în regiunile temperate și tropicale. Nu există urși în Africa, Madagascar
Urs () [Corola-website/Science/299725_a_301054]
-
le (Taeniodonta) este un subordin dispărut de mamifere terestre euteriene patrupede care au trăit în paleocen și eocen în America de Nord și care derivă, probabil, din insectivore primitive (protoinsectivore). le n-au lăsat urmași și au multe caractere care le-ar apropia și de edentate. Înrudirile lor sunt greu de stabilit, deoarece de la ele nu s-a păstrat decât
Teniodonte () [Corola-website/Science/332768_a_334097]
-
În genere, sunt animale folositoare. Sunt răspîndite în Africa, Europa și Asia, spre nord până la limita pădurilor de foioase, iar spre sud până în insulele din sudul Asiei: Tioman, Sumatera, Jawa, Kalimantan, Mindanao și Filipine. le au lăsat fosile începînd din eocen, cînd trăiau și în America de Nord. Familia erinaceidelor este diferențiate în două subfamilii ("Erinaceinae" și "Galericinae") cu 10 genuri și 24 specii existente. În fauna României și Republicii Moldova există un singur gen cu o singură specie "Erinaceus roumanicus", considerat de unii
Erinaceide () [Corola-website/Science/332717_a_334046]
-
sângeroase. Sub aspect numeric, populațiile de canide ajung la aproximativ 1/10 din mărimea populațiilor care le servesc drept pradă; fluctuațiile în plus sau în minus sunt corelate cu numarul indivizilor din populațiile speciilor de vânat. Canidele au apărut în eocen. În prezent sunt răspândite pe tot globul pământesc, cu excepția Noii Zeelande, Noii Guinee, a celor mai multe insule și arhipelaguri din Oceanul Pacific și Oceanul Indian (Sulawesi, Maluku, Filipine, Taiwan și Madagascar), din zona Caraibilor și alte câteva insule oceanice. Câinele dingo ("Caniș dingo
Canide () [Corola-website/Science/300072_a_301401]
-
considerabile. Cuiburile le fac în arbori (sălcii etc.), pe stânci sau pe sol. Puii sunt nidicoli și ies din ou golași și de regulă orbi, și au nevoie de o îngrijire îndelungată până ce pot părăsi cuibul. Fosilele sunt cunoscute din eocenul inferior (acum 54 milioane ani). Falacrocoracidele cuprind circa 40 de specii. În clasificările mai vechi cormoranii erau incluși în ordinul pelecaniformelor ("Pelecaniformes"), însă în prezent sunt incluși în ordinul suliforme ("Suliformes"). Specii: În România se întâlnesc în Delta Dunării 3
Falacrocoracide () [Corola-website/Science/332070_a_333399]
-
sunt expuse în unele locuri, dar cele mai multe roci suprafață sunt formate din calcar care s-a acumulat din creșterea coralilor timp de milioane de ani. "Vârful acestui munte este format dintr-o succesiune de calcare terțiare cu vârsta cuprinsă între Eocen (sau Oligocen) până la recentele depozite de recif, cu intercalații în paturile vechi de roci vulcanice". Stânci abrupte de-a lungul celei mai mare parți din coastă dau naștere brusc la un platou central. Altitudinea variază de la nivelul mării la 361
Insula Crăciunului () [Corola-website/Science/306011_a_307340]
-
este un crater de impact în Rusia. Acesta are 25 km în diametru și vârsta este estimată la 49.0 ± 0,2 milioane de ani (Eocen). Craterul nu este expus la suprafață. Acesta este posibil să se fi format în același timp cu Craterul Gusev din apropiere care este mai mic. Six laser total-fusion analyses of the Kamensk impact glass have a weighted-mean age of 49
Craterul Kamensk () [Corola-website/Science/322183_a_323512]
-
botul mai dezvoltat, primele 5-6 vertebre alungite și sudate între ele. Reprezentanții acestui ordin sunt pești marini litorali, răspândiți de-a lungul țărmurilor mărilor calde și temperate, unii au devenit dulcicoli. Cele mai vechi fosile de singnatiforme cunoscute datează din eocenul inferior (cu 48-50 de milioane de ani în urmă) colectate din straturile fosile din Monte Bolca, nordul Italiei. Ordinul singnatiforme include 5 familii: Mai mulți sistematicieni au inclus singnatiformele ca un subordin, singnatoidei (Syngnathoidei), în ordinul gasterosteiforme. După Nelson (2006
Singnatiforme () [Corola-website/Science/335727_a_337056]