901 matches
-
ideologie nu face asta?) tocmai pe om, pe umanitate. Pune în atribuțiile statului, ale legii, ce ar trebui să se rezolve între oameni individual, prin religie, prin morală, dar individual. Unde vă e liberalismul, domnule Iohannis? Nu cred în umanismele epistemice scrise de Jean-Paul Sartre, dar măcar acel scriitor le-a produs ca un nebun personal, cu autoritate, nu printr-o lege care nu e deschisă discuției, ci care pur și simplu există. Vă rog, ieșiți din strictețea indiscutabilă și înțelegeți
Scrisoare deschisă Președintelui României, domnul Klaus Iohannis – “Cum am spus, liric vorbind, sunteți Ion Iliescu” by http://balabanesti.net/2015/10/21/scrisoare-deschisa-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-cum-am-spus-liric-vorbind-sunteti-ion-iliescu/ [Corola-blog/BlogPost/340029_a_341358]
-
său dorea să facă cunoscut meritul savantului, în toată țara. Scriitorul român contemporan Ștefan Dumitrescu, în cartea sa „Psihologia și pedagogia poporului român”, scrie: „Ele, operele, creațiile, rezolvă prin apariția lor „probleme” deschizând la rându-le noi orizonturi în plan epistemic și al praxisului (cunoaștere și experiență). Dar la rândul lor, creatorul și istoria sunt și ei întâlniri, rezultat, efect, sinteză, rezultantă a altor întâlniri, care le-au precedat și le-au creat, sau le-au prilejuit apariția în timp, instituirea
ARMONIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1458344237.html [Corola-blog/BlogPost/368972_a_370301]
-
bunăoară, la Camus, la Faulkner, la Robert Musil și la alți prozatori bine așezați în topul percepției publice, dar își duce acțiunea până la pervazul feresrtei de unde cititorul poate privi întregul ansamblu narativ pentru a-l integra singur într-o speculație epistemică. De altfel, Gh. Neagu este un scriitor de respirație largă, dilatată peste marginile realului constrângător, un scriitor de acțiune narativă complexă, în care epicul revărsat și lirismul cald, aferat coexistă armonios și se complinesc reciproc, ca-n „Templul iubirii”, bunăoară
GHEORGHE ANDREI NEAGU, UN SCRIITOR CARE-ŞI POARTĂ CRUCEA CU DEMNITATE de IONEL NECULA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 by http://confluente.ro/Ionel_necula_gheorghe_andrei_ionel_necula_1377180776.html [Corola-blog/BlogPost/364409_a_365738]
-
care ideologie nu face asta?) tocmai pe om, peumanitate. Pune în atribuțiile statului, ale legii, ce ar trebui să se rezolve între oameni individual, prin religie, prin morală, dar individual. Unde vă e liberalismul, domnule Iohannis? Nu cred în umanismele epistemice scrise de Jean-Paul Sartre, dar măcar acel scriitor le-a produs ca un nebun personal, cu autoritate, nu printr-o lege care nu e deschisă discuției, ci care pur și simplu există. Vă rog, ieșiți din strictețea indiscutabilă și înțelegeți
SCRISOARE DESCHISĂ PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI, DOMNUL KLAUS IOHANNIS de DARIE DUCAN în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 by http://confluente.ro/darie_ducan_1439634817.html [Corola-blog/BlogPost/368889_a_370218]
-
A doua problemă (formală) ține de ispita nebuniei, de o profuziune a sensurilor, a unei țesături de semnificații care riscă să-și piardă figura printr-un exces referențial, și care implică o privire mijlocită, răbdătoare, de analist. A treia problemă (epistemică) se leagă de recursul la știință, vădit în opera niramiană, și ale cărei cicluri sunt, până acum: conștiința (Eseu despre neluciditate), Celălalt (Simbioze, Umanografie), umanități (Eseu despre luciditate) și Universul (Brâncuși: E = mc2). Nu voi stărui, în cele ce urmează
FORMULA LUI DUMNEZEU de DAN CARAGEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Caragea_dan_formula_lui_dumn_dan_caragea_1370353849.html [Corola-blog/BlogPost/346239_a_347568]
-
parabola biblică, cum ar putea gândi cititorul neavizat, ci cu poemul-metaforă, purtătorul scânteii divine, care aprinde focul sacru al Poeziei. Despre Tăcere au scris poeții lumii din toate timpurile, pentru că „Tăcerea... nu tace niciodată!” Dincolo de conceptul cercetat gnoseologic, criminalistic, psihiatric, epistemic, analitic, etic, palierul estetic, prin diversele conotații ale Tăcerii, a construit o întreagă literatură, de la modele celebre, gânditorii: Søren Kierkegaard, Friedrich Nietzsche, Fiodor Mihailovici Dostoievski, Nikolai Berdiaev, León Chestov, Lev Nikolaevici Tolstoi, Lawrence Durrell, John Irving, Emil Cioran, Constantin Noica
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
A doua problemă (formală) ține de ispita nebuniei, de o profuziune a sensurilor, a unei țesături de semnificații care riscă să-și piardă figura printr-un exces referențial, și care implică o privire mijlocită, răbdătoare, de analist. A treia problemă (epistemică) se leagă de recursul la știință, vădit în opera niramiană, și ale cărei cicluri sunt, până acum: conștiința (Eseu despre neluciditate), Celălalt (Simbioze, Umanografie), umanități (Eseu despre luciditate) și Universul (Brâncuși: E = mc2). Nu voi stărui, în cele ce urmează
LECŢIA LUI EINSTEIN de DAN CARAGEA în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_lectia_lui_eins_dan_caragea_1368313881.html [Corola-blog/BlogPost/354316_a_355645]
-
în general și are capacitatea decodării liricii dorcesciene după regulile cele mai subtile ale hermeneuticii și criticii literare, iar Eugen Dorcescu, într-o „mărturisire poetică de Sine” (p. 464) confirmă că, în viziunea lui, în care se unifică marile perspective epistemice, „Spiritul și Materia sunt identice, separarea lor, non-echivalența lor, dă naștere stării de spirit numită Samsara”, afirmată de la filosofiile hinduse ale Vedantei la Jainism și Buddhism. Dintru aceste începuturi orientale se relevă cele trei mari adevăruri: 1. Sufletul omului este
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1444926418.html [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
A doua problemă (formală) ține de ispita nebuniei, de o profuziune a sensurilor, a unei țesături de semnificații care riscă să-și piardă figura printr-un exces referențial, și care implică o privire mijlocită, răbdătoare, de analist. A treia problemă (epistemică) se leagă de recursul la știință, vădit în opera niramiană, și ale cărei cicluri sunt, până acum: conștiința (Eseu despre neluciditate), Celălalt (Simbioze, Umanografie), umanități (Eseu despre luciditate) și Universul (Brâncuși: E = mc2). Nu voi stărui, în cele ce urmează
LECŢIA LUI NIRAM de DAN CARAGEA în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_lectia_lui_nira_dan_caragea_1367169174.html [Corola-blog/BlogPost/366500_a_367829]
-
A doua problemă (formală) ține de ispita nebuniei, de o profuziune a sensurilor, a unei țesături de semnificații care riscă să-și piardă figura printr-un exces referențial, și care implică o privire mijlocită, răbdătoare, de analist. A treia problemă (epistemică) se leagă de recursul la știință, vădit în opera niramiană, și ale cărei cicluri sunt, până acum: conștiința (Eseu despre neluciditate), Celălalt (Simbioze, Umanografie), umanități (Eseu despre luciditate) și Universul (Brâncuși: E = mc2). Nu voi stărui, în cele ce urmează
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_lectia_lui_bra_dan_caragea_1368620834.html [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
parabola biblică, cum ar putea gândi cititorul neavizat, ci cu poemul-metaforă, purtătorul scânteii divine, care aprinde focul sacru al Poeziei. Despre Tăcere au scris poeții lumii din toate timpurile, pentru că „Tăcerea... nu tace niciodată!” Dincolo de conceptul cercetat gnoseologic, criminalistic, psihiatric, epistemic, analitic, etic, palierul estetic, prin diversele conotații ale Tăcerii, a construit o întreagă literatură, de la modele celebre, gânditorii: Søren Kierkegaard, Friedrich Nietzsche, Feodor Mihailovici Dostoievski, Nikolai Berdiaev, León Chestov, Lev Nikolaevici Tolstoi, Lawrence Durrell, John Irving, Emil Cioran, Constantin Noica
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Evanghelia_tacerii_nicoleta_milea_1327350119.html [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
Alexandru Ciorănescu. De reținut și sintezele, ce focalizează actul artistic din unghiul diverselor interferențe, din perspectiva impactului cu istoria, din aceea a fiiliațior, a izvoarelor etc.: Despre expresionism, altfel; Modernismul literar etc. Devotamentul față de opera literară și o mare curiozitate epistemică, consecvența în strădania de consemnare și de reactualizare a valorilor l-au făcut pe Alexandru Ruja să fie deschis spre mai multe căi de pătrundere în labirintul creației și să fructifice, cu bunăvoință față de text, rezultatele diverselor procedee de abordare
ZILE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_ruja_lecturi_car_olimpia_berca_1365957647.html [Corola-blog/BlogPost/358220_a_359549]
-
viziune comună a comunicatorilor. Că viziune comună, comunicarea înseamnă și o înțelegere mutuala asupra a ceva. Obiectul comunizării, al comunicării îl formează ajungerea la un numitor comun asupra unor semnificații mesajuale. Semnificațiile mesajuale pot fi de ordin doxastic (opinabile) sau epistemic (de cunoaștere): opinii, păreri, susțineri, afirmații, gânduri, idei, teme, subiecte, probleme, emoții, sentimente, pasiuni etc. Comunizarea are ca obiect probleme doxastice sau probleme epistemice. Viziunea comunicaționala nu este întotdeauna și o îndeplinire practică. În cazurile în care nu se ajunge
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-functia-constructiva-de-comunizare-din-cartile-profesorilor/ [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
un numitor comun asupra unor semnificații mesajuale. Semnificațiile mesajuale pot fi de ordin doxastic (opinabile) sau epistemic (de cunoaștere): opinii, păreri, susțineri, afirmații, gânduri, idei, teme, subiecte, probleme, emoții, sentimente, pasiuni etc. Comunizarea are ca obiect probleme doxastice sau probleme epistemice. Viziunea comunicaționala nu este întotdeauna și o îndeplinire practică. În cazurile în care nu se ajunge la un acord, viziunea este aceea a înțelegerii asupra faptului că nu s-a atins sau nu este posibil un acord. Comunicarea este actul
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-functia-constructiva-de-comunizare-din-cartile-profesorilor/ [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
durabilă poate fi susținută cu instrumente conceptuale adecvate și existente la stadiul dell’arte (‚state of the art’, în limba engleză), concepte care țin seama de realitate, concepte asimilate în acele universități care s -au transformat deja în veritabile comunități epistemice, asimilînd paradigmă raționalității instrumentale. În această paradigmă, instrumentele sunt mijloacele raționale folosite pentru atingerea unei ținte prestabilite. Aceste instrumente intelectuale sunt folosite în analizele, evaluările și interpretările pe care se sprijină deciziile politice în problematică dezvoltării economice cuplata cu salvgardarea
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
astăzi în organizarea industrială. În cartea noastră propunem un proiect românesc de organizare a răspunsului la provocarea ambientală, un proiect de organizare a „parcurilor industriale pentru dezvoltarea durabilă”, organizare facilitata de acele universități care s - au transformat deja în comunități epistemice pentru managementul proiectelor în Noua Economie. Sub presiunea legilor și a reglementărilor naționale privind încărcările mediului înconjurător, a directivelor Uniunii Europene, a ratificării protocoalelor internaționale ambientale de parlamentele țărilor ai căror diplomați au negociat acele acorduri, ori pur și simplu
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
unor reprezentări ontologice pentru cauzalitate, ceea ce Deborah Bird Roșe -cercetătoare australiană în Ecologie Industrială și Antropologie- numește acum a fi ‘ontologia conectivității’. Această ideologie ține de ‘raționalitatea instrumentala’, care încorporează un pragmatism apropiat de spiritul și tradiția culturii românești. Comunitatea epistemică este locomotivă spre ‘societatea cunoașterii’. Să observ că Internetul constituie un solid ‘punct de ancorare’ pentru ‘societatea cunoașterii’ de limbă română. Comunitatea epistemică din România construiește baza de date care permite decidenților politici să ia hotărâri corecte, ele fiind în
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
ideologie ține de ‘raționalitatea instrumentala’, care încorporează un pragmatism apropiat de spiritul și tradiția culturii românești. Comunitatea epistemică este locomotivă spre ‘societatea cunoașterii’. Să observ că Internetul constituie un solid ‘punct de ancorare’ pentru ‘societatea cunoașterii’ de limbă română. Comunitatea epistemică din România construiește baza de date care permite decidenților politici să ia hotărâri corecte, ele fiind în același timp hotărâri “cu valoare adăugată”, pentru România. Comunitatea epistemică este interesată și de ‘cartografia cunoașterii’. Ce este ‘cartografia cunoașterii’ ? Să observăm doi
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
constituie un solid ‘punct de ancorare’ pentru ‘societatea cunoașterii’ de limbă română. Comunitatea epistemică din România construiește baza de date care permite decidenților politici să ia hotărâri corecte, ele fiind în același timp hotărâri “cu valoare adăugată”, pentru România. Comunitatea epistemică este interesată și de ‘cartografia cunoașterii’. Ce este ‘cartografia cunoașterii’ ? Să observăm doi termeni prezenți în discursul comun: globalizare și societatea cunoașterii. Care este legătura între ei? Dacă, atunci când dorim să vorbim natural și obiectiv despre ideologia globalizării nu trebuie
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
calculează, fictiv dar strategic, ‚amprenta ecologică’ a oricărui parc industrial în unități de arie acoperită cu sol fertil, se vor găsi cifre depășind cu multe ordine de mărime aria terenului alocat întreprinderilor industriale aparținând parcului. Titus Filipas Dezvoltare durabilă, Comunitate epistemică, Raționalitate instrumentala, principiile Brundtland, John Maynard Keynes, John Rawls, performanța triplă (triple bottom line), publicitate, eticheta ecologică, Rachel Carson, Silent Spring, John Fitzgerald Kennedy, ecuația IPAT, curbă Kuznets, Noua Economie, Nicolae Georgescu -Roegen, OECD („Clubul țărilor bogate”), Friedrich August von
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
și aplicații 77. Algoritmul EM și aplicațiile sale în bioinformatică 78. Rețele genetice de regularizare 79. Text-mining pentru publicații biomedicale 80. Proprietăți structurale ale grafurilor utilizate în teoria argumentării 81. Specificarea și verificarea protocoalelor de securitate 82. Aplicații ale logicilor epistemice în studiul protocoalelor de securitate 83. Algoritmi genetici 84. Clasificarea nonsupervizată 85. Metode neclasice de optimizare (metaeuristice) Facultatea de Istorie 86. Parcul Arheologic Cucuteni 87. Civilizații în epoca fierului 88. Istorie și arheologie greco-romană 89. Creștinismul timpuriu 90. Ultima perioadă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254615_a_255944]
-
și aplicații 77. Algoritmul EM și aplicațiile sale în bioinformatică 78. Rețele genetice de regularizare 79. Text-mining pentru publicații biomedicale 80. Proprietăți structurale ale grafurilor utilizate în teoria argumentării 81. Specificarea și verificarea protocoalelor de securitate 82. Aplicații ale logicilor epistemice în studiul protocoalelor de securitate 83. Algoritmi genetici 84. Clasificarea nonsupervizată 85. Metode neclasice de optimizare (metaeuristice) Facultatea de Istorie 86. Parcul Arheologic Cucuteni 87. Civilizații în epoca fierului 88. Istorie și arheologie greco-romană 89. Creștinismul timpuriu 90. Ultima perioadă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254616_a_255945]
-
și aplicații 3. Algoritmul EM și aplicațiile sale în bioinformatică 4. Rețele genetice de regularizare 5. Text-mining pentru publicații biomedicale 6. Proprietăți structurale ale grafurilor utilizate în teoria argumentării 7. Specificarea și verificarea protocoalelor de securitate 8. Aplicații ale logicilor epistemice în studiul protocoalelor de securitate Facultatea de Istorie 1. Parcul arheologic Cucuteni 2. Civilizații în epoca fierului 3. Istorie și arheologie greco-romană 4. Creștinismul timpuriu 5. Ultima perioadă a migrațiilor 6. Simboluri și concepte ale puterii în Evul Mediu 7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244397_a_245726]
-
și chimice care îi creează iluzia lumii externe, sau că opinia sa este în mod accidental adevărată, etc. Nozick înlocuiește ultima condiție a cunoașterii din abordările clasice prin alte două condiții a căror miză este legitimarea externă a convingerilor subiectului epistemic - o persoană S știe că p dacă și numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: (1) p este adevărat; Dacă toate aceste condiții sunt îndeplinite, atunci S știe că propoziția p este adevărată în virtutea relației sale epistemice cu faptele lumii externe
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
externă a convingerilor subiectului epistemic - o persoană S știe că p dacă și numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: (1) p este adevărat; Dacă toate aceste condiții sunt îndeplinite, atunci S știe că propoziția p este adevărată în virtutea relației sale epistemice cu faptele lumii externe - convingerea lui S că p “urmează adevărul” (“tracks the truth”) faptelor externe. Relația subiectului epistemic cu lumea externă, funcționează ca un mecanism de producere a unor convingeri adevărate care pot constitui cunoaștere și nu este necesar
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]