29 matches
-
un alt gen literar ne este îngăduit să vedem caracterul celui ce îl scrie, în nici un altul nu-l putem vedea mai bine ca într-o scrisoare.” (Demetrios din Phaleron, Epistolographi graeci. Ed. Hercher, Paris, 1873,p. 1) Între erudiții epistemologi ai lumii, Pavel, Ioan Teologul, Teolipt Filadelful, Arsenie Papacioc, etc., cel mai mare Patriarh al Pămânului nostru creștin, Sfântul Ioan Gură de Aur a lăsat posterității pagini revelatoare de o profundă emoție, de o adâncă smerenie, de o înaltă vibrație
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1457442926.html [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
Este un mecanism binecunoscut ca atunci când realitatea nu se mai potrivește teoriei pe care o iubești, să „aranjezi” realitatea astfel încât să se încadreze universului tău conceptual. (Știința funcționează exact invers). Acestui viciu al pseudoștiințelor îi sunt dedicate multe pagini de către epistemologi. Și apoi, cum rămâne cu afirmația că psihanaliza este angajată în lupta împotriva idolilor?! Referință Bibliografică: De la filosofie la psihanaliză și apoi... încotro? Reflecții pe marginea unei cărți / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1655, Anul V, 13
DE LA FILOSOFIE LA PSIHANALIZĂ ŞI APOI... ÎNCOTRO? REFLECŢII PE MARGINEA UNEI CĂRŢI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1436805951.html [Corola-blog/BlogPost/384447_a_385776]
-
filosofia lui Kant (a tradus din Kant și a scris o carte despre el) și cea a lui Wittgenstein (de asemenea, a tradus câteva cărți de-ale lui și a publicat o carte despre filosofia sa). Ilie Pârvu este un epistemolog, filosof al științei, metafizician și comentator al lui Kant. A sa "Introducere în epistemologie" este prima carte de acest tip care a avut un nivel european, după perioada în care epistemologia a fost „gnoseologie” marxist-leninistă. Este încă cea mai bună
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Thomas Samuel Kuhn (n. 18 iulie 1922, Cincinnati - d. 17 iunie 1996, Cambridge, Massachusetts) este un filozof al științei, și un epistemolog. a absolvit cursurile Universității Harvard unde a studiat fizica. A fost profesor de istoria științei la Universitatea Berkeley din California, Universitatea Princeton și la Institutul Tehnologic al (statului) Massachusetts (MIT). Este unul dintre cei mai influenți filosofi ai științei, cartea
Thomas Kuhn () [Corola-website/Science/299470_a_300799]
-
constituționale. John Locke este socotit în genere ca întemeietorul empirismului modern, adică al acelui curent epistemologic care susține că toate ideile noastre provin din simțuri, că își au fundamentul în experiență. Locke nu este, prin urmare, un metafizician, ci un epistemolog, adică un teoretician al cunoașterii. El își propune în lucrarea lui fundamentală să dea o "cercetare asupra originii certitudinii și întinderii cunoștinței omenești, asupra temeiurilor și gradelor credinței, părerii și asentimentului". În legătură cu problema originilor cunoștinței, Locke ia o poziție contrară
John Locke () [Corola-website/Science/298807_a_300136]
-
sistem de relații asupra căruia să se poată interveni în mod operativ”150. În acest sens, Silvano Tagliagambe 151 propunea spre reflecție un pasaj din Orașele invizibile, considerând că textul lui Italo Calvino (un autor, de altfel, foarte îndrăgit de epistemologi) ar ilustra îndeajuns de convingător caracterul selectiv și relațional al noțiunii de model 152. La o lectură atentă a pasajului invocat de Tagliagambe ne putem da seama că între cele două „lumi” (Eudossia „reală” și desenul ei din covor) se
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
teoretice asupra științei respective, Întrucât această imagine se schimbă pe măsura acumulării cunoștințelor umane, fiind evidentă În aplicabilitatea tehnică a noilor descoperiri științifice. Conceptul de paradigmă a fost introdus În știință de Thomas Kuhn46, un filozof al științei și un epistemolog, fost profesor de istoria științei la Universitatea Berkeley din California, Universitatea Princeton și la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT). Este unul dintre cei mai influenți filosofi ai științei. În cartea sa, "Structura revoluțiilor științifice" Kuhn introduce și susține În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
teoretice asupra științei respective, Întrucât această imagine se schimbă pe măsura acumulării cunoștințelor umane, fiind evidentă În aplicabilitatea tehnică a noilor descoperiri științifice. Conceptul de paradigmă a fost introdus În știință de Thomas Kuhn46, un filozof al științei și un epistemolog, fost profesor de istoria științei la Universitatea Berkeley din California, Universitatea Princeton și la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT). Este unul dintre cei mai influenți filosofi ai științei. În cartea sa, "Structura revoluțiilor științifice" Kuhn introduce și susține În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
acțiunii eficace" trebuie să înceteze în favoarea cunoașterii apariției și evoluției sale, a fascinantei sale complexități și metamorfoze. Se profilează, așadar, o mutație spirituală cu consecințe încă greu de evaluat, un nou elan al spiritului, o nouă Renaștere. Cunoscutul fizician și epistemolog Fritjof Capra ne propune o știință pentru susținerea vieții, care integrează dimensiunile biologice, cognitive și sociale într-o nouă știință a durabilității. De fapt, autorul își propune să extindă la domeniul social concluziile teoriei complexității și noul mod de a
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
XIX-lea și accelerat în prima parte a secolului trecut, s-a întors în cele din urmă nu doar împotriva teoriei sociale însăși (care a admis că spațiul social necesită interpretare, pe lângă descriere și explicare) ci și, prin contribuțiile unor epistemologi recunoscuți, împotriva științelor naturii înseși (care s-au văzut "demitizate" în ceea ce privește statutul lor și poziționate la același nivel cu cele sociale). Această evoluție a problemei științificității cunoașterii umane și a relației sale cu fenomenul ideologic a deschis, cu timpul, calea
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pe de o parte, cine anume poate participa la dezbaterile epistemologice și, pe de altă parte, care anume perspective teoretice dețin posibilitatea de a deveni influente. În al doilea rând, putem accepta ideea că anumite teorii ale cunoașterii produse de epistemologi reflectă locațiile sociale ale unor teoreticieni particulari. Urmarea logică este că identitatea socială și politică a teoreticienilor conduce spre un efect substanțial asupra tipului de epistemologie pe care acești teoreticieni îl practică. Nu în ultimul rând, putem constata că teoriile
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pericole bine mediatizate (degradarea planetei, arme cu putere de distrugere uriașă, inginerie genetică) și privește mai nuanțat posibilitățile cognitive ale științei. El e, poate, mai dispus acum să ia în seamă poziția celor care studiază relația dintre religie și știință (epistemologi, istorici și filozofi ai religiei și ai științei), anume că religia și știința reprezintă variante diferite, dar complementare de raționalitate și de înțelegere a realului ; că nu există un etalon care să permită măsurarea celor două tipuri de cunoaștere, astfel
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
operează cu cinci distincții 7: a) cunoașterea ca formă a conștiinței; b) cunoașterea întâmplătoare; c) cunoașterea a priori și a posteriori; d) cunoașterea prin descriere și explicație e) cunoașterea prin certitudine. a) Cunoașterea ca formă a conștiinței este considerată de epistemologi ca fiind o stare normală a minții umane, mai precis o formă specială de conștientizare a lucrurilor. În această ecuație de cunoaștere ar intra gândirea, credința și senzațiile: dacă subiectul A cunoaște despre p, atunci A trebuie să fie conștient
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
epistemologică cu privire la dependența relațiilor dintre "explicație" și "înțelegere" a generat o serie întreagă de dezbateri. În primul rând, se pune întrebarea dacă se poate explica fenomenul social din "afară" și se pot înțelege semnificațiile oamenilor din "interior". Soluția dată de epistemologi este aceea că este posibil să se explice și să se înțeleagă lumea, atât din interiorul ei, cât și din exteriorul acesteia. Cu alte cuvinte, este vorba de a explica și de a înțelege relațiile internaționale, atât de la întreg la
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
teoriile cauzale ridică întrebări de forma "de ce?" și "cum?", pe când teoriile constitutive au în vedere proprietățile structurilor care urmează să devină funcționale. De pildă, factorii care au constituit existența Războiului rece nu sunt la fel cu cauzele lui. Totodată, unii epistemologi constructiviști privesc funcționarea mecanismelor sociale prin explicații cauzale și constitutive, în timp ce alții (Barnett, 1998; Ruggie, 1998) stabilesc cauzalitatea "prin procese de rațíonare interogative succesive dintre explicat și explicant"47. În același timp, constructiviștii lingviști moderniști (Kratochwil, 1989; Onuf, 1989) și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
sa operă Adevăr și metodă (1960). De mai bine de patruzeci de ani, demersul său a stârnit numeroase ecouri importante, influențând decisiv reflecția teologică sau culturală a zilelor noastre. Tezele lui Gadamer pot fi cântărite împreună cu intuițiile congeniale ale unor epistemologi ca Michael Polyani (cunoașterea tacită) sau Thomas Kuhn (incomensurabilitatea paradigmelor). Mai întâi de toate, Gadamer preia intepretarea oferită de Heidegger noțiunii grecești de adevăr. Amândoi sunt gata să abandoneze modelul atomist al teoriei despre adevărul-corespondență în favoarea noțiunii teologice de adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
IV, 5) pe baza "unităților" ei particulare. Nu mai puțin, ea poate fi privită și ca o proiecție-substitut, dacă ținem seama că e rezultatul unei frustrări conceptuale, așa cum am mai arătat (vezi II, 2Ab). Într-o analiză întreprinsă asupra unor epistemologi contemporani de orientare istorică, Mircea Flonta găsește clar conturat în filozofia actuală a științei conceptul de "ideal cognitiv sau imperativ al explicației științifice" și observă că acesta fusese "remarcabil prefigurat" de Blaga în Cultură și cunoștință, teza sa de doctorat
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ar contrazice singură ca Weltanschauungslehre (vezi I, 3C). Dacă ținem seama de parametrii ideali ai științei în concepția husserliană, adică de "impersonalitate" și "supratem-poralitate", atunci filozofia nu este știință nici măcar în calitatea ei de "teorie a cunoașterii". De altfel, numeroși epistemologi contemporani confirmă faptul că nici știința nu respectă acești parametrii. În special "supratemporalitatea" nu mai constituie de mult o temă majoră a dezbaterii despre știință în condițiile în care știința este privită contextual, ca emanație a unui Zeitgeist 45. Încă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
obiectiv. Nu se poate dovedi de la început ca evident sau rațional ceva ce după aceea ar putea garanta valabilitatea încrederii de fond. Un asemenea punct arhimedian al gândirii nu există. Până și un gânditor critic precum Karl Popper, filozof și epistemolog britanic de origine austriacă, nu poate decât să pună raționalitatea rațiunii ca premiză la raționalismul său critic: "credința în rațiune", cum spune în Revolution oder Reform?, 1971. Filozofii raționaliști ar putea considera irațională o astfel de încredere în rațiune; același
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
stilul lui Petre Botezatu. Este unul dintre oamenii care mi-au marcat viața, cariera. În 1970, tocmai se titularizase pe post de lector, preda cursul de istoria logicii. Era elegant, un bărbat frumos, inteligent și fetele erau îndrăgostite de el. Epistemolog și logician prin formație, venea alături de ceilalți colegi de la catedră la cursurile lui Petre Botezatu. I-am urmărit cariera. A luat Premiul Academiei în 1982 pentru contribuția la lucrarea Teoria cunoașterii științifice și a fost conducător de doctorat. După 1990
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
anul de pregătire, de la Reza a plecat la București, optând pentru Facultatea de Filosofie, deși, recunoaște, îl tentau Literele. Aici a avut profesori remarcabili, iar cel despre care vorbește cu cel mai adânc respect este Mircea Flonta, cel mai mare epistemolog român. Studenția bucureșteană i-a deschis porțile unei lumi fascinante, care l-a marcat pentru totdeauna: lumea literară românească. Foarte repede, latinoamericanul Reza a devenit un obișnuit al cenaclurilor literare bucureștene. „I-am întâlnit acolo pe Nicolae Manolescu, pe Mircea
Agenda2003-36-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281438_a_282767]
-
aiureala. E clar că spusele politicianului nu au sens prin simplul fapt că reprezintă o minciună crasă. Vorbitorul este un ipocrit, un individ care dezinformează, un vînzător de gogoși. Așa cum delicat ar formula chestiunea un om de știință sau un epistemolog, afirmațiile respectivului nu corespund cu faptele reale. Noi însă nu vom urma acest fir - în parte fiindcă nu avem la dispoziție un număr suficient de pagini pentru a reda cele mai flagrante Ťbărbiť politice puse în ultimii zece ani (72
Copioasa abureală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6709_a_8034]
-
nu f?r? remu?c?ri: ?tiin?a ?i politică. ?i nu e vorba de chestiuni anecdotice, fiindc? ele au avut consecin?e directe asupra istoriei institu?ionale a disciplinei �n Germania lui Wilhelm al II-lea. 4. Opera de epistemolog ?i de istoric al civiliza?iilor nu ne poate face s? uit?m c? Weber a fost ?i un mare g�nditor al politicului. Contextul istoric german (Weber a crescut �n plin bismarckism ?i, la maturitate, a fost martorul atent
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Adrian Marino Înregistrează ceea ce se spune despre literatură, nu urmărește o anumită dinamică cvasi-psihică a unei entități ontologice. Pentru a vorbi despre așa ceva trebuie să fii În primul rînd istoric, nu lingvist. Să fii un arhivist. Apoi, trebuie să fii epistemolog, unul pentru care cunoașterea este rezultatul rupturilor. Cineva care caută rădăcinile tuturor invarianților, deci exteriorul oricărei idei care Însoțește istoria fără să intre În ea. Poți, adică, să vorbești despre literatura modernă ca despre o „invenție” a secolului al XVIII
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
organizare internă, definește ceea ce numim "auto-organizare". Auto-organizarea, remarcăm, trimite la non-realitatea exterioară, deoarece nu din afară primim informații, ci, înlăuntru, schimbul între diferite niveluri produce comunicarea. Aceste diverse puncte, sumar prezentate, sînt bunul comun al unui anumit număr de teoreticieni (epistemologi, biologi, fizicieni, neurobiologi), care le exploatează fiecare în felul său. II. Școala de la Palo Alto Inspirată de Bateson și von Foerster, școala de la Palo Alto se situează, fără îndoială, în metafora organismului, în filosofia expresiei. Comunicarea a proiectat în jurul ei
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]