108 matches
-
care există un marxist răscopt pe nume Bucurenci !Durând și Eliade studiază manifestările religioase, care sînt fapte de conștiință și nu ‘’abur și fum’’! Cît despre suflet, spirit mă rog, sînt sigur că și tu crezi în existența lui, măcar că epifenomen al creierului, pt că , altfel... n-ai fi pe net. Modalitatea de-a ’’filosofa cu ciocanul ’’proprie lui Nietzsche și dorința supraomului de-a se elibera de servituțile “moralei creștine” așa cum spui tu,coincid pt că implică credință în nihilism
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
poezie" sub forma cursurilor de creative writing, în cadrul cărora e ușor de menținut statutul de poet prin cantitatea (și nu calitatea) publicată, precum și prin popularitatea atinsă printre studenți. Ei bine, acesta instituționalizare a discursului poetic american este ea însăși un epifenomen al postmodernismului cultural și masificării de rău augur. în același timp, aceste studii aduc informații și asupra unor aspecte mai puțin cunoscute cititorului român. Știați că William Carlos Williams era obstetrician, de exemplu? Că există din toate timpurile și la
Poezia mondială de azi by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14843_a_16168]
-
de talia lui Thomas Wolfe. Acesta scria într-un articol de atunci că romanul este o formă de artă moartă. Scriitorii adevărați experimentau în acea vreme nonficțiunea, reportajul fierbinte de pe stradă își apropria uneltele literaturii. Schimbarea literaturii venea ca un epifenomen al schimbării lumii. ( Citiți-l și pe Robert Kaplan, jurnalistul de bon ton care ne-a studiat țara și a scris câteva cărți interesante despre intriganta zonă balcanică și cea a Orientului Mijlociu.) La fel ca în new jouralism, Merrill
Despre război și alți demoni by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14048_a_15373]
-
ist nur ein Wort) datorată mitologiei și artelor, Aurel Codoban merge mai departe pe urmele acestei inepuizabile semnificații urmînd efectul modelator al filozofiei asupra iubirii. Filozofia occidentală a dorinței nu a abordat iubirea doar ca afectivitate și nici ca simplu epifenomen al sexualității poate și din cauză că, din perspectiva ei strictă, iubirea apare ca ambiguă, întrucît nu este supusă ființei ci devenirii, și impură, din moment ce presupune două principii, sufletul și corpul. Iubirea devine în Occident o formă a dorinței metafizice, a dorinței
Vă place dragostea? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11578_a_12903]
-
care și-o pune într-un mod profund și, dacă se poate spune așa, vehement, m-a surprins, într-o oarecare măsură, pe picior greșit, adică dezimplicat și marcat încă de acel sentiment de suficiență și moleșeală, de multe ori epifenomen inevitabil al datoriei împlinite. Am zis da, Siviu, sigur că da, mă intersează foarte mult aspectul acesta, eu însumi sînt preocupat de conversia luminii în pictura răsăriteană, cu precădere în cea cultă și seculară, acolo unde lucrează exclusiv inaparentele noastre
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
-ți pătrund în casă, te leagă de mâini și de picioare cu cablul de la telefon, îți dau în cap și-ți iau toată agoniseala. Și nici măcar cu asasinii în serie - ultimă specialitate națională. Toate acestea au intrat în logica lucrurilor, epifenomene ale unei societăți în disoluție. Dar m-a deprimat adânc un reportaj în cancelaria unei școli care se pregătea să intre în grevă. Las de-o parte felul jalnic în care arăta clădirea, precaritatea, dacă nu chiar mizeria emanată de
Teoria formelor fără fonduri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17366_a_18691]
-
unele dintre paragrafe ar putea suna nu numai descriptiv, dar și, în fond, declarativ: „Nicăieri, poate, autoreferențialitatea literaturii nu este mai limpede decât în scrierile târgoviștenilor, care par a ignora cu desăvârșire lumea reală, semnificativă pentru ei cel mult ca epifenomen cultural. Literatura e, pentru ei, tărâmul virtual în care totul e posibil, un joc imanent, cu toate piesele date pentru totdeauna, asemenea șahului, și în care ceea ce contează este arta combinatorie. Li s-a reproșat întotdeauna gratuitatea, artificiul, livrescul, și
Jocuri, vitrine, strategii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4469_a_5794]
-
Cioculescu își desfășura activitatea în interimatul său ieșean, le aflăm din scrisoarea adresată filosofului Ion Petrovici; la 8 martie 1946: "De bună seamă, mă mai deosebesc de predecesorii mei, prin faptul că nu privesc nicidecum fenomenul literar ca pe un epifenomen al ambianței social-politice, iar pe de altă parte nu las niciodată în suspensie judecata axiologică. Operele literare ale curentelor tendențioase sau teziste nu-și află justificarea decât în măsura în care se realizează artistic, ŤIdeologiať rămâne așadar pe planul al doilea, spre dezamăgirea
Documente literare by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8894_a_10219]
-
viața afectivă. În primul caz, ea este uneori regulată; în cel de-al doilea, este mai curând ocazională. Cantitățile ajutoarelor pot părea anecdotice, dar nu sunt când este vorba de ajutoare regulate sau când sumele în cauză nu mai aparțin epifenomenului. Așa este, de exemplu, cazul serviciilor făcute de bunici copiilor lor când merg să-și aducă nepoții de la școală, supraveghindu-i până la întoarcerea părinților de la serviciu. Aceste legături de familie mai sunt condiționate și de un efect de distanță între
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
putea crede, atâta vreme cât ea capătă forma unei opoziții între știință și savant. Savantul nu este singurul care are un picior în universul idealităților fizico-matematice și pe celalalt în această viață, care nu este decât aparența celor dintâi, un soi de epifenomen a acelui ceva a cărui realitate este constituită din molecule și atomi. Știința se află în aceeași duplicitate, dacă este adevărat că, înfăptuindu-se ca o modalitate a vieții transcendentale, ea o nesocotește pe aceasta, care nu îi furnizează numai
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
biografia cuiva cu o schemă din științele comunicării, astfel că vom lăsa la o parte domeniul. Evident, ce ai găsit, aia ai căutat (parafrazându-l pe Noica) - dar capitole precum: „Între boală și alterarea raportului cu lumea", „Blocajul comunicării", „Revanșa epifenomenelor", „Rupturi", „Ferestre ale cunoașterii de sine", „Iluzia refugiului în lumea poeziei", „Deschiderea la lume și închiderea în sine - un dialog imposibil?" - frizează sociologismul vulgar. Cum adică, „alterarea raportului"?! Poate „alterizare", poate „schimbare". Ceva alterat este ceva stricat după simțul comun
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
clară dintre obiectele cu existență independentă și subiectele care le însușesc pe acestea la modul ideal. Relația subiect/obiect ia naștere prin muncă, iar condiția amintită subliniază valențele determinate ale obiectului. Totodată, conștiința nu mai poate apărea, ontologic, ca un epifenomen și devine, prin reflectare, moment al existenței sociale. Reflectarea păstrează un caracter eterogen/ existențial și are, în consecință, o poziție contradictorie; căci, ca reflectare ea este, ontologic, o non-existență, dar în același timă este premisa hotărâtoare pentru instituirea de serii
LITERATURA OGLINDĂ CONCAVĂ A SOCIETĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361253_a_362582]
-
a făcut loc unei culturi de consum de un nivel extrem de redus. În mod paradoxal, alfabetizarea și relativa educare a populației au fost folosite pentru a o conduce în direcții mai degrabă vicioase, ce țin de modernizarea superficială și de epifenomenele civilizației occidentale, nu de substanța acesteia. În ceea ce privește actualele elite politice, apărute după cincizeci de ani de dictaturi, din închisorile comuniste, din laboratoarele securității și ale partidului comunist, din fabricile și uzinele socialiste care, adesea pe bună dreptate, au falimentat, aceastea
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
Acasa > Orizont > Opinii > GEORGE PETROVAI - TELEOMUL - EPIFENOMENUL TRUDITOR DIN MAȘINĂRIA TELEVIZIUNII Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Era să greșesc și să-i spun teleomului zeul din mașinărie (Deus ex machina), când bietul de el, departe de-a
TELEOMUL – EPIFENOMENUL TRUDITOR DIN MAŞINĂRIA TELEVIZIUNII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368169_a_369498]
-
1831 din 05 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Era să greșesc și să-i spun teleomului zeul din mașinărie (Deus ex machina), când bietul de el, departe de-a fi zeu și de-a rezolva situații dificile, este doar un epifenomen, adică instrumentul vorbitor și ascultător prin care fenomenul esențial (patronul canalului de televiziune) își înfăptuiește scopul final al politicii sale jurnalistice - aceea de tembelizare a telespectatorilor, fie, atunci când interesele lor coincid, punându-se cu arme și bagaje la dispoziția unui
TELEOMUL – EPIFENOMENUL TRUDITOR DIN MAŞINĂRIA TELEVIZIUNII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368169_a_369498]
-
că atotputernicul internet nu numai că rezolvă tot (știri, filme, documentare, publicații, dicționare, bârfe etc.), dar și amenință să înghită cât de curând televiziunea cu fulgi cu tot. ------------------------------ George PETROVAI Sighetu Marmației, 5 ianuarie 2016 Referință Bibliografică: George PETROVAI - TELEOMUL - EPIFENOMENUL TRUDITOR DIN MAȘINĂRIA TELEVIZIUNII / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1831, Anul VI, 05 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 George Petrovai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
TELEOMUL – EPIFENOMENUL TRUDITOR DIN MAŞINĂRIA TELEVIZIUNII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368169_a_369498]
-
Caracterul fără inteligență face mult, inteligența fără caracter nu face nimic”!... Iată de ce spun că Stalin sau „Omul de oțel” (în rusă, stal=oțel), acest personaj foarte puțin instruit, mediocru ca inteligență și cu totul detestabil la capitolul caracter, considerat epifenomen de către istoricul sovietic Roy Medvedev, stârnește interesul cercetătorilor mai degrabă prin miracolul ascensiunii la puterea absolută și a deținerii acesteia vreme de peste trei decenii (din 1922, dată la care - cu toată împotrivirea suferindului Lenin - ajunge secretar general, și până în martie
STALINOCRAŢIA – CONSECINŢĂ LOGICĂ A CULTULUI PERSONALITĂŢII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381031_a_382360]
-
relația de dependență a psihicului în raport cu biological și cu patologicul. În acest context Ragaiac are sete de viață, poate și a scriitorului, dar ceva maladiv. Vitalitatea este în mod paradoxal minată în interior. În acest caz literatura nu mai este epifenomen, o proiecție bovarică, așa cum, cu argumente seducătoare, a susținut Călinescu care scria în a sa Istorie că” Rusoaica e un fel de Madame Bovary al virilității întrucât în Ragaiac sunt întrupate aspirațiile oricărui bărbat, fără vreun accident mai deosebit“(cit
PASIONALITATEA CA REFLEX AL IMAGINARULUI ÎN RUSOAICA DE GIB I. MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372733_a_374062]
-
este singura lume posibilă în infinitul astronomic de posibilități, poate că n-am fost suficient de binecuvântați și cu darul intuiției și al viziunii metafizice, cu darul vederii. (Darul intuiției metafizice) • Trezirea omului din somnul metafizic și mithopoetic este un epifenomen istoric relativ recent. După ce am dormitat o istorie întreagă legănați de vise poetice ne-am trezit acum la o realitate rece pe care încercăm prin toate mijloacele să o înțelegem. Dar trezirea cunoștiintei la realitatea anti-spirituală, a maturității seculare, a
TEOLOGUMENA – DESPRE DARUL VEDERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379226_a_380555]
-
finalitate, fără a fi vorba de intervenția unei "intenții" din afara realității energetice. Finalitatea este formula de ansamblu a evoluției realității. Abia dinspre punctul "final" capătă îndreptățire fiecare moment al ei. Conștiința omenească, forma finală a evoluției energiei, nu este un epifenomen, nici un suprafenomen, ci un fenomen înscris într-o desfășurare, într-o ordine care capătă coerență tocmai prin așezarea ei în această ordine: "Conștiința omenească așa cum o înțelegem noi astăzi nu este o oglindă pasivă, nici o conștiință transcendentală (! n. C.); nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
un fenomen înscris într-o desfășurare, într-o ordine care capătă coerență tocmai prin așezarea ei în această ordine: "Conștiința omenească așa cum o înțelegem noi astăzi nu este o oglindă pasivă, nici o conștiință transcendentală (! n. C.); nu este apoi un epifenomen, care se adaugă, ca o lumină venită din altă lume, peste fondul unei lumi materiale, ci este rezultatul sintetic al evoluției prin care a trecut întreaga energie universală: este aceea ce numim personalitatea"112. Corelațiile persistente care pregătesc apariția personalității
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
libert...ții lor asociindu-se altui ansamblu. Ar fi crud și riscant s... le dezam...gim Inc... o dat.... Concluzie Divizarea Europei, intervenit... dup... r...zboi ca urmare a manevrelor expansioniste ale URSS-ului stalinist, nu a fost un simplu epifenomen. Timp de jum...țațe de secol, partea estic... a continentului a tr...it aproape total rupt... de cea vestic.... Ambele p...rți au sl...bit leg...turile dintre ele și, În unele cazuri extreme, le-au ț...iat de-a
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
nici În culturile antice, nici În folclor, nici În cultura populară și nici chiar În toate societățile simple. Această constatare ne obligă să acceptăm ideea că mitul nu este unitatea de bază, ci un produs secundar, altfel spus - doar un epifenomen al unei realități culturale mai profunde. O privire asupra bibliografiei de specialitate ne arată că „rădăcina” mitului a fost căutată În două direcții: a) În forme culturale presupuse a fi originare - riturile sau literatura orală; b) În manifestări spirituale Înglobante
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1983; I. Evseev, 1983 etc.), fie Într-un fond mitologic regional (P. Caraman, 1983; A. Ionescu, 1978; A. Olteanu, 1998; I. Taloș, 1978, 1997 ș.a.). Cercetătorii care au văzut În mit și mitologie realități culturale de sine stătătoare (și nu epifenomene ale genurilor folclorice) diferă sensibil În ceea ce privește plasarea lor În istorie: la un pol se află protocroniștii Înfocați precum N. Brânda, Nicolae Densusianu, Iosif Constantin Drăgan, Ion Ghinoiu, Andrei Oișteanu, Romulus Vulcănescu, care susțin că mitologia română, considerată o expresie a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
extinderea progresivă a domeniului dezvoltării de la aspectele materiale la structura complexă a sistemului social răspunde experienței istorice și realităților economice ale țărilor avansate. Certamente, acumularea de capital, creșterea forței de muncă totale și creșterea productivității totale a factorilor sunt doar epifenomene ale unei evoluții culturale, instituționale, tehnice și economice de lungă durată. Iar a reduce Economia dezvoltării la analiza agregatelor macroeconomice ale creșterii ar reprezenta un simplu exercițiu în gama abstractizării. Totuși, Economia dezvoltării prescrie rețete politice. Din acest punct de
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]